Transcript of ANEXA La Norma nr. 36/2015 CAPITOLUL 1 ARIA DE … Norma nr 36.pdf · 4. - (1) Brokerii de...
UntitledALE BROKERILOR DE ASIGURARE I/SAU DE REASIGURARE
CAPITOLUL 1
ARIA DE APLICABILITATE, DEFINIII I CATEGORII DE ENTITI RAPORTOARE I
DE GRUPURI
1. - (1) Prezentele reglementri prevd formatul i coninutul
situaiilor financiare anuale, principiile contabile i regulile de
recunoatere, evaluare, scoatere din eviden i prezentare a
elementelor în situaiile financiare anuale individuale,regulile de
întocmire, aprobare, auditare/verificare, potrivit legii, i
publicare a situaiilor financiare anuale, Planul de conturi ,
precum i coninutul i funciunea conturilor contabile aplicabile
societilor de asigurare i /sau de reasigurare.. (2) Acestea
stabilesc, de asemenea, reguli privind întocmirea situaiilor
financiare anuale consolidate. (3) Prezentele reglementri se aplic
împreun cu Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare. 2. - Prezentele reglementri
transpun parial prevederile Directivei 2013/34/UE a Parlamentului
European i a Consiliului privind situaiile financiare anuale,
situaiile financiare consolidate i rapoartele conexe ale anumitor
tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a
Parlamentului European i a Consiliului i de abrogare a Directivelor
78/660/CEE i 83/349/CEE ale Consiliului, publicat în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene nr. L 182 din data de 29 iunie
2013.
Seciunea 1.1
Aria de aplicabilitate 3. - Prezentele reglementri se aplic
brokerilor de asigurare i/sau de reasigurare autorizai în condiiile
Legii nr.32/2000 privind activitatea de asigurare i supravegherea
asigurrilor cu modificrile i completrile ulterioare, denumii în
continuare brokeri de asigurare, precum i
a) subunitilor fr personalitate juridic, cu sediul în România, care
aparin brokerilor de asigurare persoane juridice cu sediul în
România, în condiiile prevzute de prezentele reglementri;
b) subunitilor fr personalitate juridic, cu sediul în strintate,
care aparin brokerilor de asigurare cu sediul în România, în
condiiile prevzute de prezentele reglementri;
2
c) subunitilor din România care aparin unor persoane juridice cu
sediul în strintate, în condiiile prevzute de prezentele
reglementri;
4. - (1) Brokerii de asigurare care au subuniti organizeaz i conduc
contabilitatea astfel încât s fie disponibile informaiile necesare
privind activitatea desfurat de aceste subuniti. (2) În înelesul
prezentelor reglementri, subunitile fr personalitate juridic, care
aparin persoanelor juridice cu sediul în România, reprezint
sucursale, agenii, reprezentane sau alte asemenea uniti fr
personalitate juridic, înfiinate potrivit legii. 5. - (1)
Subunitile fr personalitate juridic, care aparin persoanelor
juridice cu sediul în România organizeaz i conduc eviden contabil
proprie, astfel încât aceasta s permit determinarea informaiilor i
a obligaiilor prevzute de lege, iar persoanele juridice crora le
aparin s poat întocmi situaii financiare anuale. (2) Activitatea
desfurat în strintate de subunitile fr personalitate juridic,care
aparin persoanelor juridice cu sediul în România, se include în
situaiile financiare ale persoanei juridice române i se raporteaz
pe teritoriul României, cu respectarea prevederilor pct. 7 i pct.
266-273 referitoare la operaiuni în valut din prezentele
reglementri. (3) Din punct de vedere contabil, sediile permanente
din România care aparin unor persoane juridice cu sediul în
strintate reprezint subuniti fr personalitate juridic ce aparin
acestor persoane juridice i au obligaia întocmirii situaiilor
financiare anuale i a raportrilor contabile cerute de legea
contabilitii. În situaia în care persoana juridic cu sediul în
strintate îi desfoar activitatea în România prin mai multe sedii
permanente, situaiile financiare anuale i raportrile contabile
cerute de legea contabilitii se întocmesc de sediul permanent
desemnat s îndeplineasc obligaiile fiscale, acestea reflectând
activitatea tuturor sediilor permanente. 6. - (1) În cazul
asocierilor în participaie încheiate între o persoan juridic român
i o persoan juridic strin, contabilitatea se ine de ctre persoana
desemnat de asociai, care rspunde potrivit legii. (2) La
organizarea i conducerea contabilitii asocierii în participaie
trebuie avute în vedere atât prezentele reglementri, cât i cerinele
care rezult din alte prevederi legale. (3) Prezentele reglementri
se aplic, de asemenea, asocierilor în participaie între persoane
juridice strine (nerezidente), înregistrate în România. Pentru
acestea, asociatul desemnat prin contractul de asociere s
îndeplineasc obligaiile fiscale organizeaz i conduce evidena
contabil a asocierii, astfel încât s se poat determina informaiile
i obligaiile prevzute de lege, fr a întocmi situaii financiare
anuale. 7. - (1) Contabilitatea se ine în limba român i în moneda
naional. (2) Contabilitatea operaiunilor efectuate în valut se ine
atât în moneda naional, cât i în valut. (3) Prin valut se înelege
alt moned decât leul. 8. -(1) Organizarea i inerea contabilitii
brokerilor de asigurare, presupune cel puin :
a) întocmirea documentelor justificative care stau la baza
înregistrrilor în contabilitate;
b) evaluarea i recunoaterea i reflectarea în contabilitate a
elementelor de activ, datorii i capitaluri proprii;
c) întocmirea registrelor contabile obligatorii potrivit legii; d)
organizarea, desfaurarea valorificarea i reflectarea în
contabilitate a
rezultatelor inventarierii; e) întocmirea lunar a balanei de
verificare, a situaiilor financiare anuale i
situaiilor financiare consolidate dup caz, precum i a rapoartelor
periodice solicitate de Autoritatea de Supraveghere
Financiar.
(2) Întocmirea documentelor care stau la baza înregistrrilor în
contabilitate se realizeaz cu respectarea prevederilor legale
privind documentele financiar-contabile.
(6) Documentele justificative care stau la baza înregistrrilor în
contabilitate angajeaz rspunderea persoanelor care le-au întocmit,
vizat i aprobat, precum i a celor care le- au înregistrat în
contabilitate, dup caz.
Seciunea 1.2 Definiii
9. - În înelesul prezentelor reglementri se aplic urmtoarele
definiii: 1. interes de participare înseamn drepturi în capitalul
altor entiti, reprezentate sau nu prin certificate, care, prin
crearea unei legturi durabile cu aceste entiti, sunt destinate s
contribuie la activitatea entitii care deine drepturile respective.
Deinerea unei pri din capitalul unei alte entiti reprezint un
interes de participare, dac depete un prag procentual de 20%; 2.
parte legat are acelai îneles ca în standardele internaionale de
contabilitate adoptate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.
1.606/2002 al Parlamentului European i al Consiliului din 19 iulie
2002 privind aplicarea standardelor internaionale de
contabilitate1. 3. active imobilizate înseamn activele care sunt
destinate s serveasc o perioad îndelungat activitile entitii,
respectiv mai mare de un an; 4. cost de achiziie înseamn preul
datorat i eventualele cheltuieli conexe minus eventualele reduceri
ale costului de achiziie. În acest sens, costul de achiziie al
bunurilor cuprinde preul de cumprare, taxele de import i alte taxe
(cu excepia acelora pe care persoana juridic le poate recupera de
la autoritile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare i
alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziiei bunurilor
respective. În costul de achiziie se includ, de asemenea,
comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obinerea de
autorizaii i alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct
bunurilor respective. Cheltuielile de transport sunt incluse în
costul de achiziie i atunci când funcia de aprovizionare este
externalizat; 5. ajustri de valoare înseamn ajustrile destinate s
in cont de modificrile valorilor activelor individuale, stabilite
la data bilanului, indiferent dac modificarea este definitiv
sau
nu. Ajustrile negative de valoare pot fi: ajustri permanente,
denumite în continuare amortizri, i/sau ajustri provizorii,
denumite în continuare ajustri pentru depreciere sau pierdere de
valoare, în funcie de caracterul permanent sau provizoriu al
ajustrii respective; 6. societate-mam înseamn o entitate care
controleaz una sau mai multe filiale; 7. filial înseamn o entitate
controlat de o societate-mam, inclusiv orice filial a societii-mam
care le conduce; 8. grup înseamn o societate-mam i toate filialele
acesteia; 9. entiti afiliate înseamn dou sau mai multe entiti din
cadrul unui grup; 10.entitate asociat înseamn o entitate în care o
alt entitate are un interes de participare i ale crei politici de
exploatare i financiare fac obiectul unei influene semnificative
exercitate de cealalt entitate. Se consider c o entitate exercit o
influen semnificativ asupra altei entiti dac deine cel puin 20% din
drepturile de vot ale acionarilor sau asociailor respectivei
entiti. Ca urmare, existena unei entiti asociate presupune
îndeplinirea cumulativ a dou condiii, respectiv deinerea unui
interes de participare în cealalt entitate i exercitarea influenei
semnificative asupra politicilor de exploatare i financiare ale
acesteia;
1 JO L 243, 11.9.2002, p. 1. Sunt avute în vedere prevederile
seciunii 6.4 "Pri legate"; 11. prag de semnificaie înseamn statutul
informaiilor în cazul în care se poate anticipa în mod rezonabil c
omiterea sau prezentarea eronat a acestora influeneaz deciziile pe
care utilizatorii le adopt pe baza situaiilor financiare ale
entitii. Pragul de semnificaie al elementelor individuale se
evalueaz în contextul altor elemente similare. 12. Definiiile
utilizate în prezentele reglementri contabile au semnificaia
prevzut la art. 2 din Legea nr.32/2000, privind activitatea de
asigurare i supravegherea asigurrilor cu modificarile i
completarile ulterioare :
i. broker de asigurare - reprezint persoana juridic român sau
strin, autorizat în condiiile legii, care negociaz pentru clienii
si, persoane fizice sau juridice, asigurai ori poteniali asigurai,
încheierea contractelor de asigurare sau reasigurare i acord
asisten pe durata derulrii contractelor ori în legtur cu
regularizarea daunelor, dup caz;
ii. asisteni în brokeraj - persoane fizice sau juridice care în
baza unui contract cu un broker de asigurare i/sau de reasigurare
primesc o împuternicire în legtur cu un mandat de brokeraj al
acestuia i, sub acoperirea contractului de rspundere profesional a
brokerului în cauz, trebuie s întreprind anumite activiti necesare
pentru ducerea la îndeplinire a mandatului de brokeraj;
iii. mandat de brokeraj - contractul dintre un asigurat sau un
potenial asigurat, în calitatea de mandant, i brokerul de asigurare
i/sau de reasigurare, în calitate de mandatar, prin care se
încredineaz mandatarului negocierea sau încheierea contractelor de
asigurare sau de reasigurare, acordarea de asisten înainte i pe
durata derulrii contractelor ori în legtur cu regularizarea
daunelor, dup caz;
5
iv. sucursala unui intermediar în asigurri sau în reasigurri -
dezmembrmânt fr personalitate juridic al unui intermediar în
asigurri sau în reasigurri care, în baza unui mandat, este
împuternicit s desfoare, parial sau total, activitatea de asigurare
ori de reasigurare;
v. activitatea de intermediere în asigurri - activitatea de
introducere, propunere ori îndeplinire a altor activiti
preliminarii încheierii contractelor de asigurare sau oferirea de
asisten pentru administrarea ori îndeplinirea unor contracte,
îndeosebi în cazul unei daune.
Potrivit prevederilor Legii nr.32/2000 cu modificrile i completrile
ulterioare, nu vor fi considerate activiti de intermediere în
asigurri nici urmtoarele: furnizarea de informaii în mod ocazional,
în contextul unei alte activiti profesionale al crei scop nu const
în oferirea de asisten clienilor în vederea încheierii sau
administrrii unui contract, administrarea daunelor unui asigurtor
pe baze profesionale, precum i regularizarea daunelor.
Seciunea 1.3
Categorii de entiti raportoare i de grupuri
10. -(1) Au obligaia auditrii situaiilor financiare anuale,
brokerii de asigurare i/sau de reasigurare care la data bilanului
depesc limitele a dou dintre urmtoarele 3 criterii de mrime: a)
totalul activelor: 3.650.000 EUR; b) cifra de afaceri net:
7.300.000 EUR; c) numrul mediu de salariai în cursul exerciiului
financiar: 50. (2) Brokerii de asigurare i/sau de reasigurare care
la data bilanului nu depesc limitele a dou dintre criteriile de
mrime prevzute la alin. (1) au obligaia verificrii situaiilor
financiare anuale, de ctre cenzori, potrivit legii. (3) Brokerii de
asigurare i/sau de reasigurare care au auditat situaiile financiare
anuale vor asigura verificarea situaiilor financiare anuale numai
dac în dou exerciii financiare consecutive nu depesc limitele a dou
dintre cele 3 criterii de mrime prevzute la alin. (2). (4) Brokerii
de asigurare i/sau de reasigurare care au verificat situaiile
financiare anuale conform prevederilor alin. (2) vor audita
situaiile financiare anuale numai dac în dou exerciii financiare
consecutive depesc limitele a dou dintre cele 3 criterii de mrime
prevzute la alin. (1). (5) Pentru situaiile financiare ale anului
2016, întocmite potrivit Reglementrilor contabile conforme cu
directivele europene aplicabile domeniului asigurrilor, încadrarea
în criteriile de mrime prevzute la alin. (1) pentru auditarea
situaiilor financiare anuale se efectueaz pe baza indicatorilor
determinai din situaiile financiare ale exerciiului financiar 2015.
11.- (1) În procesul de consolidare, în funcie de criteriile de
mrime, grupurile se grupeaz în dou categorii, astfel: grupuri mici
i mijlocii, respectiv grupuri mari. (2) Grupurile mici i mijlocii
sunt grupurile constituite din societile-mam i filialele care
urmeaz s fie incluse în consolidare i care, pe baz consolidat, nu
depesc
6
limitele a cel puin dou dintre urmtoarele trei criterii la data
bilanului societii- mam: a) totalul activelor: 24 000 000 EUR; b)
cifra de afaceri net: 48 000 000 EUR; c) numrul mediu de salariai
în cursul exerciiului financiar: 250. (3) Grupurile mari sunt
grupurile constituite din societile-mam i filialele care urmeaz s
fie incluse în consolidare i care, pe baz consolidat, depesc
limitele a cel puin dou dintre urmtoarele trei criterii la data
bilanului societii-mam: a) totalul activelor: 24 000 000 EUR; b)
cifra de afaceri net: 48 000 000 EUR; c) numrul mediu de salariai
în cursul exerciiului financiar: 250. (4) Determinarea valorii
criteriilor de mrime prevzute la prezentul punct se bazeaz doar pe
indicatorii corespunztori societii-mam i filialelor cuprinse în
consolidare. La stabilirea criteriilor de mrime, societatea-mam
poate s nu ia în considerare filialele pe care intenioneaz s le
exclud din consolidare în baza oricrei situaii prevzute la pct.
441. 12. În scopul determinrii limitelor legate de totalul
activelor i de cifra de afaceri, prevzute la pct. 11, nu se
efectueaz nici compensarea prevzut la pct. 445. alin. (1) i nici
eventualele eliminri ca urmare a aplicrii prevederilor pct. 449.
alin. (1). 13. - (1) Atunci când, la data bilanului, o entitate
depete sau înceteaz s mai depeasc limitele a dou dintre cele trei
criterii menionate la pct.11, acest fapt afecteaz aplicarea
derogrilor prevzute de prezentele reglementri numai dac acest lucru
are loc în dou exerciii financiare consecutive. (2) O societate-mam
întocmete situaii financiare anuale consolidate începând cu primul
exerciiu financiar în care sunt depite criteriile de mrime prevzute
la pct. 11, cu respectarea condiiilor prevzute la cap. 8 "Situaii
financiare anuale consolidate i rapoarte consolidate". (3) Atunci
când, la data bilanului, un grup depete sau înceteaz s mai depeasc
limitele a dou dintre cele trei criterii menionate la pct. 11,
acest fapt are inciden asupra aplicrii derogrilor prevzute de
prezentele reglementri numai dac acest lucru are loc în dou
exerciii financiare consecutive. 14. - (1) O entitate analizeaz
permanent, pentru fiecare dat a bilanului, dac a depit, respectiv a
încetat s depeasc criteriile de mrime corespunztoare. (2) Entitatea
schimb categoria în care se încadreaz doar dac în dou exerciii
financiare consecutive depete sau înceteaz s depeasc criteriile de
mrime. Ca urmare, modificarea criteriilor de mrime nu determin
automat încadrarea entitii într-o nou categorie. (3) Prin dou
exerciii financiare consecutive se înelege exerciiul financiar
precedent celui pentru care se întocmesc situaiile financiare
anuale i exerciiul financiar curent, pentru care se întocmesc
situaiile financiare anuale. 15. - Totalul activelor menionat la
pct. 10 i 11 const în valoarea total a activelor, aa cum apare
prezentat la lit. A - C de la "Active" din formatul bilanului
prevzut la pct. 132 .
Seciunea 2.1
Dispoziii generale
16. -(1) Brokerii de asigurare i/sau de reasigurare autorizai în
conditiile legii întocmesc situaii financiare anuale în formatul
stabilit de prezentele reglementri contabile. Situaiile financiare
anuale constituie un tot unitar. 17. - Obiectivul situaiilor
financiare anuale îl constituie furnizarea de informaii despre
poziia financiar, performana financiar i fluxurile de trezorerie
ale unei entiti, utile unei categorii largi de utilizatori. 18. -
(1) Elementele direct legate de evaluarea poziiei financiare,
reflectate prin bilan, sunt activele, datoriile i capitalurile
proprii. (2) În înelesul prezentelor reglementri: a) un activ
reprezint o resurs controlat de ctre entitate ca rezultat al unor
evenimente trecute, de la care se ateapt s genereze beneficii
economice viitoare pentru entitate. Un activ este recunoscut în
contabilitate i prezentat în bilan atunci când este probabil
realizarea unui beneficiu economic viitor de ctre entitate i
activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat/evaluat în
mod credibil; b) o datorie reprezint o obligaie actual a entitii ce
decurge din evenimente trecute i prin decontarea creia se ateapt s
rezulte o ieire de resurse care încorporeaz beneficii economice. O
datorie este recunoscut în contabilitate i prezentat în bilan
atunci când este probabil c o ieire de resurse încorporând
beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligaii
prezente i când valoarea la care se va realiza aceast decontare
poate fi evaluat în mod credibil; c) capitalurile proprii reprezint
interesul rezidual al acionarilor sau asociailor în activele unei
entiti dup deducerea tuturor datoriilor sale. (3) Beneficiile
economice reprezint potenialul de a contribui, direct sau indirect,
la fluxul de numerar sau echivalente de numerar ctre entitate.
Aceast contribuie se reflect fie sub forma creterii intrrilor de
numerar, fie sub forma reducerii ieirilor de numerar, de exemplu,
prin reducerea costurilor de producie. Astfel, potenialul poate fi
unul productiv, atunci când activul este utilizat separat sau
împreun cu alte active pentru prestarea de servicii ori producerea
de bunuri destinate vânzrii de ctre entitate. De asemenea,
potenialul poate îmbrca forma convertibilitii în numerar sau
echivalente de numerar. 19. - (1) Elementele direct legate de
evaluarea performanei financiare, prin intermediul contului de
profit i pierdere, sunt veniturile i cheltuielile. (2) În înelesul
prezentelor reglementri, termenii de mai jos au urmtoarele
semnificaii: a) veniturile constituie creteri ale beneficiilor
economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub form
de intrri sau creteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor,
care se concretizeaz în creteri ale capitalurilor proprii, altele
decât cele rezultate din contribuii ale acionarilor;
8
b) cheltuielile constituie diminuri ale beneficiilor economice
înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de ieiri sau
scderi ale valorii activelor ori creteri ale datoriilor, care se
concretizeaz în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât
cele rezultate din distribuirea acestora ctre acionari. (3)
Veniturile sunt recunoscute în contul de profit i pierdere atunci
când se poate evalua în mod credibil o cretere a beneficiilor
economice viitoare legate de creterea valorii unui activ sau de
scderea valorii unei datorii. Recunoaterea veniturilor se realizeaz
simultan cu recunoaterea creterii de active sau reducerii
datoriilor (de exemplu, creterea net a activelor, rezultat din
vânzarea produselor sau serviciilor, ori descreterea datoriilor ca
rezultat al anulrii unei datorii). (4) Cheltuielile sunt
recunoscute în contul de profit i pierdere atunci când se poate
evalua în mod credibil o diminuare a beneficiilor economice
viitoare legate de o diminuare a valorii unui activ sau de o
cretere a valorii unei datorii. Recunoaterea cheltuielilor are loc
simultan cu recunoaterea creterii valorii datoriilor sau reducerii
valorii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau
amortizarea echipamentelor). 20. - Brokerii de asigurare întocmesc
situaii financiare anuale care cuprind:
- bilan; - cont de profit i pierdere; - situaia modificrilor
capitalului propriu; - situaia fluxurilor de trezorerie; - notele
explicative la situaiile financiare anuale.
21. - (1) Brokerii de asigurare nou-înfiinai, pot întocmi pentru
primul exerciiu financiar de raportare situaiile financiare anuale
verificate de comisia de cenzori. (2) Pentru al doilea exerciiu
financiar de raportare, se vor analiza indicatorii determinai din
situaiile financiare ale anului precedent i indicatorii determinai
pe baza datelor din contabilitate i a balanei de verificare
încheiate la sfâritul exerciiului financiar curent, întocmind
situaii financiare anuale care vor fi auditate în funcie de
criteriile de mrime înregistrate. 22. Situaii financiare anuale se
întocmesc i în situaia divizrii, lichidrii potrivit legii . 23.
Situaiile financiare anuale se întocmesc în mod clar i în concordan
cu prevederile prezentelor reglementri. 24. - Situaiile financiare
anuale trebuie s ofere o imagine fidel a activelor, datoriilor,
poziiei financiare i a profitului sau pierderii entitii. 25. - Dac
aplicarea prevederilor prezentelor reglementri nu este suficient
pentru a oferi o imagine fidel a activelor, a datoriilor, a poziiei
financiare i a profitului sau pierderii entitii, în notele
explicative la situaiile financiare sunt furnizate informaiile
suplimentare necesare pentru respectarea cerinei respective. 26. -
Dac, în cazuri excepionale, aplicarea unei prevederi din prezentele
reglementri este incompatibil cu obligaiile prevzute la pct. 24 i
25, dispoziia respectiv nu se aplic, pentru a oferi o imagine fidel
a activelor, a datoriilor, a poziiei financiare i a profitului sau
a pierderii entitii. Neaplicarea unei astfel de dispoziii se
prezint în notele explicative la situaiile financiare, împreun cu o
explicaie a motivelor i a efectelor sale asupra activelor,
datoriilor, poziiei financiare i a profitului sau pierderii
entitii.
27. - Ministerul Finanelor Publice i Autoritatea de Supraveghere
Financiar pot solicita brokerilor de asigurare s prezinte în
situaiile financiare anuale unele informaii suplimentare fa de cele
care trebuie prezentate în concordan cu prezentele
reglementri.
Seciunea 2.2
Publicrile cu caracter general 28. - Documentul care conine
situaiile financiare trebuie s precizeze denumirea complet a
brokerului de asigurare precum i informaii referitoare la: a)
registrul comerului la care este pstrat dosarul entitii, împreun cu
numrul de înmatriculare al entitii în registrul în cauz; b) forma
juridic a entitii, adresa sediului social i, dup caz, faptul c
entitatea este în lichidare. c) numrul din registrul intemediarilor
deschis i meninut în condiiile legii;
Seciunea 2.3
29. - Pentru ca informaiile financiare s fie utile, ele trebuie s
fie relevante i s reprezinte exact ceea ce îi propun s reprezinte.
Utilitatea informaiilor financiare este amplificat dac acestea sunt
comparabile, verificabile, oportune i inteligibile. 30. -
Caracteristicile calitative fundamentale sunt relevana i
reprezentarea exact.
Relevan
31. - Informaiile financiare relevante sunt cele care au
capacitatea de a ajuta utilizatorii de informaii în luarea
deciziilor. 32. - (1) Informaiile financiare au capacitatea de a
ajuta utilizatorii de informaii în luarea unor decizii dac au
valoare predictiv, valoare de confirmare sau ambele. (2)
Informaiile financiare au valoare predictiv dac pot fi utilizate ca
intrri în procesele aplicate de utilizatori pentru a previziona
rezultate viitoare. Pentru a avea valoare predictiv informaiile
financiare nu trebuie s reprezinte o previziune sau o prognoz.
Informaiile financiare cu valoare predictiv sunt folosite de
utilizatori pentru realizarea propriilor predicii. (3) Valoarea
predictiv i valoarea de confirmare a informaiilor financiare sunt
în strâns legtur. Informaiile care au valoare predictiv au adesea i
valoare de confirmare. De exemplu, informaiile privind veniturile
pentru anul curent, care pot fi utilizate ca baz pentru prognozarea
veniturilor în anii viitori, pot fi comparate cu previziunile
efectuate în anii anteriori, pentru exerciiul curent. Rezultatele
acestor comparaii pot ajuta utilizatorii s corecteze i s îmbunteasc
procesele care au fost utilizate pentru realizarea acelor
previziuni.
10
Pragul de semnificaie
33. - Pragul de semnificaie este un aspect al relevanei specific
unei entiti bazat pe natura sau mrimea sau pe ambele a elementelor
la care se refer informaiile raportate de entitate. În consecin,
prezentele reglementri nu specific un nivel cantitativ pentru
pragul de semnificaie i nu predetermin ce ar putea fi semnificativ
într-o anumit situaie.
Reprezentare exact
34. - Situaiile financiare anuale descriu fenomenele economice în
cuvinte i cifre. Pentru a fi o reprezentare exact, o descriere
trebuie s fie complet, neutr i fr erori. 35. - O descriere complet
include toate informaiile necesare pentru ca un utilizator s
îneleag fenomenul descris, inclusiv explicaiile necesare. De
exemplu, o descriere complet a unui grup de active include cel puin
o descriere a naturii activelor respective, o descriere numeric a
tuturor activelor i o meniune privind descrierea numeric (de
exemplu, costul iniial sau valoarea just). Pentru unele elemente o
descriere complet poate s impun explicaii privind faptele
semnificative referitoare la calitatea i natura elementelor,
factorilor i circumstanelor care ar putea s le afecteze calitatea i
natura, i procesul utilizat pentru a determina descrierile
numerice. 36. - O descriere neutr este cea care nu suport influene
în selecia i prezentarea informaiilor financiare. O descriere neutr
nu este denaturat, ponderat, accentuat, neaccentuat sau manipulat
în alt fel pentru a crete probabilitatea ca informaiile financiare
s fie primite favorabil sau nefavorabil de ctre utilizatori.
Informaii neutre nu înseamn informaii fr scop sau fr influen asupra
comportamentului acestora. Informaiile financiare relevante sunt,
prin definiie, cele care au capacitatea de a genera o diferen în
deciziile luate de ctre utilizatori. 37. - Reprezentarea fr erori
înseamn c nu exist erori sau omisiuni în descrierea fenomenelor,
iar procesul utilizat pentru a genera informaiile raportate a fost
selectat i aplicat fr erori.
Aplicarea caracteristicilor calitative fundamentale
38. - Comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea i
inteligibilitatea sunt caracteristici calitative care amplific
utilitatea informaiilor relevante i reprezentate exact.
Comparabilitate 39. - (1) Informaiile privind o entitate raportoare
sunt mult mai utile dac pot fi comparate cu informaii similare
despre alte entiti i cu informaii similare despre aceeai entitate
aferente unei alte perioade sau date. (2) Comparabilitatea este una
dintre caracteristicile calitative care permite utilizatorilor s
identifice i s îneleag similitudinile i diferenele dintre
elemente.
11
Spre deosebire de celelalte caracteristici calitative,
comparabilitatea nu se refer la un singur element. O comparaie
necesit cel puin dou elemente. 40. - (1) Consecvena, dei este legat
de comparabilitate, nu este identic cu aceasta. Consecvena se refer
la utilizarea acelorai metode pentru aceleai elemente, fie de la o
perioad la alta în cadrul unei entiti raportoare, fie într-o singur
perioad pentru entiti diferite. Comparabilitatea este scopul;
consecvena ajut la atingerea acestui scop. (2) Comparabilitatea nu
presupune uniformitate. Pentru ca informaiile s fie comparabile,
aspectele similare ca natur trebuie s fie prezentate similar, iar
aspectele diferite trebuie s fie prezentate diferit. 41. - (1) Este
posibil s se obin un anumit grad de comparabilitate prin
satisfacerea caracteristicilor calitative fundamentale. O
reprezentare exact a unui fenomen economic relevant trebuie, în mod
firesc, s aib un anumit grad de comparabilitate cu o reprezentare
exact a unui fenomen economic relevant similar al unei alte entiti
raportoare. (2) Dei un fenomen economic unic poate fi reprezentat
exact în multiple moduri, permiterea unor metode contabile
alternative pentru acelai fenomen economic diminueaz
comparabilitatea (de exemplu: evaluarea imobilizrilor corporale la
cost sau la valoarea reevaluat).
Verificabilitate
42. - (1) Verificabilitatea ajut în a asigura utilizatorii c
informaiile reprezint exact fenomenele economice pe care îi propun
s le reprezinte. Prin verificabilitate se înelege c diferii
observatori independeni i în cunotin de cauz ar putea ajunge la un
consens cu privire la faptul c o anumit descriere este o
reprezentare exact. (2) Verificarea poate fi direct sau indirect.
Verificarea direct se refer la verificarea unei valori sau a altor
reprezentri prin observare direct, de exemplu, prin numrarea
banilor. Verificarea indirect se refer la verificarea intrrilor
pentru un model, o formul sau o alt tehnic i la recalcularea
rezultatelor prin utilizarea aceleiai metodologii. Un exemplu îl
reprezint verificarea valorilor contabile ale stocurilor prin
verificarea intrrilor (cantiti i costuri) i prin recalcularea
stocurilor finale prin utilizarea acelorai ipoteze privind fluxul
costurilor (de exemplu, utilizarea metodei primul intrat, primul
ieit). (3) În unele cazuri, se poate s nu fie posibil verificarea
unor explicaii i informaii cu caracter previzional pân într-o
perioad viitoare sau chiar deloc. Pentru a ajuta utilizatorii s
decid dac doresc s utilizeze respectivele informaii, ar fi, în mod
normal, necesar s se prezinte ipotezele fundamentale, metodele de
compilare a informaiilor i ali factori i alte circumstane care
susin informaiile.
Oportunitate
43. - Oportunitatea înseamn c informaiile sunt disponibile
factorilor decizionali pentru ca acetia s ia decizii în timp util.
În general, cu cât sunt mai vechi informaiile, cu atât sunt mai
puin utile. Totui, unele informaii pot s rmân
12
oportune mult timp dup sfâritul perioadei de raportare deoarece, de
exemplu, unii utilizatori ar putea fi nevoii s identifice i s
aprecieze tendinele.
Inteligibilitate
44. - Clasificarea, caracterizarea i prezentarea în mod clar i
concis a informaiilor le fac pe acestea inteligibile. 45. - (1)
Unele fenomene sunt complexe în mod inerent i nu pot fi
transformate în fenomene uor de îneles. Excluderea informaiilor
privind aceste fenomene din rapoartele financiare ar conduce la
situaia ca aceste rapoarte s fie incomplete. (2) Rapoartele
financiare sunt întocmite pentru utilizatorii care dispun de
cunotine suficiente privind activitile de afaceri i economice i
care studiaz i analizeaz informaiile cu atenia cuvenit. Totui,
prezentarea rapoartelor financiare trebuie astfel efectuat încât s
permit înelegerea lor de ctre diferitele categorii de utilizatori a
informaiilor cuprinse în acestea. (3) Rapoartele financiare
întocmite de entiti se refer atât la situaiile financiare anuale
propriu-zise, cât i la celelalte documente fcute publice odat cu
acestea.
Aplicarea caracteristicilor calitative amplificatoare
Seciunea 2.4
47. - Evaluarea reprezint procesul prin care se determin valoarea
la care elementele situaiilor financiare sunt recunoscute în
contabilitate i prezentate în bilan, i în contul de profit i
pierdere. 48. - Elementele prezentate în situaiile financiare
anuale individuale i situaiile financiare anuale consolidate sunt
recunoscute i evaluate în conformitate cu principiile generale
prevzute de prezentele reglementri.
Principiul continuitii activitii
49. - (1) Trebuie s se prezume c entitatea îi desfoar activitatea
pe baza principiului continuitii activitii. Acest principiu
presupune c entitatea îi continu în mod normal funcionarea, fr a
intra în stare de lichidare sau reducere semnificativ a activitii.
(2) O entitate nu va întocmi situaiile financiare anuale pe baza
principiului continuitii activitii dac organele de conducere
stabilesc dup data bilanului fie c intenioneaz s lichideze
entitatea sau s înceteze activitatea acesteia, fie c nu
13
exist nicio alt variant realist în afara acestora. Aceste prevederi
nu se aplic situaiilor financiare anuale întocmite de entitile
absorbite în cadrul unui proces de fuziune sau de divizare,
potrivit legii. Deteriorarea rezultatelor din exploatare i a
poziiei financiare, ulterior datei bilanului, indic nevoia de a
analiza dac presupunerea privind continuitatea activitii este înc
adecvat. (3) Dac administratorii unei entiti au luat cunotin de
unele elemente de nesiguran legate de anumite evenimente care pot
duce la incapacitatea acesteia de a-i continua activitatea, aceste
elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care
situaiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza principiului
continuitii, aceast informaie trebuie prezentat, împreun cu
motivele care au stat la baza deciziei conform creia entitatea nu
îi mai poate continua activitatea. Evenimentele sau condiiile ce
necesit prezentri de informaii pot aprea i ulterior datei
bilanului. (4) Entitile aflate în lichidare, conform legii, prezint
acest fapt în declaraia care însoete situaiile financiare anuale.
În scopul prezentrii bilanului, acestea procedeaz la reclasificarea
creanelor pe termen lung în creane pe termen scurt, respectiv a
datoriilor pe termen lung în datorii pe termen scurt.
Principiul permanenei metodelor. 50. Politicile contabile i
metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un
exerciiu financiar la altul.
Principiul prudenei.
51. - (1) La întocmirea situaiilor financiare anuale, recunoaterea
i evaluarea trebuie realizate pe o baz prudent i, în special: a) în
contul de profit i pierdere poate fi inclus numai profitul realizat
la data bilanului; b) sunt recunoscute datoriile aprute în cursul
exerciiului financiar curent sau al unui exerciiu precedent, chiar
dac acestea devin evidente numai între data bilanului i data
întocmirii acestuia; c) sunt recunoscute deprecierile, indiferent
dac rezultatul exerciiului financiar este pierdere sau profit.
Înregistrarea ajustrilor pentru depreciere sau pierdere de valoare
se efectueaz pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de
impactul acestora asupra contului de profit i pierdere. (2)
Activele i veniturile nu trebuie s fie supraevaluate, iar datoriile
i cheltuielile, subevaluate. Totui, exercitarea prudenei nu
permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive,
subevaluarea deliberat a activelor sau veniturilor, dar nici
supraevaluarea deliberat a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece
situaiile financiare nu ar mai fi neutre i nu ar mai avea calitatea
de a fi credibile. 52. - În afara sumelor recunoscute în
conformitate cu pct. 51 alin. (1) lit. b), trebuie recunoscute
toate datoriile previzibile i pierderile poteniale care au aprut în
cursul exerciiului financiar respectiv sau în cursul unui exerciiu
precedent, chiar dac acestea devin evidente numai între data
bilanului i data întocmirii acestuia.
Principiul contabilitii de angajamente
53. - (1). Efectele tranzaciilor i ale altor evenimente sunt
recunoscute atunci când tranzaciile i evenimentele se produc (i nu
pe msur ce numerarul sau echivalentul su este încasat sau pltit) i
sunt înregistrate în contabilitate i raportate în situaiile
financiare ale perioadelor aferente. (2) Trebuie s se in cont de
veniturile i cheltuielile aferente exerciiului financiar,
indiferent de data încasrii veniturilor sau data plii
cheltuielilor. Astfel, se vor evidenia în conturile de venituri i
creanele pentru care nu a fost întocmit înc factura (contul 418
"Clieni - facturi de întocmit"), respectiv în conturile de
cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit înc
factura (contul 408 "Furnizori - facturi nesosite"). În toate
cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectueaz pe baza
documentelor (borderouri de depunere care atest prestarea
serviciilor sau în alte situaii prevazute de reglementrile legale.
(3) Veniturile i cheltuielile care rezult direct i concomitent din
aceeai tranzacie sunt recunoscute simultan în contabilitate, prin
asocierea direct între cheltuielile i veniturile aferente, cu
evidenierea distinct a acestor venituri i cheltuieli. (4)
Principiul contabilitii de angajamente se aplic inclusiv la
recunoaterea dobânzii aferente perioadei, indiferent de scadena
acesteia.
Principiul intangibilitii.
54. - (1) Bilanul de deschidere pentru fiecare exerciiu financiar
trebuie s corespund cu bilanul de închidere al exerciiului
financiar precedent. (2) În cazul modificrii politicilor contabile
i al corectrii unor erori aferente perioadelor precedente, nu se
modific bilanul perioadei anterioare celei de raportare. (3)
Înregistrarea pe seama rezultatului reportat a corectrii erorilor
semnificative aferente exerciiilor financiare precedente, precum i
a modificrii politicilor contabile nu se consider înclcare a
principiului intangibilitii.
Principiul evalurii separate a elementelor de activ i de datorii.
55. - Componentele elementelor de active i de datorii trebuie
evaluate separat.
Principiul necompensrii.
56. - (1) Orice compensare între elementele de active i datorii sau
între elementele de venituri i cheltuieli este interzis. (2) Toate
creanele i datoriile trebuie înregistrate distinct în
contabilitate, pe baz de documente justificative. (3) Eventualele
compensri între creane i datorii fa de aceeai entitate efectuate cu
respectarea prevederilor legale pot fi înregistrate numai dup
15
contabilizarea creanelor i veniturilor, respectiv a datoriilor i
cheltuielilor corespunztoare. În situaia de la alin. (3), în notele
explicative se prezint valoarea brut a creanelor i datoriilor care
au fcut obiectul compensrii. (4) În cazul schimbului de active, în
contabilitate se evideniaz distinct operaiunea de vânzare/scoatere
din eviden i cea de cumprare/intrare în eviden, pe baza
documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor si
cheltuielilor aferente operaiunilor. Tratamentul contabil este
similar i în cazul prestrilor reciproce de servicii.
Contabilizarea i prezentarea elementelor din bilan i din contul de
profit i pierdere inând seama de fondul economic al tranzaciei sau
al angajamentului
în cauz. 57. - (1) Respectarea acestui principiu are drept scop
înregistrarea în contabilitate i prezentarea fidel a operaiunilor
economico- financiare, în conformitate cu realitatea economic,
punând în eviden drepturile i obligaiile, precum i riscurile
asociate acestor operaiuni. (2) Evenimentele i operaiunile
economico-financiare trebuie evideniate în contabilitate aa cum
acestea se produc, în baza documentelor justificative. Documentele
justificative care stau la baza înregistrrii în contabilitate a
operaiunilor economico-financiare trebuie s reflecte întocmai modul
cum acestea se produc, respectiv s fie în concordan cu realitatea.
De asemenea, contractele încheiate între pri trebuie s prevad modul
de derulare a operaiunilor i s respecte cadrul legal existent. (3)
Forma juridic a unui document trebuie s fie în concordan cu
realitatea economic. Atunci când exist diferene între fondul sau
natura economic a unei operaiuni sau tranzacii i forma sa juridic,
entitatea va înregistra în contabilitate aceste operaiuni, cu
respectarea fondului economic al acestora. (4) Exemple de situaii
când se aplic acest principiu pot fi considerate: încadrarea de
ctre utilizatori a contractelor de leasing în leasing operaional
sau financiar; recunoaterea veniturilor din chirii, respectiv a
cheltuielilor din chirii în funcie de fondul economic al
contractului i de eventualele gratuiti (stimulente) aferente;
încadrarea operaiunilor la vânzare în nume propriu sau comision,
respectiv consignaie; recunoaterea veniturilor, respectiv a
cheltuielilor în contul de profit i pierdere sau ca venituri în
avans, respectiv cheltuieli în avans; recunoaterea participaiilor
deinute ca fiind de natura aciunilor deinute la entiti afiliate sau
sub forma altor imobilizri financiare; încadrarea reducerilor
acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau financiare.
(5) Entitile au obligaia ca la întocmirea documentelor
justificative i la contabilizarea operaiunilor economico-
financiare s in seama de toate informaiile disponibile, astfel
încât s fie extrem de rare situaiile în care natura economic a
operaiunii s fie diferit de forma juridic a documentelor care stau
la baza acestora.
16
Principiul evalurii la cost de achiziie sau cost de producie 58. -
(1). Elementele prezentate în situaiile financiare se evalueaz, de
regul, pe baza principiului costului de achiziie sau al costului de
producie. Cazurile în care nu se folosete costul de achiziie sau
costul de producie sunt cele prevzute de prezentele reglementri.
(2) În situaia în care s-a optat pentru reevaluarea imobilizrilor
corporale sau evaluarea instrumentelor financiare la valoarea just,
se aplic prevederile seciunii 3.4 "Evaluarea alternativ la valoarea
just".
Principiul pragului de semnificaie
59. -. Entitatea se poate abate de la cerinele cuprinse în
prezentele reglementri referitoare la prezentrile de informaii i
publicare, atunci când efectele respectrii lor sunt
nesemnificative.
Seciunea 2.5
estimri i evenimente ulterioare datei bilanului 2.5.1. Politici
contabile
60. - (1) Politicile contabile reprezint principiile, bazele,
conveniile, regulile i practicile specifice aplicate de o entitate
la întocmirea i prezentarea situaiilor financiare anuale. (2)
Exemple de politici contabile sunt urmtoarele: alegerea metodei de
amortizare a imobilizrilor; reevaluarea imobilizrilor corporale sau
pstrarea costului istoric al acestora; înregistrarea, pe perioada
în care imobilizrile corporale sunt trecute în conservare, a unei
cheltuieli cu amortizarea sau a unei cheltuieli corespunztoare
ajustrii pentru deprecierea constatat; alegerea metodei de evaluare
a stocurilor; contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent
sau intermitent etc. 61. - (1) Administratorii entitii trebuie s
aprobe politici contabile pentru operaiunile derulate, inclusiv
proceduri proprii pentru situaiile prevzute de legislaie. În cazul
entitilor care nu au administratori, politicile contabile se aprob
de persoanele care au obligaia gestionrii entitii respective. (2)
Aceste politici trebuie elaborate având în vedere specificul
activitii, de ctre specialiti în domeniul economic i tehnic,
cunosctori ai activitii desfurate i ai strategiei adoptate de
entitate. (3) La elaborarea politicilor contabile trebuie
respectate prevederile cuprinse în prezentele reglementri. 62. -
(1) Modificrile de politici contabile pot fi determinate de: a)
iniiativa entitii, caz în care modificarea trebuie justificat în
notele explicative la situaiile financiare anuale; b) o decizie a
unei autoriti competente i care se impune entitii (modificare de
reglementare), caz în care modificarea nu trebuie justificat în
notele explicative, ci doar menionat în acestea.
(2) Modificarea de politic contabil la iniiativa entitii poate fi
determinat de: - o modificare excepional intervenit în situaia
entitii sau în contextul economico-financiar în care aceasta îi
desfoar activitatea; - obinerea unor informaii credibile i mai
relevante. Exemple de situaii care justific modificarea de politici
contabile pot fi: - admiterea la tranzacionare pe o pia reglementat
a valorilor mobiliare pe termen scurt ale entitii sau retragerea
lor de la tranzacionare; - schimbarea acionariatului, datorat
intrrii într-un grup, dac noile metode asigur furnizarea unor
informaii mai fidele; - fuziuni i divizri efectuate la valori
contabile, caz în care se impune armonizarea politicilor contabile
ale societii absorbite cu cele ale societii absorbante etc. (3)
Schimbarea conductorilor entitii nu justific modificarea
politicilor contabile. (4) Nu se consider modificri ale politicilor
contabile: a) aplicarea unei politici contabile pentru tranzacii,
alte evenimente sau condiii care difer, ca fond, de cele care au
avut loc anterior; i b) aplicarea unei noi politici contabile
pentru tranzacii, alte evenimente sau condiii care nu au avut loc
anterior sau care au fost nesemnificative. (5) Aplicarea iniial a
politicii de reevaluare a imobilizrilor corporale trebuie tratat ca
o reevaluare, potrivit subseciunii 3.4.1 "Reevaluarea imobilizrilor
corporale". 63. - (1) Efectele modificrii politicilor contabile
aferente exerciiilor financiare precedente se înregistreaz pe seama
rezultatului reportat (contul 1173 "Rezultatul reportat provenit
din modificrile politicilor contabile"), dac efectele modificrii
pot fi cuantificate. (2) Efectele modificrii politicilor contabile
aferente exerciiului financiar curent se contabilizeaz pe seama
conturilor de cheltuieli i venituri ale perioadei. (3) Dac efectul
modificrii politicii contabile este imposibil de stabilit pentru
perioadele trecute, modificarea politicilor contabile se efectueaz
pentru perioadele viitoare, începând cu exerciiul financiar curent
i exerciiile financiare urmtoare celui în care s-a luat decizia
modificrii politicii contabile. (4) În cazul modificrii politicilor
contabile pentru o perioad anterioar, entitile trebuie s ia în
considerare efectele fiscale ale acestora. 64. - (1) Modificarea
politicilor contabile este permis doar dac este cerut de lege sau
are ca rezultat informaii mai relevante sau mai credibile
referitoare la operaiunile entitii. (2) În cazul modificrii unei
politici contabile, entitatea trebuie s menioneze în notele
explicative natura modificrii politicii contabile, precum i
motivele pentru care aplicarea noii politici contabile ofer
informaii credibile i mai relevante, pentru ca utilizatorii s poat
aprecia dac noua politic contabil a fost aleas în mod adecvat,
efectul modificrii asupra rezultatelor raportate ale perioadei i
tendina real a rezultatelor activitii entitii.
2.5.2. Corectarea erorilor contabile
65. - (1) Erorile constatate în contabilitate se pot referi fie la
exerciiul financiar curent, fie la exerciiile financiare
precedente. (2) Corectarea erorilor se efectueaz la data constatrii
lor.
18
66. - (1) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni i
declaraii eronate cuprinse în situaiile financiare ale entitii
pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greeala
de a utiliza sau de a nu utiliza informaii credibile care: a) erau
disponibile la momentul la care situaiile financiare pentru acele
perioade au fost aprobate spre a fi emise; b) ar fi putut fi
obinute în mod rezonabil i luate în considerare la întocmirea i
prezentarea acelor situaii financiare anuale. (2) Astfel de erori
includ efectele greelilor matematice, greelilor de aplicare a
politicilor contabile, ignorrii sau interpretrii greite a
evenimentelor i fraudelor. (3) În înelesul prezentelor reglementri,
erorile din perioadele anterioare se refer inclusiv la prezentarea
eronat a informaiilor în situaiile financiare anuale. 67. - (1)
Corectarea erorilor aferente exerciiului financiar curent se
efectueaz pe seama contului de profit i pierdere. (2) Corectarea
erorilor semnificative aferente exerciiilor financiare precedente
se efectueaz pe seama rezultatului reportat (contul 1174
"Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile").
(3) Erorile nesemnificative aferente exerciiilor financiare
precedente se corecteaz, de asemenea, pe seama rezultatului
reportat. Totui, potrivit politicilor contabile aprobate, erorile
nesemnificative pot fi corectate pe seama contului de profit i
pierdere. (4) Erorile nesemnificative sunt cele de natur s nu
influeneze informaiile financiar-contabile. Se consider c o eroare
este semnificativ dac aceasta ar putea influena deciziile economice
ale utilizatorilor, luate pe baza situaiilor financiare anuale.
Analizarea dac o eroare este semnificativ sau nu se efectueaz în
context, având în vedere natura sau valoarea individual ori cumulat
a elementelor. 68. - (1) Corectarea erorilor aferente exerciiilor
financiare precedente nu determin modificarea situaiilor financiare
ale acelor exerciii. (2) În cazul erorilor aferente exerciiilor
financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea
informaiilor comparative prezentate în situaiile financiare.
Informaii comparative referitoare la poziia financiar i performana
financiar, respectiv modificarea poziiei financiare, sunt
prezentate în notele explicative. (3) În notele explicative la
situaiile financiare trebuie prezentate informaii cu privire la
natura erorilor constatate i perioadele afectate de acestea. 69. -
Înregistrarea stornrii unei operaiuni contabile aferente
exerciiului financiar curent se efectueaz fie prin corectarea cu
semnul minus a operaiunii iniiale (stornare în rou), fie prin
înregistrarea invers a acesteia (stornare în negru), în funcie de
politica contabil i programele informatice utilizate.
2.5.3. Estimri
70. - (1) Ca rezultat al incertitudinilor inerente în desfurarea
activitilor, unele elemente ale situaiilor financiare anuale nu pot
fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Se pot solicita, de
exemplu, estimri ale: clienilor inceri; uzurii morale a
19
stocurilor; duratei de via utile, precum i a modului preconizat de
consumare a beneficiilor economice viitoare încorporate în activele
amortizabile etc. (2) Procesul de estimare implic raionamente
bazate pe cele mai recente informaii credibile avute la dispoziie.
O estimare poate necesita revizuirea dac au loc schimbri privind
circumstanele pe care s-a bazat aceast estimare sau ca urmare a
unor noi informaii sau a unei mai bune experiene. Prin natura ei,
revizuirea unei estimri nu reprezint corectarea unei erori. (3) O
modificare în baza de evaluare aplicat reprezint o modificare în
politica contabil i nu reprezint o modificare în estimrile
contabile. Dac entitatea are dificulti în a face distincie între o
modificare de politic contabil i o modificare de estimare, aceasta
se trateaz ca o modificare a estimrii. (4) Efectul modificrii unei
estimri contabile se recunoate prospectiv prin includerea sa în
rezultatul: - perioadei în care are loc modificarea, dac aceasta
afecteaz numai perioada respectiv (de exemplu, ajustarea pentru
clieni inceri); sau - perioadei în care are loc modificarea i al
perioadelor viitoare, dac modificarea are efect i asupra acestora
(de exemplu, durata de via util a imobilizrilor corporale).
2.5.4. Evenimente ulterioare datei bilanului
71. - Evenimentele care apar dup data bilanului pot furniza
informaii suplimentare referitoare la perioada raportat fa de cele
cunoscute la data bilanului. Dac situaiile financiare anuale nu au
fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta i
informaiile suplimentare, dac informaiile respective se refer la
condiii (evenimente, operaiuni etc.) care au existat la data
bilanului. 72. - (1) Evenimentele ulterioare datei bilanului sunt
acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc între
data bilanului i data la care situaiile financiare anuale sunt
autorizate pentru emitere. (2) În accepiunea prezentelor
reglementri, prin autorizarea situaiilor financiare anuale se
înelege aprobarea acestora de ctre un consiliu director,
administratori sau alte organe de conducere, potrivit organizrii
entitii, în vederea înaintrii lor spre aprobare, conform legii. (3)
Evenimentele ulterioare datei bilanului includ toate evenimentele
ce au loc pân la data la care situaiile financiare anuale sunt
autorizate pentru emitere, chiar dac acele evenimente au loc dup
declararea public a profitului sau a altor informaii financiare
selectate. (4) Pot fi identificate dou tipuri de evenimente
ulterioare datei bilanului: a) cele care fac dovada condiiilor care
au existat la data bilanului. Aceste evenimente ulterioare datei
bilanului conduc la ajustarea situaiilor financiare anuale; i b)
cele care ofer indicaii despre condiii aprute ulterior datei
bilanului. Aceste evenimente ulterioare datei bilanului nu conduc
la ajustarea situaiilor financiare anuale.
20
73. - (1) În cazul evenimentelor ulterioare datei bilanului care
conduc la ajustarea situaiilor financiare anuale, entitatea
ajusteaz valorile recunoscute în situaiile sale financiare, pentru
a reflecta evenimentele ulterioare datei bilanului. (2) Exemple de
evenimente ulterioare datei bilanului care conduc la ajustarea
situaiilor financiare i care impun ajustarea de ctre entitate a
valorilor recunoscute în situaiile sale financiare sau recunoaterea
de elemente ce nu au fost anterior recunoscute sunt urmtoarele: a)
soluionarea ulterioar datei bilanului a unui litigiu care confirm c
o entitate are o obligaie prezent la data bilanului. Entitatea
ajusteaz orice provizion recunoscut anterior, legat de acest
litigiu, sau recunoate un nou provizion. Ca urmare, entitatea nu
prezint o datorie contingent; b) falimentul unui client, survenit
ulterior datei bilanului, confirm de obicei c la data bilanului
exista o pierdere aferent unei creane comerciale i, în consecin,
entitatea trebuie s ajusteze valoarea contabil a creanei
comerciale; c) descoperirea de fraude sau erori ce arat c situaiile
financiare anuale sunt incorecte; d) vânzarea stocurilor dup
perioada de raportare poate fi o prob a valorii realizabile nete la
finalul perioadei de raportare; e) determinarea ulterioar perioadei
de raportare a costului activelor cumprate sau a încasrilor din
activele vândute înainte de finalul perioadei de raportare (de
exemplu, reduceri comerciale i financiare acordate, respectiv
primite, dup încheierea exerciiului financiar); f) determinarea
ulterioar perioadei de raportare a valorii primelor i a altor
drepturi cuvenite angajailor pentru exerciiul financiar încheiat,
dac entitatea are obligaia de a plti aceste sume. 74. - (1) În
cazul evenimentelor ulterioare datei bilanului care nu conduc la
ajustarea situaiilor financiare anuale, entitatea nu îi ajusteaz
valorile recunoscute în situaiile sale financiare pentru a reflecta
acele evenimente ulterioare datei bilanului. (2) Un exemplu de
eveniment ulterior datei bilanului care nu conduce la ajustarea
situaiilor financiare anuale este diminuarea valorii de pia a
valorilor mobiliare, în intervalul de timp dintre data bilanului i
data la care situaiile financiare anuale sunt autorizate pentru
emitere. (3) Dac o entitate primete, ulterior datei bilanului,
informaii despre condiiile ce au existat la data bilanului,
entitatea trebuie s actualizeze prezentrile de informaii ce se
refer la aceste condiii, în lumina noilor informaii. (4) Atunci
când evenimentele ulterioare datei bilanului care nu conduc la
ajustarea situaiilor financiare anuale sunt semnificative,
neprezentarea lor ar putea influena deciziile economice ale
utilizatorilor. În consecin, o entitate trebuie s prezinte
urmtoarele informaii pentru fiecare categorie semnificativ de
astfel de evenimente ulterioare datei bilanului: a) natura
evenimentului; i b) o estimare a efectului financiar sau o meniune
conform creia o astfel de estimare nu poate s fie fcut.
21
Seciunea 3.1 Evaluarea la data intrrii în entitate
75. - (1) La data intrrii în entitate, bunurile se evalueaz i se
înregistreaz în contabilitate la valoarea de intrare, care se
stabilete astfel: a) la cost de achiziie - pentru bunurile
procurate cu titlu oneros; b) la cost de producie - pentru bunurile
produse în entitate; c) la valoarea de aport, stabilit în urma
evalurii - pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social;
d) la valoarea just - pentru bunurile obinute cu titlu gratuit sau
constatate plus la inventariere. În cazurile menionate la lit. c) i
d), valoarea de aport i, respectiv, valoarea just se substituie
costului de achiziie. (2) Valoarea just a activelor se determin, în
general, dup datele de eviden de pe pia, printr-o evaluare
efectuat, de regul, de evaluatori autorizai, potrivit legii. În
situaia în care nu exist date pe pia privind valoarea just, din
cauza naturii specializate a activelor i a frecvenei reduse a
tranzaciilor, valoarea just se poate determina prin alte metode
utilizate, de regul, de ctre evaluatori autorizai, potrivit legii.
76. - (1) Reducerile comerciale acordate de furnizor i înscrise pe
factura de achiziie ajusteaz în sensul reducerii costul de achiziie
al bunurilor. Atunci când achiziia de produse i primirea reducerii
comerciale sunt tratate împreun, reducerile comerciale primite
ulterior facturrii ajusteaz, de asemenea, costul de achiziie al
bunurilor. (2) Reducerile comerciale primite ulterior facturrii
corecteaz costul stocurilor la care se refer, dac acestea mai sunt
în gestiune. Dac stocurile pentru care au fost primite reducerile
ulterioare nu mai sunt în gestiune, acestea se evideniaz distinct
în contabilitate, pe seama conturilor de teri. (3) Reducerile
comerciale legate de prestrile de servicii, primite ulterior
facturrii, respectiv acordate ulterior facturrii, indiferent de
perioada la care se refer, se evideniaz distinct în contabilitate
(contul 609 "Reduceri comerciale primite", respectiv contul 709
"Reduceri comerciale acordate") pe seama conturilor de teri. (4) În
cazul în care reducerile comerciale reprezint evenimente ulterioare
datei bilanului care conduc la ajustarea situaiilor financiare
anuale, acestea se înregistreaz la data bilanului în contul 408
"Furnizori - facturi nesosite", respectiv contul 418 "Clieni -
facturi de întocmit", i se reflect în situaiile financiare ale
exerciiului pentru care se face raportarea, pe baza documentelor
justificative. Reducerile care urmeaz a fi primite, înregistrate la
data bilanului în contul 408 "Furnizori - facturi nesosite",
corecteaz costul stocurilor la care se refer, dac acestea mai sunt
în gestiune. (7) Reducerile comerciale pot fi, de exemplu: a)
rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate i se practic
asupra preului de vânzare;
22
b) remizele - se primesc în cazul vânzrilor superioare volumului
convenit sau dac cumprtorul are un statut preferenial; i c)
risturnele - sunt reduceri de pre calculate asupra ansamblului
tranzaciilor efectuate cu acelai ter, în decursul unei perioade
determinate. 77. - (1) Reducerile financiare sunt sub form de
sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor înainte
de termenul normal de exigibilitate. (2) Reducerile financiare
primite de la furnizor reprezint venituri ale perioadei indiferent
de perioada la care se refer (contul 767 "Venituri din sconturi
obinute"). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezint
cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se refer
(contul 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate"). 78. - (1) În
cazul valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacionare
pe o pia reglementat, costul de achiziie nu include costurile de
tranzacionare direct atribuibile achiziiei lor, aceste costuri
fiind înregistrate în conturile de cheltuieli corespunztoare. (2)
În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la
tranzacionare pe o pia reglementat, precum i al valorilor mobiliare
pe termen lung, costul de achiziie include i costurile direct
atribuibile achiziiei lor (de exemplu, costuri legate de onorarii
pltite avocailor, evaluatorilor). 79. - (1) Exemple de costuri care
nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept
cheltuieli ale perioadei în care au survenit, sunt urmtoarele: -
pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producie
înregistrate peste limitele normal admise, inclusiv pierderile
datorate risipei; - cheltuielile de depozitare, cu excepia
cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de
producie, anterior trecerii într-o nou faz de fabricaie.
Cheltuielile de depozitare se includ în costul de producie atunci
când sunt necesare pentru a aduce stocurile în locul i în starea în
care se gsesc; - regiile (cheltuielile) generale de administraie
care nu particip la aducerea stocurilor în forma i locul final; -
regia fix nealocat costului, care se recunoate drept cheltuial în
perioada în care a aprut. Alocarea regiei fixe asupra costurilor se
face pe baza capacitii normale de producie (activitate). 80. - (1)
Costurile îndatorrii atribuibile activelor cu ciclu lung de
fabricaie sunt incluse în costurile de producie ale acestora, în
msura în care sunt legate de perioada de producie. În costurile
îndatorrii se include dobânda la capitalul împrumutat pentru
finanarea achiziiei, construciei sau produciei de active cu ciclu
lung de fabricaie. (2) Costurile îndatorrii suportate de entitate
în legtur cu împrumutul de fonduri se includ în costul bunurilor
sau serviciilor cu ciclu lung de fabricaie, cu respectarea
prevederilor pct. 51 alin. (1) din prezentele reglementri. (3) În
sensul prezentelor reglementri, prin activ cu ciclu lung de
fabricaie se înelege un activ care solicit în mod necesar o perioad
substanial de timp pentru a fi gata în vederea utilizrii sale
prestabilite sau pentru vânzare. (4) Activele financiare i
stocurile care sunt fabricate pe o baz repetitiv de-a lungul unei
perioade scurte de timp nu sunt considerate active cu ciclu lung de
fabricaie. Nu sunt active cu ciclu lung de fabricaie nici activele
care în momentul achiziiei sunt gata pentru utilizarea lor
prestabilit sau pentru vânzare.
(5) Capitalizarea costurilor îndatorrii trebuie s înceteze când se
realizeaz cea mai mare parte a activitilor necesare pentru
pregtirea activului cu ciclu lung de fabricaie, în vederea
utilizrii prestabilite sau a vânzrii acestuia 81. Entitile care au
inclus în valoarea activelor cu ciclu lung de fabricaie costuri ale
îndatorrii, prezint informaii corespunztoare în notele explicative
la situaiile financiare.
Seciunea 3.2
Evaluarea la inventar i prezentarea elementelor în bilan 82. - (1)
În scopul întocmirii situaiilor financiare anuale, brokerii de
asigurare trebuie s procedeze la inventarierea i evaluarea
elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor
proprii.
(2) În situaiile financiare anuale elementele de natura activelor,
datoriilor i capitalurilor proprii se reflect i se evalueaz la
valoarea contabil, pus de acord cu rezultatele inventarierii.
Prezentele reguli de evaluare se aplic inclusiv în cazul bunurilor
care au fost aduse drept aport la capital i al activelor în curs de
execuie.
(3) În înelesul prezentelor reglementri:
a) valoarea contabil a unui activ este valoarea la care acesta este
recunoscut dup ce se deduc amortizarea acumulat, pentru activele
amortizabile i ajustrile acumulate din depreciere sau pierdere de
valoare;
b) valoarea de inventar a unui activ reprezint valoarea contabil a
activului, stabilit cu ocazia evalurii la inventariere, respectiv
valoarea înscris în listele de inventariere.
83. - (1) Evaluarea cu ocazia inventarierii a elementelor de natura
activelor, datoriilor i capitalurilor proprii se face potrivit
prezentelor reglementri i normelor privind organizarea i efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor,
capitalurilor proprii i a tranzaciilor privind activitatea de
asigurare i de reasigurare ale asigurtorilor/reasigurtorilor i
brokerilor de asigurare/reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul
CSA nr.1/2011.
(2) În scopul efecturii inventarierii, conducerea entitii trebuie s
stabileasc proceduri proprii, cu respectarea prevederilor
legale.
(3) În vederea desfurrii în bune condiii a operaiunilor de
inventariere i evaluare, în comisiile de inventariere vor fi numite
persoane cu pregtire corespunztoare, tehnic i economic, cunosctoare
a domeniului de activitate.
84. - (1) La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va
aplica principiul prudenei, potrivit cruia se va ine seama de toate
ajustrile de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de
valoare.
(2) Pentru elementele de natura activelor înregistrate la cost,
diferenele constatate în minus între valoarea de inventar i
valoarea contabil se evideniaz distinct în
24
contabilitate, în conturi de ajustri, aceste elemente meninându-se
la valoarea lor de intrare.
85. - (1) Evaluarea imobilizrilor corporale i necorporale, cu
ocazia inventarierii, se face la valoarea de inventar, stabilit de
comisia de inventariere sau de evaluatori autorizai, potrivit
legii. Fac obiectul evalurii i imobilizrile în curs de
execuie.
(2) Corectarea valorii imobilizrilor necorporale i corporale i
aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectueaz, în funcie
de tipul de depreciere existent, fie prin înregistrarea unei
amortizri suplimentare, în cazul în care se constat o depreciere
ireversibil, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustrilor
pentru depreciere, în cazul în care se constat o depreciere
reversibil a acestora.
(3) În cazul imobilizrilor corporale i necorporale, la determinarea
pierderilor din depreciere, evaluatorii autorizai, potrivit legii,
sau personalul entitii pot utiliza diferite metode de evaluare (de
exemplu: metode bazate pe fluxuri de numerar).
86. - (1) Pentru a stabili dac exist deprecieri ale imobilizrilor
corporale i necorporale, în afara constatrii faptice cu ocazia
inventarierii, pot fi luate în considerare surse externe i interne
de informaii. (2) La sursele externe de informaii se încadreaz
aspecte precum: - pe parcursul perioadei, valoarea de pia a
activului a sczut semnificativ mai mult decât ar fi fost de ateptat
ca rezultat al trecerii timpului sau utilizrii; - pe parcursul
perioadei au avut loc modificri semnificative, cu efect negativ
asupra entitii, sau astfel de modificri se vor produce în viitorul
apropiat asupra mediului tehnologic, comercial, economic sau
juridic în care entitatea îi desfoar activitatea sau pe piaa creia
îi este dedicat activul etc. (3) Din sursele interne de informaii
se exemplific urmtoarele elemente: - exist indicii de uzur fizic
sau moral a imobilizrii; - pe parcursul perioadei au avut loc
modificri semnificative, cu efect negativ asupra entitii, sau
astfel de modificri se vor produce în viitorul apropiat, în ceea ce
privete gradul sau modul în care imobilizarea este utilizat sau se
ateapt s fie utilizat. Astfel de modificri includ: situaiile în
care imobilizarea devine neproductiv, planurile de restructurare
sau de întrerupere a activitii creia îi este dedicat imobilizarea,
precum i planificarea cedrii imobilizrii înainte de data estimat
anterior; - raportrile interne pun la dispoziie indicii cu privire
la faptul c rezultatele economice ale unei imobilizri sunt sau vor
fi mai slabe decât cele scontate. Indiciile de depreciere a
imobilizrilor, puse la dispoziie de raportrile interne, includ: -
fluxul de numerar necesar pentru achiziionarea unei imobilizri
similare, pentru exploatarea sau întreinerea imobilizrii este
semnificativ mai mare decât cel prevzut iniial în buget; -
rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil
inferior celui prevzut în buget; - o scdere semnificativ a
profitului din exploatare prevzut în buget, respectiv o cretere
semnificativ a pierderilor prevzute în buget, generate de
imobilizare etc. (4) Deciziile privind reluarea unor deprecieri
înregistrate în conturile de ajustri au la baz constatrile comisiei
de inventariere. Pot exista i unele indicii c o pierdere din
depreciere recunoscut în perioadele anterioare pentru o imobilizare
necorporal sau
25
corporal nu mai exist sau s-a redus. La aceast evaluare se ine cont
de surse externe i interne de informaii. (5) În categoria surselor
externe de informaii se pot încadra urmtoarele: - valoarea de pia a
imobilizrii a crescut semnificativ în cursul perioadei; - în cursul
perioadei au avut loc modificri semnificative cu efect favorabil
asupra entitii sau se estimeaz c astfel de modificri se vor produce
în viitorul apropiat, în mediul tehnologic, comercial, economic sau
juridic în care entitatea îi desfoar activitatea sau pe piaa creia
îi este dedicat activul etc. (6) Dintre sursele interne de
informaii se exemplific urmtoarele: - pe parcursul perioadei au
avut loc modificri semnificative, cu efect favorabil asupra
entitii, sau astfel de modificri se vor produce în viitorul
apropiat în ceea ce privete gradul sau modul în care imobilizarea
este utilizat sau se ateapt s fie utilizat. Aceste modificri includ
costurile efectuate în timpul perioadei pentru a îmbunti i a crete
performana imobilizrii sau pentru a restructura activitatea creia
îi aparine imobilizarea; - raportrile interne dovedesc faptul c
performana economic a unei imobilizri este sau va fi mai bun decât
s-a prevzut iniial etc. 87. - Evaluarea imobilizrilor corporale la
data bilanului se efectueaz la cost, mai puin amortizarea i
ajustrile cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluat,
aceasta fiind valoarea just la data reevalurii, mai puin orice
amortizare cumulat i orice pierderi din depreciere cumulate. 88. -
(1) Activele de natura stocurilor se evalueaz la cost, mai puin
ajustrile pentru depreciere constatate. Ajustri pentru depreciere
se constat inclusiv pentru stocurile fr micare. În cazul în care
valoarea contabil a stocurilor este mai mare decât valoarea de
inventar, valoarea stocurilor se diminueaz pân la valoarea
realizabil net, prin constituirea unei ajustri pentru depreciere.
(2) Fac obiectul evalurii i stocurile în curs de execuie. (3) În
înelesul prezentelor reglementri, prin valoare realizabil net a
stocurilor se înelege preul de vânzare estimat care ar putea fi
obinut pe parcursul desfurrii normale a activitii, minus costurile
estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, i
costurile estimate necesare vânzrii. 89. - (1) Evaluarea la
inventar a creanelor i a datoriilor se face la valoarea lor
probabil de încasare sau de plat. Diferenele constatate în minus
între valoarea de inventar stabilit la inventariere i valoarea
contabil a creanelor se înregistreaz în contabilitate pe seama
ajustrilor pentru deprecierea creanelor. (2) Pentru creanele
incerte se constituie ajustri pentru pierdere de valoare. (3)
Evaluarea la bilan a creanelor i a datoriilor exprimate în valut i
a celor cu decontare în lei în funcie de cursul unei valute se face
la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naional a României,
valabil la data încheierii exerciiului financiar. În scopul
prezentrii în bilan, valoarea creanelor, astfel evaluate, se
diminueaz cu ajustrile pentru pierdere de valoare. 90. - (1)
Disponibilitile bneti, cecurile, cambiile, biletele la ordin,
scrisorile de garanie, acreditivele, ipotecile, precum i alte
valori aflate în casieria unitilor se prezint în bilan în
conformitate cu prevederile legale.
26
(2) Disponibilitile bneti i alte valori similare în valut se
evalueaz în bilan la cursul de schimb valutar comunicat de Banca
Naional a României, valabil la data încheierii exerciiului
financiar. (3) Înscrierea în listele de inventariere a mrcilor
potale, a timbrelor fiscale, tichetelor de cltorie, bonurilor
cantiti fixe, a biletelor de spectacole, de intrare în muzee,
expoziii i altele asemenea se face la valoarea lor nominal. În
cazul unor bunuri de aceast natur depreciate sau fr utilizare se
constituie ajustri pentru pierdere de valoare. 91. - (1) Titlurile
pe termen scurt (aciuni i alte investiii financiare) admise la
tranzacionare pe o pia reglementat se evalueaz la valoarea de
cotaie din ultima zi de tranzacionare, iar cele netranzacionate la
costul istoric mai puin eventualele ajustri pentru pierdere de
valoare. (2) Titlurile pe termen lung (aciuni i alte investiii
financiare) se evalueaz la costul istoric, mai puin eventualele
ajustri pentru pierdere de valoare. 92. - Pentru elementele de
natura datoriilor, diferenele constatate în plus între valoarea de
inventar i valoarea contabil se înregistreaz în contabilitate, pe
seama elementelor corespunztoare de datorii. 93. - Capitalurile
proprii rmân evideniate la valorile din contabilitate. 94. - La
fiecare dat a bilanului: a) Elementele monetare exprimate în valut
(disponibiliti i alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele i
depozitele bancare, creane i datorii în valut) trebuie evaluate i
prezentate în situaiile financiare anuale utilizând cursul de
schimb valutar comunicat de Banca Naional a României i valabil la
data încheierii exerciiului financiar. Diferenele de curs valutar,
favorabile sau nefavorabile, între cursul de schimb al pieei
valutare, comunicat de Banca Naional a României de la data
înregistrrii creanelor sau datoriilor în valut, sau cursul la care
acestea sunt înregistrate în contabilitate i cursul de schimb de la
data încheierii exerciiului financiar, se înregistreaz la venituri
sau cheltuieli din diferene de curs valutar, dup caz. b) Pentru
creanele i datoriile, exprimate în lei, a cror decontare se face în
funcie de cursul unei valute, eventualele diferene favorabile sau
nefavorabile, care rezult din evaluarea acestora se înregistreaz la
alte venituri sau alte cheltuieli financiare, dup caz. Determinarea
diferenelor de valoare se efectueaz similar prevederilor lit. a).
c) Elementele nemonetare achiziionate cu plata în valut i
înregistrate la cost istoric (imobilizri, stocuri) trebuie
prezentate în situaiile financiare anuale utilizând cursul de
schimb valutar de la data efecturii tranzaciei. d) Elementele
nemonetare achiziionate cu plata în valut i înregistrate la
valoarea just (de exemplu, imobilizrile corporale reevaluate)
trebuie prezentate în situaiile financiare anuale la aceast
valoare.
Seciunea 3.3 Evaluarea la data ieirii din entitate
95. - (1) La data ieirii din entitate sau la darea în consum,
bunurile se evalueaz i se scad din gestiune la valoarea lor de
intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în
27
contabilitate (de exemplu, valoarea reevaluat pentru imobilizrile
corporale care au fost reevaluate sau valoarea just pentru valorile
mobiliare pe termen scurt admise la tranzacionare pe o pia
reglementat).
(2) Activele constatate minus în gestiune se scot din eviden la
data constatrii lipsei acestora.
(3) La scoaterea din eviden a activelor se reiau la venituri
ajustrile pentru depreciere sau pierdere de valoare aferente
acestora.
96. - (1) Costul de achiziie sau costul de producie al stocurilor
din aceeai categorie i al tuturor elementelor fungibile se
calculeaz prin aplicarea uneia din urmtoarele metode: a) metoda
costului mediu ponderat - CMP; b) metoda primul intrat-primul ieit
- FIFO; c) metoda ultimul intrat-primul ieit - LIFO. (2) Metoda
"costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului
fiecrui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor
similare aflate în stoc la începutul perioadei i a costului
elementelor similare produse sau cumprate în timpul perioadei.
Media poate fi calculat periodic sau dup fiecare recepie. Perioada
de calcul nu trebuie s depeasc durata medie de stocare. (3)
Potrivit metodei "primul intrat-primul ieit" (FIFO), bunurile ieite
din gestiune se evalueaz la costul de achiziie sau de producie al
primei intrri (lot). Pe msura epuizrii lotului, bunurile ieite din
gestiune se evalueaz la costul de achiziie sau de producie al
lotului urmtor, în ordine cronologic. (4) Potrivit metodei "ultimul
intrat-primul ieit" (LIFO), bunurile ieite din gestiune se evalueaz
la costul de achiziie sau de producie al ultimei intrri (lot). Pe
msura epuizrii lotului, bunurile ieite din gestiune se evalueaz la
costul de achiziie sau costul de producie al lotului anterior, în
ordine cronologic. 97. - Prevederile referitoare la evaluarea
stocurilor se completeaz cu prevederile subseciunii 4.5.2
"Stocuri". 98. - Prevederile pct. 96 se aplic i investiiilor pe
termen scurt, cu excepia depozitelor bancare pe termen scurt.
Seciunea 3.4 Evaluarea alternativ la valoarea just
3.4.1. Reevaluarea imobilizrilor corporale
99. - (1) Prin derogare de la evaluarea pe baza principiului
costului de achiziie sau al costului de producie, entitile pot
proceda la reevaluarea imobilizrilor corporale existente la
sfâritul exerciiului financiar, astfel încât acestea s fie
prezentate în contabilitate la valoarea just, cu reflectarea
rezultatelor acestei reevaluri în situaiile financiare întocmite
pentru acel exerciiu. (2) Amortizarea calculat pentru imobilizrile
corporale astfel reevaluate se înregistreaz în contabilitate
începând cu exerciiul financiar urmtor celui pentru care s-a
efectuat reevaluarea.
100. - Dac o imobilizare corporal complet amortizat mai poate fi
folosit, entitatea poate proceda la reevaluarea acesteia. Cu ocazia
reevalurii imobilizrii corporale, acesteia i se stabilesc o nou
valoare i o nou durat de utilizare economic, corespunztoare
perioadei estimate a se folosi în continuare.
101. - Evalurile efectuate cu ocazia reorganizrilor de
întreprinderi (fuziuni, divizri) nu constituie reevaluare în sensul
prezentelor reglementri contabile, aceste evaluri efectuându-se în
scopul stabilirii raportului de schimb, pentru toate elementele de
bilan. Fac excepie cazurile în care data situaiilor financiare care
stau la baza reorganizrii coincide cu data situaiilor financiare
anuale. 102. - Reevaluarea imobilizrilor corporale se face la
valoarea just de la data bilanului. Valoarea just se determin pe
baza unor evaluri efectuate, de regul, de evaluatori autorizai,
potrivit legii. 103. - La reevaluarea unei imobilizri corporale,
amortizarea cumulat la data reevalurii este tratat în unul din
urmtoarele moduri: a) recalculat proporional cu schimbarea valorii
contabile brute a activului, astfel încât valoarea contabil a
activului, dup reevaluare, s fie egal cu valoarea sa reevaluat.
Aceast metod este folosit, deseori, în cazul în care activul este
reevaluat prin aplicarea unui indice; sau b) eliminat din valoarea
contabil brut a activului i valoarea net, determinat în urma
corectrii cu ajustrile de valoare, este recalculat la valoarea
reevaluat a activului. Aceast metod este folosit, deseori, pentru
cldirile care sunt reevaluate la valoarea lor de pia. 104. - În
cazul în care, ulterior recunoaterii iniiale ca activ, valoarea
unui activ imobilizat este determinat pe baza reevalurii activului
respectiv, valoarea rezultat din reevaluare va fi atribuit
activului, în locul costului de achiziie/costului de producie sau
al oricrei altei valori atribuite înainte acelui activ. În astfel
de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului
având în vedere valoarea acestuia, determinat în urma reevalurii.
105. - (1) Elementele dintr-o categorie de imobilizri corporale se
reevalueaz simultan pentru a se evita reevaluarea selectiv i
raportarea în situaiile financiare anuale a unor valori care sunt o
combinaie de costuri i valori calculate la date diferite. (2) Dac
un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din
categoria din care face parte trebuie reevaluate. (3) O categorie
de imobilizri corporale cuprinde active de aceeai natur i utilizri
similare, aflate în exploatarea unei entiti. (4) Exemple de
categorii de imobilizri corporale sunt: terenuri; cldiri; maini i
echipamente; nave; aeronave etc. 106. - (1) Reevalurile trebuie
fcute cu suficient regularitate, astfel încât valoarea contabil s
nu difere substanial de cea care ar fi determinat folosind valoarea
just de la data bilanului. (2) Valoarea just a imobilizrilor
corporale este determinat, în general, plecând de la valoarea lor
de pia, pe baza informaiilor pe care le-ar utiliza participanii de
pe pia atunci când stabilesc preul activului, presupunând c
participanii de pe pia acioneaz pentru a obine un beneficiu
economic maxim.
29
(3) Valoarea just reprezint preul care ar fi încasat pentru
vânzarea unui activ într-o tranzacie reglementat pe piaa principal
(dac exist) sau cea mai avantajoas, la data evalurii, în condiiile
curente de pia (adic un pre de ieire), indiferent dac respectivul
pre este direct observabil sau este estimat utilizând o alt tehnic
de evaluare. (4) Dac valoarea just a unei imobilizri corporale nu
mai poate fi determinat, valoarea activului prezentat în bilan
trebuie s fie valoarea sa reevaluat la data ultimei reevaluri, din
care se scad ajustrile cumulate de valoare. 107. - În cazul
efecturii reevalurii imobilizrilor corporale, acest lucru trebuie
prezentat în notele explicative, împreun cu elementele supuse
reevalurii, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, cât
i elementul afectat din contul de profit i pierdere. 108. - În
cazul în care se efectueaz reevaluarea imobilizrilor corporale,
diferena dintre valoarea rezultat în urma evalurii pe baza costului
de achiziie sau a costului de producie i valoarea rezultat în urma
reevalurii trebuie prezentat în bilan la rezerva din reevaluare, ca
un subelement distinct în "Capital i rezerve" (contul 105 "Rezerve
din reevaluare"). 109. - (1) Surplusul din reevaluare inclus în
rezerva din reevaluare este capitalizat, integral sau parial, prin
transferul direct în rezultatul reportat (contul 1175 "Rezultatul
reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din
reevaluare"), atunci când acest surplus reprezint un câtig
realizat. (2) În sensul prezentelor reglementri, câtigul se
consider realizat la scoaterea din eviden a activului pentru care
s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte
din câtig poate fi realizat pe msur ce activul este folosit de
entitate. În acest caz, valoarea rezervei transferate este diferena
dintre amortizarea calculat pe baza valorii contabile reevaluate i
valoarea amortizrii calculate pe baza costului iniial al activului.
(3) La aplicarea pentru prima dat a prezentelor reglementri, soldul
contului 1065 "Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve
din reevaluare" se transfer asupra contului 1175 "Rezultatul
reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din
reevaluare". 110. - Rezerva din reevaluare se reduce în msura în
care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru
aplicarea metodei contabile bazate pe reevaluare. 111. - (1) Dac
rezultatul reevalurii este o cretere fa de valoarea contabil net,
atunci aceasta se trateaz astfel:
- ca o cretere a rezervei din reevaluare prezentat în cadrul
elementului "Capital i rezerve", dac nu a existat o descretere
anterioar recunoscut ca o cheltuial aferent acelui activ; sau - ca
un venit care s compenseze cheltuiala cu descreterea recunoscut
anterior la acel activ.
(2) Dac rezultatul reevalurii este o descretere a valorii contabile
nete, aceasta se trateaz ca o cheltuial cu întreaga valoare a
deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este
înregistrat o sum referitoare la acel activ (surplus din
reevaluare) sau ca o scdere a rezervei din reevaluare prezentat în
cadrul elementului "Capital i rezerve", cu minimul dintre valoarea
acelei rezerve i valoarea
30
descreterii, iar eventuala diferen rmas neacoperit se înregistreaz
ca o cheltuial. (3) Sumele reprezentând diferene de natura
veniturilor i cheltuielilor rezultate din reevaluare trebuie
prezentate separat în contul de profit i pierdere (contul 755
"Venituri din reevaluarea imobilizrilor corporale", respectiv
contul 655 "Cheltuieli din reevaluarea imobilizrilor corporale",
dup caz). 112. - Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi
distribuit, direct sau indirect, cu excepia cazului în care
reprezint un câtig efectiv realizat. 113. - Cu excepia cazurilor
prevzute la pct. 109 - 112, rezerva din reevaluare nu poate fi
redus. 114. - În cazul terenurilor i cldirilor care au fost
reevaluate i au fcut obiectul unei cedri pariale, la scoaterea din
eviden a acestora, diferena din reevaluare aferent prii cedate se
consider surplus realizat din rezerve din reevaluare, corespunztor
valorii contabile a terenurilor, respectiv a cldirilor, scoas