ANATOMIE SUPORT.doc

8/15/2019 ANATOMIE SUPORT.doc

http://slidepdf.com/reader/full/anatomie-suportdoc 1/98

NOTIUNI DE BAZA DIN ANATOMIA CORPULUI

OMENESC

Pagina 1 din 98



CELULA

Este unitatea morfofuncţională şi genetică a organizării materiei vii.Clasificare: - după formă:

stelate, piramidale, piriforme (ex. neuron) ovale (ex. ovulul) fusiforme (ex.fibra musculara) turtite (ex. epiteliu de acoperire) cilindrice, cubice cu prelungiri (spermatozoid, neuron)

Pagina 2 din 98



- după mărime: mici (ex. trombocite) medii ex. hematii) mari (ex. fibra musculară striată)

-după funcţie: secretorii (ex. celulele insulare din pancreas) senzoriale (ex. celulele gustative) contractile (ex. fibra musculară)etc.

Structura: există ! componente principale:1. Membrana celulară: este de natură lipoproteică, alcătuită din ! straturi.

"a prezintă o serie de sisteme enzimatice, care realizează schimbul de substanţetranscelular, determin#nd $ncărcarea electrică a acesteia.

2. Citoplasma: are o structură complexă, la nivelul ei desfă%ur#ndu-se

principalele funcţii celulare. &ici găsim organite celulare:'comune (ex.reticul endoplasmatic, mitocondrii, aparat olgi, lizozomi,centromer)

' specifice(neurofibrile, corpi issl, miofibrile)3. Nucleul: este situat de obicei central, $nsă poate lua %i poziţii

periferice (ex. celula adipoasă). *a+oritatea celulelor sunt uninucleate (au nucleu),dar pot fi %i anucleate ( nuclei-ex. hematia) sau multinucleate (fibra muscularăstriată). ucleul are rol $n:

- depozitarea materialului genetic - transmitrea informaţiei ereditare

- coordonarea metabolismului celular.

Proprietăţile celulei: - proprietăţi generale:- metabolismul

-diviziunea($nmulţire) -proprietăţi specifice: - excitabilitatea (celula nervoasă) - contractilitatea (celula musculară) - activitatea secretorie (celula glandulară) - fagocitoză (macrofagul)

- chemotactism (limfocitul)

Pagina 3 din 98



ŢESUTURILE Sunt sisteme organizate ale materiei vii formate din celule similare, care

îndeplinesc în organism aceleaşi funcţii. Celulele sunt unite între ele prin prelungiricitoplasmatice (desmosomi, hemidesmosomi sau prin intermediul su!stanţeiintercelulare.

Clasificare:1. esutul epitelial - se subclasifică după funcţia pe care o $ndepline%te:

a) /esutul epitelial !e acoperire: intră $n structura pielii, căptu%e%te cavităţile

b) /esutul epitelial "lan!ular: intră $n structura glandelor cu secreţie internă,externă sau mixtăc) /esutul epitelial sen#orial: ce intră $n structura organelor de simţ (ex.

mucoasa olfactivă) 2. esutul con$ucti% este foarte asemănător ca aspect cu cel epitelial %i estealcătuit din trei componente principale: celule, fibre con+unctive %i substanţăfundamentală. /esuturile con+unctive $n funcţie de consistenţa lor se clasifică $n :

esut con$uncti% moale :a) /esut con+unctiv la&: este ţesutul care umple spaţiile libere dintre organe,

intră $n structura pielii, leagă fibrele musculare %i grupele de mu%chi

b) /esut con+unctiv a!ipos: are rol mecanic %i de izolare termică c) /esut con+unctiv fibros: formează fasciile ce acoperă mu%chii, intră $n

structura tendoanelor %i a capsulei unor organe (ficat, splină, rinichi) d) /esut elastic: intră $n structura arterelor mari, corzilor vocale, ligamentelor e) /esut reticular: formează măduva oaselor . esut con$ucti% semi!ur 'cartila"inos(: are funcţie

Pagina ) din 98



mecanică, intr#nd $n structura cartila+elor (articulare, traheei, de cre%tere) esut con$uncti% !ur 'osos(: are rolurile de suport, protecţie %i depozit,

intră $n structura scheletului fiind format din celule: osteoblaste* osteocite +iosteoclaste %i substanţă fundamentală (matrice osoasă) .

/esutul osos poate fi: - compact (formează oasele lungi, scurte %i late) - spongios (epifiza oaselor lungi) . 3. esutul muscular este adaptat funcţiei de contracţie, fiind format din

celule musculare (fibre musculare). 0e clasifică $n : /esut muscular nete!: - are o acţiune involuntară %i intră $n structura

stratului muscular al tubului digestiv, al conductelor aparatului respirator, urinar,genital

/esut muscular striat: - are o acţiune voluntară, formează mu%chiischeletici, reprezent#nd 12 din greutatea corpului formează mu%chii limbii,faringelui, 34! superioare ale esofagului %i sfincterele: anal, vezical extern

/esut muscular car!iac- formează miocardul %i asigură contracţiacardiacă

1. esutul ner%os este alcătuit din celule nervoase (neuroni), prezent#nd prelungiri ale citoplasmei, numite dendrite %i axoni.

5. esutul san"%in 's,n"ele( este un lichid de culoare ro%ie, cu gust puţinsărat, alcătuit din plasmă %i elemente figurate. "lementele figurate sunt reprezentatede globulele ro%ii (hematii), de globulele albe (leucocite) %i de trombocite (plachetesanguine).

"lo!ulele roşii (hematii sunt $n număr de 1-1,5 milioane 4mm! de s#nge.

"le sunt produse de măduva ro%ie a oaselor spongioase. &u o viaţă scurtă (cam de de zile), apoi sunt distruse $n ficat %i $n splină. 6n interiorul hematiilor se găse%teo substanţă numită hemoglo!ină care are rolul de a transporta gazele respiratorii subformă de o#ihemoglo!ină %i car!ohemoglo!ină.

"lo!ulele al!e (leucocitele sunt mai puţin numeroase (7.54mm! )av#nd rolul $n apărarea organismului. 8e $ndată ce microbii găsesc o poartă deintrare pătrund $n ţesuturi unde av#nd condiţii prielnice se $nmulţesc. 9eucocitelecare se pot deplasa cu a+utorul pseudopodelor trec prin pereţii vaselor sanguine

pentru a a+unge la locul invadat de microbi prin procedeul numit diapedeză.ot cua+utorul pseudopodelor ele capturează microbii pe care $i digeră, fenomen numit

fagocitoză. &lte leucocite, numite limfocite produc anticorpi, proteine cu rol $ndistrugerea structurilor nonself (care nu aparţin organismului).

$rom!ocitele sau plachetele sanguine sunt celule de talie mică găsindu-se$ntr-un număr de 3;1 mii4mm! de s#nge. "le au rol $n coagularea s#ngelui,intervenind imediat după ce se produc leziunile. &ici trombocitele se unesc %i

participă $mpreună cu alţi factori de coagulare din plasmă la formarea cheagului.

Pagina din 98



PIELEA'or"anul te"umentar sau cutanat(

Este un organ receptor ce înveleşte corpul la e#terior, av%nd rol în protecţie şi e#creţie. Prezintă receptori tactili, termici, durero%i, de presiune %ivibratori.

8in punct de vedere anatomic, pielea este structurată $n ! straturi, de lasuprafaţă spre profunzime :

. pi!ermul: este format dintr-un epiteliu pavimentos stratificat, a%ezat pe o membrană bazalăfiind avascular, dar foarte bine inervat.

3. /ermul: este format din ţesut con+unctivdens foarte bogat $n vase de s#nge %i limfatice,terminaţii nervoase %i anexe cutanate. 9a contactul cuepidermul prezintă un strat papilar format din mici

proeminenţe numite papile !ermice ce sunt maievidente pe degete %i $n regiunea palmară (baza amprentelor utilizate $n medicinalegală).

3. 0ipo!ermul: este stratul profund al pielii format din ţesut con+unctivlax bogat $n celuleadipoase, organizate $n

paniculi adipo%i.

&ne#ele pielii '. )irul de păr este

format dintr-o parte oblică$nfiptă $n piele, numitărădăcina firului de păr %i o

parte liberă, la suprafaţă,numită tulpină. 9a rădăcinafirului există: o glandă sebaceecare unge firul de păr, unmu%chi erector, vase sanguine

%i nervi. <irul conţine celule cu pigment melanic ce dă culoarea părului.*. +nghiile sunt a%ezate pe partea dorsală a degetelor %i sunt formate din lame

cornoase. =nghia are o porţiune vizibilă ; corpul unghiei %i o porţiune ascunsă ;

Pagina din 98



rădăcina unghiei. 6ntre corp %i rădăcină există o porţiune albicioasă sub formă desemilună. =nghia poate fi sediul multor afecţiuni.

. "landele sudoripare sunt foarte numeroase (3-! milioane) $nt#lnindu-semai frecvent pe frunte, buze, axilă, palmă, plantă. Produc un lichid (sudoarea)asemănător cu urina, $n ceea ce prive%te substanţele minerale %i organice.

. "landele se!acee au rolul de a secreta o substanţă grasă numită sebum, ceunge pielea %i firul de păr. 8acă secreţia este abundentă, vorbim de seboree, iar dacăeste scăzută vorbim de ihtioză.

)uncţiile pielii ' $n protecţie (faţă de agenţi fizici, chimici, infecţio%i), $nimunitate +i n omeosta#ie 'conţine bogate plexuri vasculare, pielea fiind unimportant rezervor de s#nge, patul vascular cutanat>4! din volumul sanguincirculant) %i $n termore"lare ' prin ţesutul adipos din hipoderm %i secreţia sudorală,care $mpiedică supra$ncălzirea corpului ).

APARATUL LOCOMOTOR

&paratul locomotor este alcătuit din sistemele care participă la susţinerea

corpului %i la locomoţie, adică la deplasarea diferitelor segmente ale acestuia. 6nalcătuirea aparatului locomotor intră:- oasele %i articulaţiile ; formează sistemul osteoarticular cu rol pasiv $n

mi%care- sistemul muscular ; reprezentat prin mu%chi cu rol activ $n mi%care.

4. S4S5M67 S554C67 . Sistemul osos:?uprinde oasele - organe dure %i rezistente care după forma lor se clasifică $n:. @ase lungi ; predomină lungimea (ex. femur, tibie, humerus, cubitus,

radius)3. @ase late (plane) ; predomină lăţimea %i $nălţimea (ex. coxal, omoplat, parietal, frontal, occipital, stern)

!. @ase scurte ; cele trei dimensiuni sunt aproximativ egale (ex. carpiene,tarsiene)

1. @ase neregulate - ex. vertebre, mandibula, sfenoid, etmoid

Pagina ; din 98



5. @ase pneumatice ; conţin cavităţi cu aer (ex. maxilar superior, sfenoid,frontal)

A. @asele sesamoide ; $n apropierea articulaţiilor sau $n interiorul unor tendoane

7. @asele suturale ; sau Bormiene, sunt inconstante.

Conformaţia internă a oaselor:1. sul lun" este format din două extremităţi numite epifize, o porţiune de

mi+loc numită diafiză. 9a suprafaţă osul este acoperit de periost (o membranăcon+unctivă care asigură protecţia %i nutriţia osului), mai puţin pe suprafeţelearticulare. 9a nivelul epifizelor se găse%te o lamă de substanţă compactă $nspreexterior care $ncon+oară substanţa spongioasă. 9a nivelul diafizei se formează uncilindru de substanţă osoasă compactă $n interiorul căruia se află măduva osoasă. 9acopiii aflaţi $n perioada de cre%tere, $ntre diafiză %i epifiză se găse%te un cartila+ de

cre%tere numit metafiză, care se osifică c#nd cre%terea $n lungime a osului se opre%te(la adulţi).

2. sul plan 'lat("ste $nvelit la exterior de periost, sub care există două lame de substanţă

compactă ce mărginesc substanţa spongioasă.

3. sul scurt seamănă cu epifiza oaselor lungi.

Pagina 8 din 98



Mă!u%a osului se găse%te $n canalul medular al diafizei oaselor lungi %i $nareolele osului spongios din interiorul oaselor scurte %i late. "a prezintă ! varietăţi:ro%ie, galbenă %i cenu%ie. *ăduva ro%ie are rol hematopoetic, adică este capabilă săformeze globule ro%ii (hematii). @dată cu cre%terea %i dezvoltarea organismului eaeste treptat $nlocuită de măduva galbenă, care este mai puţin activă %i +oacă un rol derezervă, fiind bogată $n ţesut adipos. 6n oasele persoanelor $n v#rstă există măduvăcenu%ie, fără rol funcţional.

<uncţiile oaselor

. @asele servesc ca suport, spri+in pentru corp %i pentru părţile moi.

3. 8etermină forma, dimensiunile %i proporţiile corpului %i ale segmentelor acestuia.

!. Prote+ează anumite organe importante (craniul prote+ează creierul, cutiatoracică prote+ează organele toracice, oasele bazinului prote+ează organele pelviene).

1. 0ervesc ca element de inserţie pentru mu%chi, devenind p#rghii pentrumi%care

5. Ceprezintă depozitul de substanţe minerale, cu rol important $n menţinereaechilibrului fosfo-calcic.

A. Prin măduva ro%ie, oasele generează o mare parte a elementelor figurate din

s#nge (celulele sangvine).Sceletul

"ste alcătuit din scheletul capului, al trunchiului %i al membrelor.

Sceletul capului prezintă un număr de 3! de oase $mpărţite $n oaselecraniului (neurocraniul ; adăposte%te creierul), oasele feţei (viscerocraniul-adăposte%te organele de simţ %i elementele iniţiale ale aparatului respirator %idigestiv).

Pagina 9 din 98



Pagina 1= din 98



eurocraniul este alcătuit din 5 oase: frontal, occipital, etmoid, sfenoid,doua parietale, doua temporale, doua cornete inferioare, doua lacrimale, doua nazalesi vomerul. ?ele mai importante orificii pe osul frontal sunt: fisura orbitalăsuperioară prin care intră $n orbită nervul oculomotor %i ramura oftalmică a nervuluitrigemen.

Discerocraniul este format din E oase: maxilare, palatine, zigomatice,mandibula si osul hioid.

@sul hioid este un os nepereche situat $n partea anteriosuperioară a g#tului,deasupra laringelui, face parte din scheletul osetofibros al limbii. 8e osul hioid se

prind mu%chii supra %i infrahioidieni.

Pagina 11 din 98



Sceletul trunciului este format din coloana vertebrală, stern, coaste %i bazin.1. Coloana %ertebrală reprezintă scheletul axial, fiind situat $n partea

mediană %i posterioară a corpului. 6ndepline%te un triplu rol: este axul de susţinere alcorpului, prote+ează măduva spinării, participă la executarea diferitelor mi%cări aletrunchiului %i capului. "ste alcătuită din !!-!1 de vertebre care sunt a%ezatemetameric (una deasupra alteia) %i sunt clasificate $n funcţie de regiuni $n:

cervicală ; 7 toracală-3

lombară; 5 sacrală ; 5 coccigiană ; 1-5

0tructura generală a vertebrei este reprezentată de corpul vertebral a%ezatanterior %i arcul vertebral a%ezat posterior, cele două fiind legate prin 3 pediculivertebrali. 0uprapunerea pediculilor delimitează orificiile intervertebrale (decon+ugare) prin care ies nervii spinali.

?orpul vertebral prezintă o circumferinţă, o faţă superioară %i una inferioarăcare se articulează cu vertebrele supra %i subadiacente prin intermediul !iscului

inter%ertebral* o formaţiune fibrocartilaginoasă av#nd $n centru nucleul pulpos.&rcul vertebral prezintă o serie de apofize: musculare, reprezentate de apofizaspinoasă unică, situată median %i apofizele transversale, dreaptă %i st#ngă %i 1apofize articulare.

?orpul vertebral, pediculii %i arcul vertebral delimitează orificiul vertebral,care prin suprapunere formează canalul vertebral ce adăposte%te măduva.

Pagina 12 din 98



oncţiunile interverte!rale se clasifică $n: articulaţiile corpului vertebral ,articulaţiile apofizelor articulare, apofizelor transverse %i apofizelor spinoase.

/iscul inter%ertebral are multiple roluri: menţine curburile coloanei vertebrale readuce coloana la starea de echilibru, prin elasticitatea lui, după

terminarea mi%cării redistribuie forţele $n toată coloana amortizează presiunile la care sunt supuse diferitele segmente ale

organismului.

Pagina 13 din 98



Pagina 1) din 98



8iscurile intervertebrale sunt $n număr de 3!, %i totalizeză circa F din lungimeacoloanei vertebrale. 8iscul este o structură fibrocartilaginoasă alcătuită dint-un inel

fi!ros şi un nucleu pulpos. /nelul fi!ros.este situat periferic, este alcătuit din fibre con+uctive %i se inseră profund pe cadrul osos. Cezistenţa la tracţiune a inelului este asemănătoare cu aceea atendoanelor %i cre%te de la centru spre periferie. <ibrele inelului se $ncruci%ează $ntreele sub un anumit unghi, atunci c#nd discul este comprimat, rezult#nd mic%orareadiscului.

0ucleul pulpos este situat central, fiind format dintr-o masă gelatinoasă %i av#nd formaunei lentile turtite. 6n regiunea cervicală nucleul este situat mai anterior, la unirea 4!anterioară cu 4! mi+locie, iar $n regiunile toracală %i lombară este ceva mai posterior.Practic nucleul pulpos este destul de mobil, deplas#ndu-se $n sens contrar mi%căriiefectuate de coloana vertebrală. 8atorită conţinutului $n apă, nucleul este deformabil,elastic %i extensibil. "l este $ntr-o permanentă presiune, orice lezare a inelului fibros

duc#nd la hernierea acestuia. 1igamentele sunt benzi fibroase si elastice, care se $ntind pe toată lungimea coloanei vertebrale contribuind la statica %i

biomecanica acesteia.

Pagina 1 din 98



>iomecanica coloanei %ertebrale:

6n mi%cările complexe ale coloanei intervin mai multe segmente vertebrale.&mplitudinea mi%cărilor reprezintă suma micilor deplasări dintre două vertebre.*i%carea este posibilă, datorită rolului de rulment al nucleului pulpos. &cesta $n timpulmi%cării se deplasează $n sens opus. *i%carea este limitată de ligamente, formaarticulaţiilor intervertebrale %i gradul de compresibilitate al discurilor intervertebrale.8in punct de vedere biomecanic, coloana este $n ansamblul ei o articulaţie triaxială,fiind permise mi%cări de: fle#ie, e#tensie, înclinare laterală, torsiune sau rotaţie şicircumducţie.

.Curburile fi#iolo"ice ale coloanei %ertebrale:

Pentru a putea menţine poziţia ortostatică a coloanei vertebrale, aceasta nu esterectilinie, ci prezintă $ncurbări $n două planuri: unul sagital %i unul frontal. &stfel, n plansa"ital există 3 tipuri de curburi' cu concavitatea anterior (ex. curbura toracală %isacrală) %i cu concavitatea spre posterior (ex. curbura lombară si cervicală). ?n planfrontal curburile sunt mai puţin pronunţate ca in plan sagital. Gn mod obi%nuit $nt#lnim:curbura cervicală cu convexitatea la st#nga, curbura toracală cu convexitatea la dreapta,curbura lombară cu convexitatea la st#nga. ?urbura toracală este primară, fiinddeterminată de tracţiunea mu%chilor mai dezvoltaţi la membrul superior drept. 9ast#ngaci, curburile frontale sunt indreptate in sens invers.

Pagina 1 din 98



2. Sternul este un os lat, nepereche situat anterior, pe linia mediană atoracelui. "ste format din manubriu, corp, %i apendicele xifoid, care răm#necartilaginos p#nă $n +urul v#rstei de 1 de ani.

3. Coastele sunt $n număr de 3 perechi %i $mpreună cu sternul formează cutiatoracică. Primele 7 perechi se articulează cu sternul %i se numesc coaste adevărate,următoarele ! perechi se articulează $ntre ele %i pe urmă cu sternul, numindu-secoaste false, iar ultimele 3 perechi răm#n libere %i se numesc coaste flotante.

Pagina 1; din 98



Pagina 18 din 98



Pagina 19 din 98



Pagina 2= din 98



Pagina 21 din 98



Pagina 22 din 98



Pagina 23 din 98

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/88/Gray112.png



Sceletul membrelor :

1. membrul superior: - centura scapulară- claviculă %i omoplat(scapulă)

-scheletul mem!rului superior li!er - humerus,radius, ulnă (cubitus), E carpiene, 5 metacarpiene, 1 falange (c#te ! pentru degeteleGG, GGG, GD %i D %i 3 pentru police).

2. membrul inferior' - !azinul - os sacru, 3 oase coxale

- scheletul mem!rului inferior li!er - femur, tibie, fibulă (peroneu), Etarsiene, 5 metatarsiene, 1 falange (! pentru degetele GG, GGG, GD %i D%i 3 pentruhaluce).

Pagina 2) din 98



Pagina 2 din 98



Pagina 2; din 98



>. Sistemul articularotalitatea elementelor prin care se unesc oasele $ntre ele formează articulaţiile.&cestea sunt reprezentate de formaţiuni fibro-con+unctive %i formaţiuni musculare,fiind sediul mi%cărilor.6n funcţie de mi%carea pe care o permit, articulaţiile se clasifică astfel:

. articulaţii fibroase sau sinartroze3. articulaţii cartilaginoase sau amfiartroze!. articulaţii sinoviale sau diartroze.

. &rticulaţii fibroase (sinartroze)o leagă oasele str#ns $ntre ele prin ţesut fibros, dens: membrane sau

ligamenteo sunt articulaţii fixe, imobile %i nu posedă cavitate articularăo se clasifică la r#ndul lor $n : -sin!esmo#e au suprafeţele articulare unite

prin ligament interosos (ex. coloana vertebrală)

-suturi se $nt#lnesc numai la nivel cranian(ex. sutura interparietală) -"omfo#e la implantarea dinţilor $n alveoleledentare.

3. &rticulaţii cartilaginoase (amfiartroze) legătura $ntre oase se realizează prin cartila+ hialin sau prin fibrocartila+ sunt articulaţii semimobile %i se clasifică $n: -sincon!ro#e (discurile

intervertebrale) -simfi#e(simfiza

pubiană).@@sificarea sincondrozelor formează sinosto#ele.!.&rticulaţii sinoviale (diartroze)

cele mai frecvente articulaţii sunt articulaţii complexe ce permit mi%cări variate se mai numesc %i artro!ii A sunt alcătuite din: -suprafeţe articulare,

-cartila+ articular,-formaţiuni de asigurare a concordanţei articulare

(discuri, meniscuri),

-mi+loace de unire (capsula articulară, ligamente). 1anţul articular reprezintă totalitatea articulaţiilor ce compun o mi%care complexă aunui segment al corpului.

Componentele unei artro!ii

Pagina 28 din 98



0uprafeţele articulare sunt acoperite de un cartila+ articular, format din ţesutcartilaginos hialin, fără nervi %i vase de s#nge, cu rol de tampon, amortizor.8istrugerea cartila+ului duce la dispariţia mi%cării $n articulaţia respectivă(anchiloză).

?apsula articulară are forma unui man%on ce se inseră pe ambele extremităţiosoase. "ste formată dintr-un strat extern fibros %i unul intern, reprezentat demembrana sinovială %i este mai puţin dezvoltată la articulaţiile cu mobilitate mare.&re rol de protecţie %i $mpiedică răsp#ndirea lichidului sinovial $n ţesuturilevecine.

*embrana sinovială reprezintă stratul intern al capsulei articulare %i secretă unlichid gălbui, v#scos, unsuros ce lubrefiază suprafeţele articulare. *embranasinovială se răsfr#nge %i pe tendoane %i ligamente.

?avitatea articulară este un spaţiu virtual cuprins $ntre capetele osoase ce searticulează %i capsula articulară. 6n acest spaţiu se găse%te o cantitate mică de

lichid sinovial. 9igamentele articulare sunt formaţiuni fibroase ce se inseră pe cele două oase ale

unei articulaţii contribuind la menţinerea lor $n contact. ?#nd $ntre suprafeţele cese articulează există nepotriviri, apar diferite formaţiuni fibrocartilaginoase,realiz#nd potrivirea suprafeţelor articulare - de ex. meniscul articular de la nivelularticulaţiei genunchiului.

Colul musculaturii este de a menţine prin tonicitate %i elasticitate suprafeţele articulare$n contact. Prin contracţia lor trag de capsula articulară evit#ndu-se formarea de plicicare ar putea fi prinse $ntre suprafeţele articulare.

>iomecanica articulară

"xistă ! tipuri de mi%cări elementare ce se pot efectua $ntre suprafeţele articulare : - alunecarea ($n articulaţiile plane)

- $nv#rtirea sau rostogolirea (cot, genunchi)- rotaţia (răsucirea osului $n +urul axului său ex. umăr, %old).

&#ul articular este o linie teoretică $n +urul căreia se execută mi%cările unei articulaţii.@ articulaţie poate avea $ntre una %i trei axe. *i%cările complexe se realizează princombinaţii de mi%cări $n +urul axelor articulare.

6n funcţie de raporturile oaselor ce se articulează $nainte %i după efectuarea uneimi%cări avem :

<9"HG& - cele două segmente se apropie "H"0G& - cele două segmente se depărtează, este

contrar flexiei

Pagina 29 din 98



&88=?/G& - mi%carea de apropiere a unui membru de planul sagital al corpului

&8=?/G& - mi%carea de $ndepărtare a unui membru de planul sagital al corpului

?GC?=*8=?/G& - mi%care $n trunchi de con, cu v#rful inarticulaţie. "a totalizează flexia, extensia, adducţia, abducţia %i le asociazăcu rotaţia PC@&/G& - mi%care de rotaţie a membrului prin care

policele sau halucele se apropie de corp

0=PG&/G&- mi%carea inversă pronaţiei. 8eoarece oasele sunt structuri rigide, care se pot mi%ca datorită

articulaţiilor sinoviale, au fost asemănate cu sistemele de p#rghii, funcţion#nd pe acela%i principiu. 6n organism există trei categorii de p#rghii, caracterizate prin trei mărimi: punctul de spri+in (0), reprezentat de articulaţie, forţa activă

Pagina 3= din 98



(<), reprezentată de mu%chii care se contractă si rezistenţa (C), reprezentată de

oase.

P,r"ie !e or!inul 4 ; de exempu articulaţia craniului la coloana vertebrală.

P,r"ie !e or!inul 44 ; de exemplu piciorul $n locomoţie.

Pagina 31 din 98



P,r"ie !e or!inul 444 ; de exemplu flexia antebraţului pe braţ.

&rtrodiile se clasifică după următoarele criterii:

I după numărul oaselor care intră $n alcătuirea lor: simple sicompuse

I după forma suprafeţelor articulare: plane, trohleare, trohoide,condiliene, $n %a, elipsoidale, cotilice (sferoide).

rticulaţie plană

&re suprafeţe articulare plane, ce permit numai mi%cări de alunecare.

rticulaţie troleară =n os are suprafaţa articulară $n formă de scripete sau trohlee.?elălalt

os are forma de creastă, cu două pov#rni%uri laterale. Permite mi%cări deflexie-extensie si de lateralitate (reduse).

Pagina 32 din 98



Principalele articulaţii !in corpul uman

1. rticulaţiile centurii pectorale sunt reprezentate de : articulaţia sternoclaviculară ($ntre manubriul sternal %i faţa articulară sternală a claviculei) %iarticulaţia acromioclaviculară ($ntre faţa acromială a claviculei %i faţa sternală de peacromion)

2. rticulaţiile membrului superior libera) &rticulaţia umărului: se realizează $ntre capul humerusului %i cavitatea glenoidă a

scapulei. 0tabilirea unei concordanţe bune $ntre feţele articulare se realizează printr-o formaţiune fibrocartilaginoasă numită cadru glenoidal.?apsula articularăeste de forma unui man%on %i se inseră, pe de o parte, pe circumferinţa cavităţiiglenoidale, iar pe de alta, pe colul (g#tul) humerusului. "xistă două ligamente:ligamentul glenohumeral %i coracohumeral care $ntăresc articulaţia.

iomecanica articulară este cea maimobilă enartroză a corpului, $n ea braţulexecută mi%cări de flexie (proiecţia $naintea braţului p#nă la J- grade),extensie (mai redusă de !5 de grade),abducţie, adducţie, rotaţie internă (E

grade), rotaţie externă (5-A grade) %icircumducţie.

Pagina 33 din 98



b) &rticulaţia cotului este o articulaţie complexă formată din: articulaţia humeroulnară,articulaţia humeroradială %i articulaţia radioulnară proximală (vezi figura de la pagina!5). 0uprafeţele articulare sunt reprezentate de trohleea %i capitul humeral, incizuratrohleară a ulnei %i foseta capului radial. ?apsula articulară se inseră pe toate cele treioase (humerus, ulnă %i radius). 9igamentele colateral ulnar %i colateral radialsolidarizează articulaţia, care se comportă ca o trohleartroză, permiţ#nd mi%cări de flexie(atinge un unghi de 1 grade) %i mi%cări de extensie p#nă la E grade.

Pagina 3) din 98



c) &rticulaţiile radioulnare se realizează proximal $ntre incizura radială a ulnei %icircumferinţa articulară a capului radial, iar distal $ntre incizura ulnară a radiusului %icircumferinţa capului ulnei. 6ntre cele două oase există %i o sindesmoză radioulnarăformată dintr-o membrană interosoasă %i o coardă oblică $ntinsă $ntre extremitateasuperioară a radiusului %i baza ulnei.iomecanica: cele două articulaţii radioulnare acţionează simultan %i sinergic, av#ndcaracterul unei articulaţii trohoide, $n care osul mobil este radiusul. &cestea executămi%cări de rotaţie internă %i externă care $nsă la nivelul antebraţului %i m#inii, devinmi%cări de pronaţie %i supinaţie (7 grade).

Pagina 3 din 98



d) &rticulaţia radiocarpiană (articulaţiam%inii se realizează $ntre faţa carpiană aradiusului %i faţa inferioară a ulnei cu faţasuperioară a scafoidului, semilunarului %i

piramidalului (oase carpiene). 0e comportăca o articulaţie elipsoidă cu două axe demi%care. 6n +urul axei transversale se executăflexia %i extensia (A-J grade), iar $n +urulaxei anteroposterioare mi%cări de abducţie(3-! grade) %i adducţie (1 grade).

3. rticulaţiile centurii pel%iene

a) &rticulaţia sacroiliacă se realizează $ntre

feţele articulare ale coxalului %i ale sacrului,fiind stabilizată prin ligamentele sacroiliace anterioare, posterioare %i interosoase,ligamentul sacrotuberozitar %i sacrospinos. &rticulaţia sacroiliacă reprezintă o articulaţiede tranziţie $ntre diartroză %i sinartroză. Prin mi%cări foarte reduse ale sacrului contribuiela modificarea diametrelor bazinului. &ceste mi%cări sunt nutaţia (baza sacrului se $nclină$nainte %i $n +os iar v#rful se deplasează invers) %i contranutaţia (mi%carea inversă).

b) Simfiza pu!iană reprezintă articularea celor două oase pubiene. 6ntre acestea seinterpune un fibrocartila+ de forma unei prisme triunghiulare numit disc interpubian.

9igamentele pubian superior %i inferior solidarizează articulaţia a cărei biomecanică estereprezentată de distanţarea celor două oase cu adaptarea diametrelor bazinului $n timpulna%terii %i al sarcinii.

Pagina 3 din 98



). rticulaţiile membrului inferior liber

a) &rticulaţia şoldului este realizată de capul femural %i cavitatea acetabulară acoxalului. ?apsula articulară se prinde ca un man%on de marginea externă a

Pagina 3; din 98



acetabului, iar anterior cuprinde $n $ntregime g#tul femural. 9igamentelecare solidarizează articulaţia sunt iliofemural, pubofemural, ischiofemural %irotund. &rticulaţia permite mi%cări $n toate direcţiile, de-a lungul a trei axe

principale (flexie - 3 grade, extensie 5-3 grade, abducţie 1 grade,adducţie, rotaţie %i circumducţie).

b) &rticulaţia genunchiului este realizată $ntre condilii femurali, faţa patelară afemurului, faţa articulară superioară a tibiei %i faţa articulară posterioară a rotulei.*eniscurile intraarticulare sunt formaţiuni fibrocartilaginoase care se interpun $ntresuprafeţele articulare asigur#nd concordanţa $ntre ele. &u forma unor inele incomplete %isunt reprezentate de meniscul lateral (cu formă de @) %i meniscul medial (sub formaliterei ?). 9igamentele care solidarizează articulaţia sunt patelar, retinaculele rotulei,ligamentul colateral tibial %i colateral fibular.iomecanică: flexia este apropierea feţei posterioare a gambei la faţa similară a coapsei%i are o amploare de 1-A grade. "xtensia este poziţia de rectitudine a genunchiului,considerată ca poziţie fiziologică. *i%cările de rotaţie sunt pasive %i se petrec laterminarea extensiei %i a flexiei, fiind numite mi%cări terminale. *i%cările de rotaţie

Pagina 38 din 98



excesivă $n articulaţia genunchiului dezinseră sau rup meniscul, mai frecvent pe celmedial (leziune de menisc).

Pagina 39 din 98



. Boncţiunile tibiofibulare"xtremităţile oaselor gambei sunt unite $ntre ele proximal printr-o articulaţie, iar distal

printr-o sindesmoză. 6ntre cele două diafize legătura se face prin membrana interosoasăgambieră care obturează spaţiul interosos de la acest nivel.

. rticulaţia talocrulară 'a "le#nei(se realizează $ntre cele două oase alegambei %i talus, singurul os tarsian princare piciorul se articulează cu gamba."xistă două ligamente pentrusolidarizare: colateral medial saudeltoid %i colateral lateral. &rticulaţia

permite mi%cări de: flexie plantară princare piciorul se $ndepărtează de gambă(!-1 grade) %i flexie dorsală prin

care dosul piciorului se apropie degambă (!-1 grade).

Pagina )= din 98



44. Sistemul muscular

0istemul muscular este format de mu%chii striaţi scheletici (care se prind de schelet), carereprezintă componenta activă a sistemului locomotor. "xistă o serie de mu%chi striaţi

ce se prind de schelet, dar prin funcţia %i a%ezarea lor aparţin organelor de simţ sauorganelor viscerale. /esutul muscular striat care formează mu%chii are rol $ncontracţie, favorizează $ntoarcerea venoasă %i limfatică, %i totodată reprezintă

principala sursă de căldură a organismului.*u%chii sunt formaţi din corpul muscular (venter) si tendoane, prin intermediul căroramu%chii se fixează de suprafeţele de origine ca: oase, piele, membrane fibroase, fascii,septe intermusculare. Gnserţia se face totdeauna prin intermediul unui tendon, de%i uneoriacesta nu se poate distinge macroscopic (cu ochiul liber). 8e obicei, este bine reprezentat."l este inextensibil %i necontractil, foarte rezistent si de culoare sidefie. <orma lui diferăde forma corpului muscular.

8intre cele două capete de fixare ale unui mu%chi, unul, de obicei cel proximal, esteoriginea, iar cel distal inserţia.

?lasificarea mu%chilor: după formă: - lungi ( $n special la membre)

- laţi ( la nivelul trunciului, abdomenului) - scurţi (de dimensiuni mici, a%ezaţi de obicei

profund - mu%chii spatelui) - orbiculari (circulari, $ncon+oară diferite orificii-ex. orbicular

al gurii) după numărul capetelor de origine: biceps, triceps, cvatriceps după gruparea fasciculelor faţă de tendoane: fusiformi, penaţi,

digastrici, mu%chi lungi cu inserţii tendinoase după a%ezare: -superficiali (cutanaţi sau pielo%i) ex. mu%chii mimicii -profunzi după numărul articulaţiilor peste care trec:

- uniarticulari (mu%chii scurţi) - biarticulari ( biceps brahial, croitor)

- multiarticulari (flexorii %i extensorii lungi ai

degetelor).

&nexele musculare:

. )asciile musculare sunt formaţiuni ce $nvelesc mu%chiul individual, un grupmuscular sau totalitatea mu%chilor unui segment. &u rol de protecţie, de favorizare aalunecării mu%chiului $n timpul contracţiei, $n menţinerea calibrului unor vene

Pagina )1 din 98



favoriz#nd circulaţia venoasă. &u o mare importanţă $n practica chirurgicală, a+ut#ndla descoperirea vaselor de s#nge %i a nervilor, delimitează colecţiile purulente sauhemoragiile, %i permit propagarea lor $ntr-o anumită direcţie.

3. 2etinaculele sunt $ngro%ări fibroase ale fasciilor de $nveli% sub formă de panglică. &ufost numite %i ligamente inelare. "le menţin tendoanele $n locul unde acestea $%ischimbă direcţia (ex.retinaculul flexorilor de la nivelul m#inii).

!. $ecile sinoviale sunt formaţiuni cu rol de a favoriza alunecarea tendoanelor $ninteriorul canalelor osteofibroase determinate de retinacule. &u formă de cilindruformat din două foiţe care $nchid o cavitate $n care se găse%te lichid sinovial.

tendon

teacă sinovială1. 3ursele sinoviale au rolul unor perne de apă, prote+#nd tendonul sau mu%chiul prin

distribuirea presiunii. &u forma unor saci ce conţin o cantitate minimă de lichid. 0egăsesc acolo unde tendonul sau mu%chiul alunecă pe o suprafaţă dură.

5. $rohleele musculare (scripete de refle#iune sunt inele fibroase complete sau

incomplete prin care trec anumite tendoane, schimb#ndu-%i direcţia.

Proprietăţile fizice ale mu%chilor &. Elasticitatea este proprietatea unui mu%chi de a se alungi sub acţiunea unei

forţe. 3. E#tensi!ilitatea ; continu#nd alungirea mu%chiului acesta va opune o

rezistenţă direct proporţională cu forţa de $ntindere %i apoi revine la lungimeainiţială dacă forţa deformatoare $ncetează.

C. Contractilitatea este proprietatea activă %i cea mai importantă a mu%chiului.&stfel sub acţiunea unui stimul nervos, fibra musculară răspunde printr-ocontracţie, dezvolt#nd o forţă ce tinde să apropie cele două capete musculare.0e cunosc mai multe tipuri de contracţii:

. contracţia izometrică - lungimea răm#ne aceia%i (mu%chiul nu sescurtează), dar se modifică tensiunea internă

3. contracţia izotonică - mu%chiul se scurtează, iar tensiunea răm#neaceia%i

Pagina )2 din 98



!. contracţia au#otonică este o combinaţie $ntre primele două, fiindcel mai des $nt#lnită.

6n timpul contracţiei, mu%chiul $%i modifică volumul prin vasodilataţie %i nu prinmodificarea masei musculare.

4. $onusul muscular este o proprietate fundamentală a mu%chiului cu inervaţia păstrată. 8efiniţia clinică: - este o stare de contracţie u%oară %i permanentă amu%chiului $n repaus, manifestată printr-un grad mic de tensiune. onusulvariază de la individ la individ, dar %i la acela%i individ este diferit $n funcţiede activitatea nervoasă (scade $n somn) %i paralel cu diferite stări funcţionale(emoţii, frig, excitaţie, activitate intelectuală). 8ispare total doar $n narcoza

profundă.?alităţile caracteristice contracţiei musculare

&. )orţa de contracţie este $n raport cu numărul de fibre ce intră $n compoziţiaunui mu%chi %i cu organizarea internă a acestora (poziţia lor faţă de tendon)

. &mplitudinea contracţiei este $nălţimea la care un mu%chi $n contracţie poate ridica o greutate. 8epinde direct de lungimea fibrelor componente %ide starea acestora de $ntindere $n momentul contracţiei.

?. 1ucrul mecanic (travaliul muscular se calculează $nmulţind forţamu%chiului cu amplitudinea mi%cării.

rupele musculare: după poziţia $n organism, mu%chii somatici se $mpart $n: mu%chiicapului, g%tului, trunchiului şi mem!relor .

&. Muşchii capului sunt: mu%chii mimicii, mu%chii cutanaţi grupaţi $n +urulorificiilor orbitale, nazale %i orificiului bucal (orbicularul buzelor), mu%chii masticatori

(maseteri %i temporali), mu%chii limbii %i mu%chii extrinseci ai globului ocular.*u%chii capului se $mpart $n două categorii: mu%chii mimici %i mu%chiimasticatori.*u%chii mimicii sunt numiţi %i mu%chi pielo%i, deoarece unul din capete estelegat de piele. "i dau expresia feţei, iar sub acţiunea sistemului nervos ei secontractă, permiţ#nd exteriorizarea stărilor psihice. ?#nd contracţia $ncetează, pielea revine la normal, la poziţia iniţială. "xpresiile faciale se datoreazăcontracţiei %i destinderii celor peste 5 de mu%chi ai feţei (exemplu: mu%chii

levatori se contractă $n sus, mu%chii depresori se contractă $n +os)*u%chiul temporal ; permite mi%carea spr#ncenelor %i frunţii.*u%chiul orbicular al ochiului (orbicularis oculi) ; mu%chi ce $ncon+oarăochiul %i coordonează $nchiderea %i deschiderea pleoapelor.*u%chiul orbicular al gurii, ridicătorul buzei superioare (levator labii

Pagina )3 din 98



superioris) ; coordonează mi%carea maxilarului %i a buzelor.

B .Muşchii gâtului sunt grupaţi astfel:

. regiunea laterală ce cuprinde trei planuri: a) mu+ciul platisma situat imediat sub pielea regiunii laterale a g#tului

b) planul superficial reprezentat de mu+ciul sternoclei!omastoi!ian*u%chiul sternocleidomastoidian ; permite aplecarea %i ridicarea capului, rotirea%i $nclinarea g#tului %i a capului stanga4dreapta c) planul profund cu mu+cii scaleni (anterior, mi+lociu, posterior) %i !reptullateral al capului

3. regiunea mediană a g#tului cu mu+cii supraio!ieni si infraioi!ieni

!. mu+cii pre%ertebrali ce ocupă planul cel mai profund al g#tului fiind aplicaţidirect pe coloana vertebrală. 0unt in număr de trei si se numesc astfel: mu%chiul lung alcapului mu%chiul lung al g#tului mu%chiul drept anterior al capului.

Pagina )) din 98



Pagina ) din 98



C. Muşchii regiunii !"teri!#re # trunchiului şi ce$ei sunt a%ezaţi pe mai multe planuri astfel:

. planul 4 este reprezentat de mu+ciul trape#'1( si marele !orsal'2(

*u%chiul trapez ; permite ridicarea, rotirea %i mi%carea umărului %imi%carea capului spre spate

3. planul 44 este reprezentat de 5 mu%chi: mu+ciul ri!icător al scapulei*romboi!ul* !inţatul posterior si superior* !inţatul posterior si inferior* mu+ciulsplenius

!. planul 444 este reprezentat printr-un complex muscular ce ocupă %anţurilecostovertebrale. Ceprezintă musculatura profundă a coloanei vertebrale, alungitălongitudinal, ce se intinde de la osul occipital p#nă la osul sacru. "ste reprezentat demu+ciul erector spinae(extensorul coloanei vertebrale) alcătuit din: masa comunamu%chiul iliocostal mu%chiul longissimus mu%chiul spinal.

1. planul 4D este format din fasciculele musculare care se $ntind de la procesultransvers al unei vertebre la un proces spinos supraadiacent, fiind din această cauzăconsiderate ca făc#nd parte dintr-un singur complex muscular numit mu+ciul

trans%ersospinal. &cest mu%chi este impărţit in trei grupe: mu+ciul semispinal care aretrei porţiuni(toracic, cervical, al capului) mu+cii multifi#iA mu+cii rotatori.

5. planul D este planul cel mai profund care acoperă in parte scheletul osteofibrosaxial %i se clasifică astfel: mu%chii interspino%i, mu%chii intertransversari, mu%chii rotatoriai capului, mu%chii sacrococcigieni.

Pagina ) din 98



Pagina ); din 98



D. Muşchii t!r#celui sunt reprezentaţi de mu%chiul marele pectoral, micul pectoral,mu%chiul subclavicular, mu%chiul dinţat anterior si de mu%chii proprii toracelui care sunturmătorii: mu%chii intercostali, mu%chii supracostali, mu%chii subcostali, mu%chiul

transvers al toracelui.

*u%chiul pectoral mare (Pectoralis ma+or) ; principalul mu%chi al pieptului,contribuie la mi%cările laterale ale braţelor.*u%chiul rotund mare (eres ma+or) ; contribuie la rotirea braţului.*u%chiul oblic extern ; contribuie la aplecarea corpului $nainte %i la răsucirealui prote+ează organele din cavitatea abdominală coordonează mi%careacoastelor.

*u%chiul drept abdominal (rectus abdominis) ; coordonează mi%cările $ntimpul respiraţiei, strănutului, tusei, r#sului, oftatului ne permite să neaplecam $nainte %i să ne ridicăm din %ezut.*u%chiul latissim (lattisimus dorsi) ; mu%chi dorsal mare, plat %i triunghiularcare coordonează mi%cările trunchiului.

E. Muşchii #%&!'enului sunt reprezentaţi de mu%chiul drept abdominal, mu%chiuloblic extern al abdomenului, mu%chiul oblic intern al abdomenului, mu%chiul transversabdominal, mu%chiul pătratul lombelor.

Pagina )8 din 98



(. Muşchii 'e'%rului "ueri!r sunt:

-mu%chii umărului'deltoid, supraspinos, infraspinos, rotund mic, rotund mare,subscapular.

Pagina )9 din 98



*u%chiul deltoid ; mu%chi mare al umărului care permite ridicarea %irotirea braţului.

-mu%chii !raţului' biceps, coracobrahial, brahial, triceps brahial .*u%chiul brachioradialis ; flexează articulaţia cotului.

*u%chiul triceps brahial (triceps brachii) ; permite extensia braţului din cot.*u%chiul biceps brahial (biceps brachii) ; permite $ndoirea braţului din cot,realiz#nd mi%carea opusă celei efectuate de mu%chiul triceps brachial.

-mu%chii ante!raţului:*u%chii flexori (flexor carpii radialis) ; mu%chi ai antebraţului care permit

Pagina = din 98



flexarea $ncheieturii m#inii, mi%carea degetelor %i $ntoarcerea m#inii spreexterior.

a) re"iunea anterioară: rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung,

flexor ulnar al carpului,flexor superficial al degetelor,flexor profund al degetelor, flexorlung al policelui, pătrat pronator .

Pagina 1 din 98



Muşchii membrului inferior sunt:

Muşchiul gluteu mare (gluteus maximus) – muşchi al fesei care întinde coapsa la şold; controlează aplecarea si păstrarea corpului inpoziţie verticalăMuşchiul croitor (!artorius) – cel mai lung muşchi al corpului; permiterotirea piciorului şi încrucişarea picioarelor" controlează mişcările întimpul mersului" statului pe loc" păstrării echili#rului Muşchiulcvadriceps femural ($uadriceps femoris) – % muşchi care asigurăextensia articulaţiei genunchiului şi mişcările gam#ei

Muşchiul #iceps femural – muşchi posteriori ai coapsei care lucrează la întinderea coapsei şi îndoirea genunchiuluiMuşchiul gastrocnemius – muşchi mare al gam#ei ce permite îndoireala#ei piciorului în &osMuşchiul ti#ialis anterior – muşchi situat pe faţa laterală a ti#iei carepermite ridicarea la#ei piciorului

Pagina 3 din 98



Muşchiul soleus – cel mai mic muşchi al gam#ei" care trage la#apiciorului în &os

a) mu%chii ba#inului dintre care amintim: mu%chiul iliopsoas (in parteaanterioară a bazinului) , mu%chii fesieri (mare, mi+lociu,mic) , mu%chiultensor al fasciei lată, mu%chiul piriform, mu%chii obturatori(intern si extern),mu%chiul pătrat femural, mu%chii gemeni (superior si inferior).

Pagina ) din 98



b) mu%chii coapsei dintre care amintim: mu%chiul cvadriceps, croitor,adductorii(lung, scurt,mare), mu%chiul gracilis, pectineu, biceps femural,semitendinos, semimembranos.

c) mu%chii "ambei dintre care amintim: mu%chiul tibial anterior, extensor lung al halucelui, extensor lung al degetelor, mu%chiul peronier (lung siscurt), mu%chiul gastrocnemian, mu%chiul solear, mu%chiul plantar,mu%chiul popliteu,mu%chiul flexor lung al degetelor, mu%chiul flexor lungal halucelui, mu%chiul tibial posterior

Pagina din 98



d) mu%chii piciorului dintre care amintim: extensor scurt al halucelui,extensor scurt al degetelor, abductorul halucelui, flexor scurt al halucelui,adductorul halucelui, mu%chiul flexor scurt al degetelor, flexor scurt aldegetului mic, abductor al degetului mic, mu%chii lombricali, interoso%i.

Pagina din 98



Si"te'ul ner)!""ste format din doua sisteme mari:

sistemul ner%os somatic: -sistemul nervos central (0?) - sistemul nervos periferic.

sistemul ner%os %e"etati%: - sistemul nervos simpatic -sistemul nervos parasimpatic

9a baza sistemului nervos stă neuronul* unitatea structurală %i funcţională aacestuia. euronul este o celulă specializată $n generarea %i conducerea unor semnale denatură electrochimică numite impulsuri neuronale. &natomic, neuronul prezintă un corpcelular (soma) %i prelungiri celulare (dendrite %i axon). 8endritele sunt mai multe %iuneori ramificate, ceea ce cre%te foarte mult posibilitatea contactului cu alte celulenervoase, av#nd funcţia de a primi impulsuri %i de a le transmite spre corpul celular (conducere centripedă). &xonul transmite impulsuri de la corp spre organele efectoarecare pot fi mu%chi sau glande (transmitere centrifugă).

<uncţiile neuronului:

prime%te informaţii de la alţi neuroni, $n special pe calea dendritelor %i asomei

execută o computerizare, o sumare particulară a impulsurilor excitatorii %iinhibitorii ce sosesc la nivelul somei

Pagina ; din 98



?onfiguraţia externă:

*ăduva are $nfăţi%area unui cilindru plin u%or turtit $n sens anteroposterior la

nivelul regiunii ?! - ?A există o umflătura numită intumescentia cervicalis, iar $ntre ; 9 o umflătura numită intumescentia lumbalis, ce corespund plexurilor nervoase brahiale %i lombare. Pe faţa anterioară măduva prezintă un %anţ larg %i ad#nc numit fisuramediană, aici găsindu-se arterele perforante ce au rol $n vascularizaţia măduvei. 8e o

parte %i de alta a fisurii există două %anţuri laterale ventrale, locul de emergenţă arădăcinilor anterioare ale nervilor spinali. <aţa posterioară prezintă un %anţ median

posterior (mai puţin ad#nc) %i lateral de acesta două %anturi laterale posterioare locul deintrare al rădăcinilor posterioare ale nervilor spinali.

Pagina 9 din 98



?onfiguraţia internă:

*ăduva spinării este alcătuită din su!stanţă al!ă, formată de prelungirileneuronale %i celulele gliale, situată periferic %i o su!stanţă cenuşie situată central care areforma literei K %i este formată din corpul neuronilor. 0ubstanţa cenu%ie se $mparte $n

patru coarne: unul anterior asociat funcţiei motorii, unul posterior asociat funcţiei

senzitive %i două laterale asociate funcţiei nervoase vegetative.

Pagina = din 98



<uncţiile măduvei:

1. <uncţia refle&

&ctul refle# reprezintă procesul fiziologic de răspuns la acţiunea unui stimul nervos. 9a baza actului reflex stă &C?=9 C"9<"H constituit din receptori care preiau informaţiiledin mediul extern, centri nervoşi, la nivelul cărora se eliberează informaţia %i seelaborează răspunsul %i efectorii care realizează comanda venită de la centri. Ceflexele$nchise la nivelul măduvei sunt refle&e somatice, clasificate după numărul neuronilor $nrefle#e monosinaptice ( ex: rotulian, ahilean, bicipital) %i refle#e polisinaptice ( ex: reflexede flexie) %i refle&e %e"etati%e E reflexul cardio-accelerator, pupilo-dilatator, vasomotor,de micţiune, etc.

3. <uncţia !e con!ucere reprezentată de fasciculele conducătoare prezente $n coarneleanterioare, posterioare %i laterale. &stfel ele deservesc sensibilităţi exteroceptive(tactilă, termică dureroasă), proprioceptive (controlează mi%cările con%tiente %iincon%tiente) %i visceroceptive (de la nivelul organelor interne).

Pagina 1 din 98



ncefalul 'creierul(

0e găse%te $n cutia craniană, fiind situat $n prelungirea măduvei spinării. "stealcătuit din: . trunchiul cerebral ; bulb

- punte- mezencefal

3. diencefal - talamus - hipotalamus

!. emisfere cerebrale 1. cerebel (creierul mic).

6n ceea ce prive%te configuraţia internă, encefalul respectă $mpărţirea $n su!stanţă al!a %i su!stanţă cenuşie, dar dispunerea acestora este specifică fiecăruinivel.

. 5runciul cerebral se găse%te la baza encefalului, anterior de cerebel cu care seleagă prin pedunculii cerebelo%i. Su!stanţa cenuşie se găse%te la interior sub formăde nuclei, iar su!stanţa al!ă la exterior. ?onţine nucleii nervilor cranieni, care sunt

$n număr de 3 perechi, dintre care se distribuie la nivelul capului %i g#tului.<uncţia de conducere a trunchiului este realizată de:a. căi ascendente

b. căi descendentec. căi de asociaţie - $ntre nucleii trunchiului.

<uncţia reflexă se realizează cu a+utorul nucleilor de substanţă cenu%ie ce se găsescla acest nivel. &stfel $n trunchi se $nchid numeroase reflexe, unele chiar vitale

Pagina 2 din 98



(respiratorii, adaptative cardio-vasculare, motorii digestive - salivare, deglutiţie,lacrimale, orientare vizuală %i auditivă).

@ serie de neuroni reprezentaţi difuz la nivelul trunchiului formează sistemul reticular activator ascendent cu rol $n menţinerea tonusului cortical, a Lstării devegheM corticale.3. Cerebelul 'creierul mic( este situat $n spatele trunchiului cerebral, leg#ndu-se

de acesta prin pedunculii cerebelosi (superiori, mi+locii, inferiori). Su!stanţacenuşie formează la exterior scoarţa cerebeloasă, iar la interior 1 nuclei. Su!stanţaal!ă este formată din fibre de asociaţie, ascedente %i descendente.<uncţia de conducere asigură căile de legătură aferente %i eferente, coordonarea

mi%cărilor pentru menţinerea echilibrului %i precizia mi%cărilor de fineţe prindozarea contracţiilor musculare.!. /iencefalul este situat $ntre trunchi %i emisfere, fiind alcătuit din talamus,

hipotalamus, metatalamus şi epitalamus.

0ipotalamusul este situat la baza diencefalului %i este foarte important $ncadrul funcţiilor de reglare. "l controlează funcţiile autonome ale organismului(temperatura, tensiunea arterială, ritmul cardiac, funcţia digestivă, ritmul respiraţiei,reproducerea, alternanţa somn-veghe), dar %i activitatea psihică, coordon#ndcomportamentul afectiv (euforie, manie, teamă, calm, depresie). ot aici se găse%tecentrul plăcerii, durerii, foamei, saţietăţii, setei. 6mpreună cu glanda hipofizăcontrolează marele sistem endocrin al organismului. 5alamusul este situat deasupra hipotalamusului, iar nucleii săi reprezintă un

releu pe traiectul staţiilor senzitive (excepţie: simţul olfactiv). 6mpreună cu

formaţiunea reticulată de la nivelul trunchiului determină tonusul cortical, realiz#ndcon%tientizarea senzaţiilor %i proceselor mentale. Metatalamusul este o staţie de releu pe calea fibrelor optice %i auditive. "pitalamusul este de fapt epifiza, glandă endocrină.). misferele cerebrale 'creierul mare( - partea cea mai voluminoasă %i mai

complexă a sistemului nervos central. ?ele două emisfere sunt despărţite de şanţul interemisferic. Pe suprafaţa fiecăreia se găsesc alte %anţuri (fisuri) care delimiteazăgirusurile (circumvuluţiunile). ?ele mai ad#nci %anţuri delimitează lo!ii cere!rali'frontal, parietali, temporali, occipital. Su!stanţa cenuşie este dispusă $nspre exterior form#nd scoarţa cerebrală, iar axonii neuronilor formează su!stanţa al!ă,reprezentată de corpul calos, trigonul cere!ral, comisura al!a anterioară, şi

posterioară cu rolul de a lega cele doua emisfere $ntre ele.0istemul limbic (paleocortex) este situat pe faţa mediană a emisferelor %i, are

forma unui inel de substantă cenu%ie (coordonează reacţiile emoţionale %i viscerale)%i $mpreună cu hipotalamusul determină $ntreg comportamentul emoţional alomului. 8e asemenea, sistemul limbic $ndepline%te rol $n reglarea comportamentelor

Pagina 3 din 98



instinctuale, de baza (supt, deglutiţie, masticaţie, foame, activitate sexuală, frică,furie %i asocierea lor cu fenomenele vegetative).

eocortexul poate fi, $n funcţie de rolul său, senzitiv(receptor, motor şi deasociaţie.a. 0eocorte#ul receptor cuprinde ariile senzitive primare %i secundare, situate $n

girusul postcentral al lobului parietal. 0egmentele corpului sunt proiectate răsturnat,alcătuind homunculus senzitiv. b. 0eocorte#ul motor este reprezentat de arii motorii primare, situate $n girusul

precentral al lobului frontal. 6n mod similar se formează un homunculus motor . &riasenzitivă primară %i cea motorie formează o unitate funcţională numită aria

senzitivo-motorie. 9eziunile de la nivelul cortexului motor drept vor avea dreptconsecinţă o pareză pe partea st#ngă, datorită $ncruci%ării fibrelor nervoase la nivelulariei senzitivo-motorie.

6n cazul anumitor funcţii corticale superioare, una dintre emisfere deţine rolul

dominant. &stfel J12 dintre oameni sunt dreptaci av#nd emisfera st#ngă dominantă.&numite funcţii sunt $ndeplinite de emisfera st#ngă (funcţii predominant cognitive:scris, citit, calcul, limba+, analiză), iar altele de emisfera dreaptă (funcţii

predominant intuitive - organizarea spaţială a percepţilor %i mi%cărilor, muzica, pictura, dansul, sportul, imaginaţia creativă, sinteza).

B.Sistemul nervos periferic

"ste alcătuit din' - nervi senzitivi, care preiau infomaţia de la receptori %i otransmit la centrii nervo%i superiori -nervi motori, care se distribuie organelor efectoare.

0ervii spinali sunt in număr de !!-!1, %i corespund regiunilor medulare unde $%iau originea. 0unt alcătuiţi din * rădăcini, una posterioară, senzitivă, la nivelul căreiase găse%te ganglionul spinal (formaţiune nervoasă formată dintr-o aglomerare deneuroni) %i una anterioară, motoare, ce pleacă de la nivelul coarnelor anterioaremedulare. ?ele două rădăcini se unesc $nr-un trunchi comun care este mixt (conţineat#t fibre senzitive c#t %i motorii), trunchi care prin ramificaţie dă na%tere la ramuri mixte (meningeala, posterioară, anterioară %i comisurală). 9a nivelul

vertebrei 93, acolo unde structura cilindrică a măduvei dispare, formează unmănunchi de fibre nervoase numite ?@&8N 8" ?&9, ce se $ntinde p#nă la nivelcoccigian. ervii spinali acoperă ca inervaţie, at#t motorie c#t %i senzitivă, $ntregorganismul de la g#t $n +os, de la straturile superficiale cutanate p#nă la nivelmuscular.

Pagina ) din 98



0ervii cranieni îşi au originea la nivelul trunchiului cerebral (excepţie fac nerviiG si GG), fiind $n număr de 3 perechi. "i se distribuie g#tului %i viscerocraniului, cuexcepţia vagului (nervul H), care abordează %i organele abdominale (tubul digestiv).8in punct de vedere al fibrelor pe care le conţin se clasifică $n: nervi senzitivi: G, GG, DGGG nervi motori:GGG, GD, DG, HG, HGG

nervi mic%ti: D, DGG, GH, H.G. ervul olfactiv (senzitiv) de la mucoasa olfactivă nazală la lobul frontal (aria

olfactivă), fiind răspunzător de sensibilitatatea mirosului.GG. ervul optic (senzitiv) de la retină prin chiasma optic, spre lobul occipital

(aria vizuală), fiind răspunzător de sensibilitatea vizuală.

Pagina din 98



Pagina din 98



GGG. ervul oculomotor (motor) din mezencefal la globul ocular (mu%chiiextrinseci ai ochiului %i irisul), fiind răspunzător de mi%cările acestuia $n orbită.Gntervine %i $n reflexele de acomodare %i pupilar fotomotor.

GD. ervul trohlear (motor) din mezencefal la mu%chii globului ocular,intervenind $n mi%carea acestuia.

D. ervul trigemen (mixt) este alcătuit din ! ramuri: olftamică, maxilară %imandibulară. <ibrele senzitive aduc informaţii de la nivelul nasului, ochiului, pieleafrunţii %i pleoapa superioară, mucoasa bucală %i nazală, pielea regiunii temporale, a

buzei superioare %i a pleoapei inferioare, glande salivare, limbă, pielea feţei, buzainferioară, dinţi %i pavilionul urechii, la trunchi. <ibrele motorii de la trunchi lamu%chii masticatori, tensori ai timpanului, ai valului palatin.

DG. ervul abducens (motor) de la trunchi la globul ocular, fiind răspunzător demi%căriile acestuia.

DGG. ervul facial (mixt) este format de o ramură senzitivă ce vine de la limbă, deo ramură motorie ce pleacă de la trunchi la mu%chii mimicii %i auriculari, %i de oramură vegetativă ce inervează glandele salivare (sublinguală, submaxilară), lacrimală%i nazală, fiind răspunzător de sensibilitatea gustativă, mimică, secreţia lacrimală %isalivară.

DGGG. ervul acusticovestibular (senzitiv) de la urechea internă la trunchiulcerebral (bulb), fiind răspunzător de auz %i poziţia capului.

GH. ervul glosofaringian (mixt) are o ramură senzitivă de la urechea medie,faringe, limbă %i zonele reflexogene cardiovasculare la trunchi, o ramură motorie de la

trunchi la mu%chii faringelui %i laringelui %i una vegetativă care inervează glandasalivară parotidică.H. ervul vag - pneumogastric (mixt) cuprinde fibre senzitive de la urechea

externă, mucoasa %i mu%chii laringelui %i faringelui la bulb, %i fibre motorii, de la bulbla mu%chii netezi ai viscerelor toracice, abdominale %i glandele acestora. Căspunde desensibilitatea gustativă, visceroceptivă, de secreţia glandulară %i de mi%cările laringelui%i ale musculaturii netede din viscere.

HG. ervul accesor (motor) de la bulb %i măduva cervicală spre mu%chiilaringelui, sternocleidomastoidian %i trapezi, răspunz#nd de mi%căriile laringelui,capului %i umerilor.

HGG. ervul hipoglos (motor) de la bulb la musculatura limbii, determin#ndmi%cările acesteia.

Pagina ; din 98



Sistemul ner%os %e"etati%

Gntervine $n reglarea activităţii organelor interne, fiind parte a sistemului nervos."ste format din:- centrii nervoşi localizaţi $n unele regiuni ale encefalului %i $n măduvaspinării

- două lanţuri de ganglioni aflaţi de o parte %i de alta a coloaneivertebrale

- nervi ale căror fibre $%i au originea $n ace%ti centri.?ele două sisteme nervoase, vegetativ %i somatic, nu sunt separate, ci trebuie

$nţelese ca un tot unitar. 8e fapt, creierul prin intermediul scoarţei cerebrale conduce %iactivitatea sistemului vegetativ. 6n condiţii normale, activitatea organelor interne sedesfă%oară fară ca noi să o con%tientizăm. u simţim mi%cările stomacului, intestinuluisau ale plăm#nilor, nu %tim c#nd se dilată sau se contractă vasele de s#nge. 6nconcluzie, creierul este acela care conduce %i coordonează toate activităţile din

organism %i realizează unitate $ntre diversele părţi ale organismului, c#t %i unitateaacestuia cu mediul exterior.

?aracteristici: - funcţionează autonom, incon%tient %i involuntar - inervează $ntregul organism

- are receptori la nivelul organelor interne - are un efect de durată.

<uncţionarea sa are la bază tot arcul reflex, care este alcătuit dintr-o cale aferentă(neuron senzitiv), un centru (situat in măduvă sau trunchi) %i o cale eferentă (3 neuronimotori). "ste alcătuit din sistemul nervos parasimpatic, care utilizează ca %i

transmiţător acetilcolina, %i sistemul nervos simpatic

, care utilizează noradrenalina(norepinefrina).Parasimpaticul determină contracţia pupilelor, accelerarea mi%cărilor tubului

digestiv, vasodilataţie periferică. 0impaticul acţionează $n special $n situaţii de pericol,neobi%nuite pentru organism. 8etermină dilatarea pupilelor, accelerarea bătăilor inimii,inhibă motilitatea tubului digestiv, vasoconstricţie periferică.

A#r#t circul#t!r

Cealizează aportul de oxigen %i substanţe nutritive către celule prin intermediuls#ngelui %i totodată realizează transportul produ%ilor de degradare metabolică $nvederea eliminării acestora din organism. ?omponentele sistemului sunt:. 4nima este un organ muscular situat $n cutia toracică $ntre cei doi plăm#ni. "stealcatuită din 1 cavităţi: 3 atrii %i 3 ventriculi. Principalul său rol este acela de pompă,asigur#nd circulaţia s#ngelui $n $ntreg organismul.

Pagina 8 din 98



0tructura inimii: 9a exterior inima este $nvelită $n pericard (două foiţe $ntre care segăse%te o cantitate minimă de lichid ce asigură lubrefierea pentru o mai bună alunecare$n timpul cotracţiei). *edial se găse%te miocardul (ţesutul muscular cardiac), careasigură contracţiile ritmice specifice inimii. "ste mai bine reprezentat la nivelul

ventriculului st#ng. Principalele caracteristici ale miocardului sunt: excitabilitatea,automatismul, conductibilitatea %i contractilitatea. 6n miocard pe l#ngă fibrelemusculare specifice, apare %i un ţesut special numit e#cito-conductor , care genereazăimpulsurile electrice necesare contracţiei musculare. &stfel, sunt generate contracţiiritmice de circa 7de ori4minut, $n funcţie de starea organismului (somn 5-554min, $nemoţii puternice sau efort susţinut 1-E4min). 9a interior, căptu%ind cavităţilecardiace, se găse%te endocardul, care se continuă cu cel al vaselor de s#nge.

?ele două atrii (drept %i st#ng) sunt separate $ntre ele printr-un sept interatrial,necomunic#nd $ntre ele, %i de ventriculi prin valve (tricuspida $n dreapta, bicuspida sau

mitrala $n st#nga). 6n atriul drept se deschid cele două vene cave: superioară (aduces#ngele din regiunea capului %i g#tului, din O superioară a trunchiului %i membrelesuperioare) %i inferioară (din O inferioară a trunchiului %i membrele inferioare). 8eaici, s#ngele trece $n ventriculul drept, de unde va fi pompat spre plăm#ni prin artera

pulmonară. 8e la plăm#ni s#ngele oxigenat pleacă prin vene pulmonare spre cordunde se varsă $n atriul st#ng. rece apoi $n ventriculul st#ng %i de aici este pompat $n

Pagina 9 din 98



artera aortă spre toate ţesuturile organismului. 9a emergenţa aortei cu cordul segăse%te originea arterelor coronare, vase care asigură vascularizaţia cordului.

Procesele care au loc $ntre două contracţii ale miocardului alcătuiesc revoluţiacardiacă. Dorbim de sistolă (contracţia atriilor %i a ventriculilor) %i de diastolă(relaxarea lor). Sistola atrială asigură umplerea cu s#nge a ventriculului de aceia%i

parte. =rmează sistola ventriculară care pompează s#ngele $n aortă, respectiv $n artera pulmonară. 0istemul valvular care separă atriile de ventriculi asigură trecerea s#ngelui$ntr-un singur sens, $mpiedic#nd regurgitarea. ?ontracţiile ventriculului st#ng setransmit %i aortei, rezult#nd o undă de contracţie numită puls (cu o valoare normalăde 567min, care $mpinge coloana de s#nge.

Pagina ;= din 98



>. Sistemul arterial

rterelesunt vase prin care s#ngele circulă dinspre inimă spre ţesuturi,

transport#nd s#nge oxigenat (excepţie face artera pulmonară, care transportă s#nge cu?@3 spre plăm#ni). Pornind de la inimă spre periferie, arterele se ramifică, d#ndna%tere unor vase din ce $n ce mai simple %i mai $nguste.

&stfel există:-artere de calibru mare - aorte

-artere de calibru mediu -artere de calibru mic - arteriole.

Pereţii arterelor sunt formaţi din ! tunici:-adventiţie (la exterior) ; ţesutcon+unctiv format din fibre colagene %i elastice

-media (la mi+loc) ; ţesut format dinlame elastice concentrice, altern#nd cu fibre musculare (rare la vasele mari %i maifrecvente la vasele mi+locii %i mici), precum %i din fibre colagene.

- intima ( la interior)- continuăendocardul ventricular.

8roprietăţile arterelor'

. Elasticitatea este proprietatea arterelor mari de a se lăsa destinse, c#nd presiunea

s#ngelui cre%te %i de a reveni la calibrul iniţial c#nd presiunea scade.*. Contractilitatea este proprietatea arterelor de calibru mic %i $n special a arteriolelor,de a-%i modifica activ calibrul prin contracţia sau relaxarea fibrelor musculare din

pereţii lor.

*!lu'ul &e "ânge e+i"tent l# un '!'ent &#t ,ntr-! #rter ##" e ere/ii #ce"tei#cu ! #nu'it re"iune '"ur#%il - ten"iune #rteri#l.

*!r%i' &e ! ten"iune #rteri#l "i"t!lic 0TAS12 334-354 ''6g 0c#re "e &#t!re#7

e+ul7rii "ângelui &in )entricul ,n ur'# "i"t!lei1 şi ! ten"iune #rteri#l &i#"t!lic0TAD12 84-94 ''6g 0c!re"un&e &i#"t!lei: rel#+rii 'i!c#r&ice1.

Pagina ;1 din 98



Capilarele sunt vase de dimensiuni mici, la nivelul cărora se realizează schimbul desubstanţe cu ţesuturile, datorită structurii permeabile a pereţilor vasculari."le sunt vasede tranziţie făc#nd trecerea de la arteriole la venule , permiţ#nd realizarea circuituluisanguin $n organism.

8roprietăţile capilarelor'. 8ermea!ilitatea este proprietatea capilarelor de a permite transferul de apă %isubstanţe nutritive dizolvate $n apă prin endoteliul lor. Pereţii capilarelor pot fistrăbătuţi de toate componentele plasmei cu excepţia proteinelor. 9a acest nivel fluxulsanguin este continuu, ceea ce permite schimbul.

Pagina ;2 din 98



C. Sistemul %enos

Denele sunt vase prin care s#ngele circulă dinspre periferie spre inimă. "le cresc $ndimensiune pe măsură ce se apropie de cord, astfel:

vene de calibru mic- venule (care iau na%tere prin unirea maimultor capilare)

vene de calibru mediu vene de calibru mare- cave.

0tructura anatomică a venelor este asemănătoare cu cea a arterelor, cu deosebirea că:inelele elastice %i musculare nu sunt foarte bine reprezentate (circulaţia s#ngelui fiindasigurată de contracţia musculară adiacentă), iar intima venelor prezintă din loc $n locvalvule sub formă de cuib de r#ndunicăM, ce fragmentează coloana de s#nge %i face

posibilă $ntoarcerea venoasă, care se realizează $mpotriva forţei antigravitaţionale.

9a nivelul inimii se deschid două mari vene: vena cavă superioară (colectează s#ngeledin O superioară a corpului) %i vena cavă inferioară (colectează din O inferioară).

8roprietăţile venelor'

. 4istensi!ilitatea este proprietatea venelor de a-%i mări pasiv calibru sub acţiunea presiunii s#ngelui.*. Contractilitatea este proprietatea de a-%i varia $n mod activ calibrul prin contracţiasau relaxarea

)actorii care determină întoarcerea venoasă' activitatea de pompă a inimii, prin crearea %i menţinerea unei

diferenţe de presiune $ntre venele cave %i atriul drept. păstrarea forţei de $mpingere imprimată iniţial de inimă presa abdominală, creată de cobor#rea diafragmei $n timpul

inspirului pompa musculară, determinată de contracţia musculaturii masa+ul pulsatil efectuat de arterele pe care le $nsoţesc.

!!! Dacă arterele sunt dispuse în profunzime, însoţind oaselescheletului şi fiind protejate de masele musculare, venelesunt dispuse atât la nivel profund cât şi superficial, putându-se distinge prin piele !!!

Pagina ;3 din 98



/. Sistemul limfatic:

7imfa este o plasmă deproteinizată care circulă prin vasele limfatice. ?irculaţialimfatică diferă de cea sanguină astfel:

este adaptată la funcţia de drena+ a ţesuturilor, capilarelelimfatice form#nd reţele terminale (sub formă de fund desacM) %i nepermiţ#nd schimbul ca %i capilarelor sanguine.

pereţii vaselor limfatice sunt mai subţiri ca cei ai vaselor

sanguine.Capilarele limfatice sunt vase de calibru neuniform %i sunt prevăzute $n interior cuvalvule semilunare, care $nlesnesc circulaţia limfei $ntr-un singur sens."anglionii limfatici sunt conglomerări tisulare, situate pe traiectul vaselor limfatice,mai ales la locul unor confluenţe. &u rol $n producerea limfocitelor %i monocitelor, $nformarea %i depozitarea anticorpilor, $mpiedic#nd astfel pătrunderea $n organism adiferiţilor germeni patogeni. 6n organismul uman ganglionii au o dispunere specifică:submaxilar, subaxial, inghinal, abdominal.$runchiurile limfatice sunt canale limfatice care colectează limfa. "xistă 5 trunchiuri,denumite după zona din care colectează limfa:

. trunchiul +ugular - cap, g#t3. trunchiul subclavicular - membru superior, peretele anterior al toracelui %i

glanda mamară!. trunchiul bronho ; mediastinal - pereţii %i viscerele toracice1. trunchiul lombar - membre inferioare, viscere din pelvis5. trunchiul intestinal - de ganglionii mezenterici %i colici (situaţi pe

Pagina ;) din 98



intestin)Canalul limfatic toracic %i vena limfatică dreaptă ; colectează limfa din toatetrunchiurile limfatice. Canalul toracic este cel mai mare colector limfatic. 6ncepe

printr-o dilatare numită cisterna chili, situată la nivelul vertebrei 93, urcă p#nă lanivelul vertebrei 1, anterior coloanei vertebrale, iar la acest nivel face un unghi sprest#nga %i $n faţă %i se varsă $n vena +ugulară st#ngă. 9ena limfatică dreaptă colecteazătrunchiurile din parte dreaptă superioară %i se deschide $n vena +ugulară internădreaptă.

?irculaţia limfei se face dinspre capilare spre marile ducte limfatice, caredeversează limfa $n venele de la baza g#tului. 8e fapt prin limfă, apa de la nivel tisular se $ntoarce la inimă. Diteza de circulaţie a limfei este foarte mică (3mm4sec). 0ensul de$naintare este asigurat de valvulele semilunare ale vaselor limfatice care nu permit$ntoarcerea limfei. <orţele motrice ale limfei sunt:

-extrinseci (includ presiunile tisulare %i factorii ce favorizeazăcirculaţia de $ntoarcere)

-instrinseci (reprezentate de contracţiile ritmice ale vaselor limfatice mari)

Conţinutul limfei' - la nivel de capilare are compoziţie asemănătoare cu alichidul extracelular %i cu a plasmei. 8upă trecerea prin ganglionii limfatici se$mbogăţe%te cu elemente celulare %i cu proteine (anticorpi), cu lipide (cea de la nivelulintestinului), cu enzime (de la nivel hepatic) sau cu hormoni (de la nivelul glandelor endocrine).

2olul sistemului limfatic:

. cale auxiliară de $ntoarcere a lichidului extracelular $n sistemul venos

3. drenarea continuă a proteinelor tisulare extravazate prin capilare ($n specialla nivel hepatic %i intestinal)

!. transportul lipidelor absorbite $n intestinul subţire (fiind insolubile nu

penetrează peretele capilar)

1. $n sistemul de apărare antiinfecţios prin efectul de barieră al ganglionilor

5. crearea de depozite de anticorpi.

Pagina ; din 98



APARATUL RESPIRATOR

?uprinde plăm#nii %i căile respiratorii extra %i intrapulmonare.

. Căile respiratorii e&trapulmonare:

. Cavitatea nazală este primul segment al căilor respiratorii fiind situatdeasupra cavităţii bucale. ?omunică cu exteriorul prin nări %i la contactul cu faringele

prin coane. "ste format din două fose nazale despărţite de septul nazal. 9a acest nivelse realizează purificarea %i umectarea aerului, precum %i senzaţia olfactivă.

*. )aringele este un conduct muscular care continuă cavitatea nazală. "steformat din rinofaringe $ntins $ntre cavitatea nazală %i cea bucală, de !ucofaringe porţiunea comună a aparatului respirator %i digestiv (separarea celor două căi se facecu a+utorul unui căpăcelM cartilaginos numit epiglotă) %i laringofaringele, porţiuneaterminală.

. 1aringele este un conduct musculo-cartilaginos de formă piramidală cu baza$n contact cu laringofaringele iar cu v#rful $ndreptat spre trahee. "ste format dincartila+e legate prin ligamente %i mu%chi striaţi, fiind căptu%it de o tunică mucoasă.6ndepline%te o dublă funcţie: de conduct aerovector %i de organ al fonaţiei.

. $raheea este un organ tubular fibrocartilaginos, alcătuit din 5-3 de inelecatilaginoase incomplete posterior, la contactul cu esofagul. Prin ramificare, la nivelulvertebrei 1, dă na%tere la 3 bronhii principale, la nivelul cărora inelele cartilaginoasedevin complete. 8acă bronhia st#ngă are un traiect aproape orizontal, un calibru de cm %i este $ncon+urată de crosa aortei, cea dreaptă este aproape verticală, cu un calibrude ,5 cm, mai scurtă si este $ncon+urată de crosa venei azigos.

>. Căile respiratori intrapulmonareCamificarea intrapulmonară, de la nivelul hilului pulmonar, a celor două bronhii

primare (dreaptă %i st#ngă( dă na%tere arborelui bron%ic. ronhiile primare se divid $n bronhii secundare, terţiare, bronhiole, bronhiole respiratorii, duct alveolar, sac alveolar %i alveolă pulmonară (la acest nivel au loc schimburile gazoase).

Pagina ; din 98



C. Plăm,nii sunt principalele organe respiratorii, la nivelul lor realiz#ndu-seschimburile gazoase. 0unt situaţi $n cavitatea toracică, cel st#ng venind $n str#nscontact cu inima. "ste $nvelit la exterior de foiţa viscerală a pleurei, $n timp ce foiţa

parietală căptu%e%te cavitatea toracică. 6ntre cele două foiţe există o peliculă fină delichid pleural, care reduce frecarea din timpul mi%cărilor respiratorii. Pleura serăsfr#nge %i la nivelul scizurilor- %anturi pulmonare cu rol $n delimitarea unităţilor morfologice-9@GG P=9*@&CG (! $n dreapta %i 3 $n st#nga), deserviţi de c#te o

bronhie secundară. 9obii se $mpart $n 0"*"", iar acestea $n 9@=9G. 9obuliisunt formaţi din &?GG P=9*@&CG, unităţile funcţionale ale plăm#nilor. "i permit

schimbul de gaze, datorită prezenţei &9D"@9"9@C P=9*@&C", structuriadaptaze funcţiei de schimb. &lveolele vin $n contact str#ns cu s#ngele capilar, fiinddespărţite de membrana alveolocapilară, o strucură simplă %i extrem de permeabilă.

9ascularizaţia plăm%nului este de 3 feluri:

)uncţională- reprezentată de mica circulaţie, la nivelul căreia se

desfă%oară respiraţiaM

0utritivă - reprezentată de arterele %i venele bron%ice (fac parte dinmarea circulaţie)

Pagina ;; din 98



Pagina ;8 din 98



A#r#tul &ige"ti)

"ste constituit din totalitatea organelor care au ca funcţii principale digestia %iabsorbţia principiilor alimentare, %i totodată eliminarea reziduurilor neasimilate alealimentelor ingerate. "ste reprezentat de tubul digestiv, căruia i se alătură glandeleanexe.

. 5ubul !i"esti% are o structură unitară fiind alcătuit din 1 tunici: mucoasa,submucoasa, musculara, iar la exterior adventiţia sau peritoneu.

. Ca%itatea bucală este segmentul iniţial al tubului digestiv. "ste despărţită de

fosele nazale prin bolta palatină, anterior comunică prin orificiul bucal cu exteriorul,iar posterior cu faringele. &dăposte%te organe specializate, cum ar fi: dinţii %i limba.8acă dinţii sunt organe dure, adaptate funcţiei de rupere, frăm#ntare %i mestecare aalimentelor, limba intervine pe l#ngă funcţia digestivă (masticaţie, formarea %i$nghiţirea bolului alimentar), $n vorbire, $n senzaţia gustativă prin prezenţa la nivellingual a papilelor gustative (organe specializate $n recepţia gustativă).

Pagina 8= din 98



3. <arin"ele este un conduct muscular prin care bolul alimentar (alimentelefragmentate %i amestecate cu salivă) este condus $nspre esofag. *usculatura faringeluicu dispoziţia sa circulatorie %i longitudinală are un rol important $n deglutiţie.

!. sofa"ul este un conduct de 35-! cm lungime, care leagă faringele de

stomac.

1. Stomacul situat $n abdomen, $n lo+a gastrică este segmentul cel mai dilatat altubului digestiv, av#nd forma literei Q sau $n c#rlig de undiţăM. Prezintă 3 feţe:anterioară %i posterioră, 3 margini sau curburi (curbura mare %i mică) %i 3 orificii:cardia, prin care comunică cu esofagul %i pilor , care asigură contactul cu duodenul.&stfel stomacul este constituit din ! regiuni:

. o porţiune vertical, care nu se umple cu alimente, numită forni# sau fundul stomacului:

3. corpul stomacului, porţiunea digestivă a stomacului

!. o porţiune orizontală formată din antrul şi canalul piloric.*ucoasa gastrică prezintă numeroase cute, care măresc suprafaţa de contact cu

bolul alimentar, precum %i orificiile de deschidere a numeroase glande gastrice.landele de la nivelul cardiei %i pilorului sunt secretoare de mucus, iar cele de lanivelul fundului %i corpului secretă K?l. Gnervaţia stomacului este realizată prinfibre parasimpatice ale nervului vag %i prin fibre simpatice ale plexului celiac.

5. 4ntestinul subţire estesegmentul cel mai lung al tubuluidigestiv (peste 1 m), care se $ntinde dela nivelul pilorului p#nă la valva ileo-cecală, prin care comunică cuintestinul gros. &re ! segmenteconstitutive:

.duodenul , porţiunea fixă,iniţială a intestinului, sub formă

de potcoavă, care iniţiază digestiaintestinală prin secreţia suculuiintestinal bogat $nenzimeproteolitice (descompun

proteinele) %i lipolitice(descompun lipidele).

Pagina 81 din 98



*. ;e;unul şi ileonul, porţiunile mobile ale intestinului, care comunică cuintestinul gros, favoriz#nd prin structura lor absorbţia intestinală.

@@@ 9a nivel intestinal, datorită musculaturii din pereţi,

alimentele sunt deplasate prin mişcări peristaltice, astfelasigur#ndu-se un bun contact cu enzimele sucului intestinal %i cudispozitivele de absorbţie, dar %i o evacuare corespunzătoare areziduurilorRRR

A. 4ntestinul "ros este segmetul distal al tubului digestiv, de ,7 m lungime, carese $mparte $n ! porţiuni:

. cecul , segmentul situat sub valvula ileo-cecală %i terminat $ntr-un fund de sac,

numit apendice vermiform *.colonul , care formează un cadru abdominal constituit de segmenteleascendent, transvers, descendent şi sigmoid

. rectul , ultima parte a intestinului care se termină prin canalul anal cecomunică cu exteriorul prin anus.

Gnervaţia intestinului gros provine din plexurile mezenterice (superior %iinferior), iar a sfincterului anal din nervii ru%ino%i.

Pagina 82 din 98



>. lan!ele ane&e

1. lan!ele sali%are 'paroti!a* subma&ilara +i sublin"uala( sunt situate $n

vecinătatea cavităţii bucale, cu care comunică prin canale excretoare. 0unt glande detip tubulo-acinos, iar consistenţa salivei pe care o produc diferă. &stfel parotida secretăo salivă mai apoasă dar mai bogată enzimatic %i mineral, sublingula secretă o salivămai v#scoasă, bogată $n mucus, iar submaxilara o salivă mixtă.

2. <icatul este cea mai mare glandă din corpul omenesc (5g), situatăsubdiafragmatic, $n lo+a hepatică (partea dreaptă a abdomenului). "l intervine $nnumeroase procese metabolice, secretă un lichid cu rol esenţial $n digestie numit !ilă,intervenind $n condiţii necesare chiar %i $n hematopoeză (formarea celulelor sanguine)."ste $nvelit la exterior de o capsulă fibroasă numită capsula lisson, cu rol de fixare %i

protecţie %i are o structură segmentară dată de distribuţia intrahepatică a venei porte,arterei hepatice %i căilor biliare. =nitatea structurală a ficatului este reprezentată delo!ulul hepatic, formaţiune piramidală, alcătuită din celule hepatice (hepatocite aran+ate $n cordoane cu dispoziţie radiară spre o venă centrolobulară, %i din vasecapilare şi canaliculi !iliari ce ocupă spaţiile dintre celule. ?analiculii biliari se varsă$n canale biliare interlobulare, care se colectează $n final $n 3 canale hepatice (drept %ist#ng). &cestea se continuă cu căile extrahepatice, reprezentate de canalul hepaticcomun %i apoi canalul coledoc, care se deschide la nivelul duodenului printr-un orificiu

prevăzut cu sfincterul <ddi. 6n perioadele interdigestive bila este colectată $n vezica

biliară, de unde $n momentul digestiei este eliminată prin canalul cistic $n canalulcoledoc.

Pagina 83 din 98



3. Pancreasul este o glandă mixtă situată retroperitoneal, $napoia stomacului."ste format din cap, situat $n potcoava duodenală, corp şi coadă. Pancreasul exocrinare structură tubulo-acinoasă asemănătoare glandelor salivare %i secretă sucul

pancreatic cu rol $n digestie. Produsul de secreţie este colectat $n 3 canale: unul principal ( =irsung ), care se deschide $n duoden $mpreună cu coledocul %i un canalaccesoriu (Santorini), care se deschide $n canalul Sirsung. Gnervaţia pancreasului

provine din plexul celiac.

A#r#tul e+cret!r

?uprinde totalitatea elementelor destinate eliminării substanţelor de catabolism.8acă prin plăm#ni se elimină ?@3 %i alte substanţe volatile, substanţele nevolatile,inutilizabile sau $n exces sunt eliminate $mpreună cu o cantitate variată de apă, $n ceamai mare parte prin rinichi %i, accesoriu prin sudoare %i materii fecale. &paratulexcretor este reprezentat: de rinichi %i căile urinare.

. inicii sunt organe perechi, situate retroperironeal, de o parte %i de alta acoloanei vertebrale lombare. "l are o formă caracteristă, de boabă de fasole, prezintă 3feţe (anterioară %i posterioară) %i 3 margini (laterală-convexă %i medială- concavă). Pemarginea medială există hilul renal prin care pătrund $n rinichi artera %i vena renală,ureterul %i nervii. 0tructura internă prezintă rinichiul $mpărţit $n 3 zone: zona corticală- la periferie %i zona medulară situată central. =nitatea morfo-funcţională renală este

Pagina 8) din 98



reprezentată de N<N, structură ce $ndepline%te toate procesele complexe care audrept rezultat formarea urinii. "xistă in +ur de 3 milioane de nefroni4rinichi.

&lcătuirea unui nefron:

Corpusculul renal Malpi"i: este extremitatea proximală, $nchisă %i dilatată anefronului. "ste reprezentat de capsula >oFman* care are forma unei cupe cu pereţidubli, mărginind o cavitate ce se continuă cu lumenul tubului urinifer. 6n ad#ncituracapsulei se află un ghem de 1 - 3 bucle capilare ("lomerul), care rezultă prin unireaarteriolei aferente %i care se reunesc la ie%ire $n arteriola eferentă.

5ubul urinifer este constituit dintr-un segment pro#imal , un segment intermediar (ansa >enle) %i un segment distal . *ai mulţi tubi distali se unesc %i

formează tu!ul colector , care conduce urina spre căile de excreţie.

Dascularizaţia renală este extrem de bogată, rinichii primind 3-352 din debitulcardiac de repaus. &rtera renală (ramură a aortei abdominale) pătrunde prin hilul renalse $mparte $n ramuri interlobare, care dau na%tere arterelor arcuate, din care apoi iauna%tere arteriolele aferente, ce formează prin capilarizare glomerulul renal. ?apilarele

Pagina 8 din 98



glomerulului se regrupează $n arterila eferentă care conduce s#ngele $nspre venelearcuate %i de aici $n vena renală, care se va vărsa $n vena cavă inferior.

>.Căile urinare sunt organe musculare adaptate funcţiei de conducere %i depozitarea urinii. 0unt clasificate $n căi intrarenale, reprezentate de calicele mici şi mari, care

preiau urina tubului colector, %i de !azinet sau pelvisul renal (locul de deschidere acelor ! calice mari). 9a nivelul hilului renal iau na%tere căile e#trarenale' astfel,ureterul preia urina pentru a o conduce spre vezica urinară. &ici datorită structurii

peretelui vezical, care are proprietatea de distensie, vezica acumulează urina p#nă lao nouă micţiune (procesul de urinare propriu-zis). ?ănd apare senzaţia de urinare (lao acumulare de circa 3-!ml de urină $n vezică) %i există condiţii adecvate,vezica eliberează cantitatea de urină acumulată, urină care parcurge uretra(caracteristică fiecărui sex) %i este ulterior eliminată la exterior.

@@@ <ormarea urinii presupune alternanţa a ! procese:ultrafiltrarea glomerulară, rea!sor!ţia tu!ulară şi secreţia

tu!ulară. 6n urma acestor procese ia na%tere un lichid de culoarealb-gălbui, cu ph de 1-A, care conţine: apă, ioni de a, T %i ?l,uree, creatină, acid uric %i o mică cantitate de glucoză. Prezenţa proteinelor de orice tip, induce o stare patologicăRRR

Pagina 8 din 98



Si"te'ul en&!crin

"ste conceput ca un sistem anatomo-funcţional complex coordonat de sistemul nervos,care controlează %i reglează activitatea tuturor organelor. "ste constituit din glande carenu au canal de excreţie, iar produ%ii lor de secreţie ; 0MN44 - sunt eliminaţi direct$n s#nge, transportaţi la nivelul structurilor celulare, unde reglează intensitatea %i vitezaunor procese specifice.

I. 0ipofi#a este situată la baza creierului, $n %aua turcească a osului sfenoid, fiindlegată prin ti+a pituitară de hipotalamus. "ste $mpărtită in ! lobi cu structuri embriologicediferite: lo!ul anterior şi lo!ul intermediar, care formează a!enoipofi#a, %i lobul

posterior, care formează neuroipofi#a.

1o!ul anterior secretă hormonii: Somatotropi 'S50- ormonul !e cre+tere( care intervin $n procesul de

cre%tere, fiind un hormon anabolizant (stimulează sinteza proteinelor, lipidelor %iglucidelor). 8ereglările secreţiei hormonale dau na%tere diferitelor boli: nanismul hipofizar , caracterizat prin deficit de statură %i se datorează unei hiposecreţii de 0K(secreţie scăzută) $n copilărie, gigantismul ($nălţime peste 3m), datorat unei hipersecreţiide 0K (secreţie crescută) %i acromegalia, o hipersecreţie instalată la adulţi %icaracterizată prin cre%terea extremităţilor (nas, urechi, m#ni).

5irotropi '5S0( care controlează secreţia tiroidei

ona!otropinele '70-ormonul luteini#ant +i <S0-ormonulfoliculostimulator( cu rol asupra gonadelor (organelor sexuale). Corticotropina'C50( care stimulează secreţia corticosuprarenalei %i

cre%terea. Prolactina a cărei secreţie la femeie stimulează dezvoltarea glandelor

mamare %i menţinerea secreţiei lactate. 8ereglările secreţiei sunt reprezentate dehiperprolactinemie care determină la femeie infertilitate %i amenoree (lipsa ciclului

Pagina 8; din 98



menstrual), iar la bărbaţi impotenţă %i absenţa libidoului, precum %i galactoree la ambelesexe.

1o!ul intermediar reprezintă doar 32 din masa glandei %i secretă hormonul melanocito-stimulator (*0K), răspunzător de pigmentarea pielii, a pupilei.

1o!ul posterior (neurohipofiza este o structură adaptată depozitării %i eliberăriihormonilor secretaţi de hipotalamus- ormonul anti!iuretic '/0( cu rol $n reglareametabolismului apei %i ocitocina cu rol $n declan%area contracţiilor uterine $n timpultravaliului %i $n cre%terea secreţiei laptelui.

GG. 5iroi!a este situată $n partea anterioară a g#tului fiind formată din doi lobi uniţi

printr-un istm. "ste singura glandă endocrină care $%i depozitează produsul desecreţie $n interior $ntr-un material v#scos numit coloid . Kormonii secretaţi sunttiro&ina %i triio!otironina, hormoni care intensifică metabolismele energetic

glucidic %i protidic stimul#nd cre%terea %i dezvoltarea organismului. ulburărilesecreţiei de hormoni tiroidieni sunt de două feluri: hipotiroidism (insuficienţătiroidiană care se poate instala $n copilărie produc#nd cretinismul (un deficit decre%tere cu lipsa proporţionalităţilor dintre segmentele corpului, $nsoţit de un retardmintal extrem), sau la v#rsta adultă produc#nd mixedemul (edeme, uscarea pielii,

pierderea părului, luare $n greutate %i gu%ă). >ipertiroidism ; (hiperfuncţie tiroidiană) care provoacă boala 3asedo?-"raves(tireotoxicoza) caracterizat prin nervozitate, insomnie pierdere $n greutate %i gu%ă.

GGG. Paratiroi!ele sunt situate pe faţa posterioară a lobilor tiroidieni %i suntesenţiale pentru viaţă datorită secreţiei de paratormon 'P50(. "l intervine $n

Pagina 88 din 98



metabolismul calciului %i al fosfaţilor. 6mpreună cu celulele ? din tiroidă, paratiroidelesecretă calcitonina un antagonist al parathormonului.

GD. Pancreasul en!ocrin este reprezentat de insulele 9angerhans, care secretăinsulina hormon ce intervine $n metabolismul intermediar mai ales $n metabolismul

glucidic. @n hiposecreţia de insulină se instalează dia!etul zaharat, caracterizat printr-oglicemie de peste E mg2, poliurie (eliminarea unei cantităţi mari de apă), polidipsie(sete exagerată), polifagie (foame exagerată). @n hipersecreţie de insulină se instalează ohipoglicemie caracterizată prin tremurături, nervozitate care poate evolua spre o comăhipoglicemică.

luca"onul %i somatostatina sunt antagoni%ti ai insulinei.D.lan!ele suprarenale sunt situate la polul superior al rinichilor păstr#nd

configuraţia internă a acestora (corticală la periferie %i medulară central).1. Corticosuprarenala secretă ormonii "lucocorticoi#i (cortisolul, corticosteron),ormonii mineralcorticoi#i (aldosteron) cu rol $n menţinerea echilibrului hidric %iormonii se&osteroi#i (androgenii). ulburările de secreţie produc !oala &ddison(insuficienţa corticosuprarenală) caracterizată prin scăderea marcată a lichidelor organismului, prin hipoglicemie, hiperpigmentare %i slăbiciune extremă.

!oala Cushing caracterizată prinmodificarea aspectului corpului (torace de bizonM, faţă de lună plinăM)

hiperaldosteronism primar, caracterizat prinhipertesiune arterială, cre%terea volumului lichidelor %i paralizie musculară.2. Me!ulosuprarenala secretă catecolaminele 'a!renalina +i nora!renalina(

Pagina 89 din 98



DG.pifi#a (glanda pineală) este situată $n partea posterioară a diencefalului %i secretămelatonina.DGG.ona!ele

. %arele sunt organe perechi situate $n pelvis cu rol $n formarea gametului femininnecesar reproducerii (ovulul), dar %i $n secreţia unor hormoni, cum ar fi: estro"enii %ipro"esteronul, cu rol $n dezvoltarea caracterelor sexuale primare %i secundare, dar %i $nmodificările necesare menţinerii unei sarcini.

3. 5esticulele sunt situate $n sacul scrotal %i sunt organe cu rol $n formarea gametuluimasculin (spermatozoidul), dar %i $n secreţia hormonilor androgeni (testosteronul) cu rol$n dezvoltarea %i pregătirea organismului pentru reproducere.

Pagina 9= din 98



DGGG. 5imusul este un organ limfoid dotat %i cu rol endocrin situat $napoia sternului.&re o dezvoltare maximă $n copilărie, după care involuează. Gntervine $n apărareaimunitară prin maturarea limfocitelor .

Pagina 91 din 98



A#r#tul genit#l &paratul genital masculin' este format din gonadele masculine (testicule), căile spermatice de e#creţie (intra %i extratesticulare), glandele ane#e (veziculele seminale, prostata, glandele bulbouretale) %i organul copulator (penis). 5esticulul este un organ pereche suspendat $n sacul scrotal, $ndeplinind o dublăfuncţie:- reproductivă prin producerea gameţilor masculini

- endocrină prin secreţia hormonilor sexuali masculini (testosteron). esticululeste $nvelit la exterior de o capsulă fibrocon+uctivă, care delimitează cei - tu!i

seminiferi $ncolăciţi, la nivelul cărora are loc procesul de spermatogeneză (formareaspermatozoizilor). ubii se unesc $ntr-un tu! drept, care la nivelul mediastinuluiformează reţeaua testiculară a lui >aller . pi!i!imul este un organ alăturat testiculului, reprezent#nd partea iniţială a căilor spermatice extratesticulare. Prezintă un cap, corp %i coadă. ?apul este alcătuit din -5canale $nghesuite $n mase mici (canalele eferente), care se unesc %i se continuă $ntr-uncanal $ncolăcit (canalul epididimar ), care formează corpul %i coada epididimului. /uctul !eferent este un conduct musculo-membranos care continuă canalulepididimar. 0e găse%te $n cordonul spermatic, alături de artere, vene, nervi %i limfaticeletesticulare, dar %i de mu%chiul cremasterian. lan!ele ane&e: 9eziculele seminale sunt reprezentate de două tuburi lungi, cu calibru inegal, cudiverticuli %i un traiect sinous. Produc lichidul seminal cu rol nutritiv, care $mpreună cugameţii (spermatozoizii testiculari) formează sperma.

8rostata este o glandă tubuloalveolară ramificată, la nivelul căreia se unesc celedouă canale: e+aculator %i uretra. 8in punct de vedere sexual prostata are rol $ndepozitarea %i maturarea spermei.

Pagina 92 din 98



&paratul genital feminin' se compune din:- organele genitale interne (ovare, trompe uterine, uterul, vaginul).- organele genitale e#terne (vulva, cu labiile mici %i mari, %i clitorisul)

%arele sunt organe perechi de formă ovalară turtită. 0uprafaţa fiecărui ovar esteacoperită de un epiteliu cubic, care se aplatizează cu vărsta, sub care se găse%te tunicaal!ugineea, o structură fibroasă, avasculară. /esutul ovarian este $mpărţit $n: corticală,la periferie cu numero%i foliculi ovarieni ( structuri care prin diferenţiere dau na%tere

ovulului- gametul feminin) , medulara, situată central, cu numeroase vase de s#nge %inervi, %i hilul ovarian prin care intră %i ies vasele de s#nge %i limfatice, precum %i nervii.

Corpul gal!en este o structură celulară, care rezultă din foliculii ovarieni, $n urmaexpulzării ovulului $n trompe, %i care are important rol hormonal, prin secreţia

progesteronului $n caz de sarcină. 8acă ovulul nu este fecundat, corpul galbeninvoluează, transform#ndu-se $ntr-o structură fibroasă, cicatriceală, numită corpul al!. 5rompele uterine sunt organe tubulare, perechi care se $ntind de la uter la cele 3ovare, av#nd rol $n captarea ovulului expulzat, $n fecundarea acestuia %i $n conducerealui spre uter.

6terul este un organ musculo-cavitar $n formă de pară, reprezent#nd organulgestaţiei. 8in punct de vedere anatomic prezintă: o porţiune superioară dilatată- corpul sau fundul , o porţiune mi+locie str#mtă %i $ngustă- istmul uterin %i o porţiune inferioară,cilindrică- colul uterin. =terul prezintă 3 cavităţi: cavitatea uterină, unde are locimplantarea ovulului fecundat, %i canalul cervical , cu 3 orificii, intern spre cavitateauterină %i extern spre vagin.

Pagina 93 din 98



Da"inul este un conduct musculo-membranos, care se inseră pe cervix (colul uterin),comunic#nd la exterior cu orificiul valvular. &semeni uterului , suferă modificări cicliceinduse hormonal. Placenta este un organ tranzitoriu care se dezvoltă $n uter $n timpul sarcinii, cu rol dea asigura schimbul dintre mamă %i făt. "a se dezvoltă at#t din ţesuturi materne, c#t %ifetale, av#nd rol %i $n secreţia hormonală (K?- gonadotropina corionică umană,

progesteron, etc.).

Pagina 9) din 98



lan!ele mamare sunt alcătuite din 5-3 de lobi mamari, care drenează $ntr-uncanal de excreţie, numit canal galactofor. otalitatea canalelor galactofore se deschid lanivelulul mamelonului, structură pigmentară situată central glandei. ?orpul glandeiconţine pe l#ngă structurile glandulare, ţesut con+uctiv lax, adipos, vase %i nervi. Ui

glanda mamară suferă modificări periodice $n funcţie de fazele ciclului menstrual, dar %i$n sarcină, fiind atunci capabilă de secreţia lactată.

Pagina 9 din 98



?=PCG0

?"9=9&VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV 3

/"0==CG9"VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV !

PG"9"&VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV 5

&P&C&=9 9@?@*@@CVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV 7 G.0G0"*=9 @0"@&CG?=9&CVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV 7

&.0G0"*=9 @0@0VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV 7

.0G0"*=9 &CG?=9&CVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV 3J

GG.0G0"*=9 *=0?=9&CVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV 1

0G0"*=9 "CD@0VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV 57

0G0"*=9 "CD@0 0@*&G?VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV 5E

&.0G0"*=9 "CD@0 ?"C&9VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV 5E

.0G0"*=9 "CD@0 P"CG<"CG?VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV A1

0G0"*=9 "CD@0 D""&GDVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV AE

&P&C&=9 ?GC?=9&@CVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV AE

&.GG*&VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV AE

.0G0"*=9 &C"CG&9VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV 7

?.0G0"*=9 D"@0VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV 7!

8.0G0"*=9 9G*<&G?VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV 71

&P&C&=9 C"0PGC&@CVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV 7A

&.?NG9" C"0PGC&@CGG "HC&P=9*@&C"VVVVVVVVVVVVVVVVVVVV 7A

Pagina 9 din 98



.?NG9" C"0PGC&@CGG GC&P=9*@&C"VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV 7A

?.P9N*WGGVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV 77

&P&C&=9 8G"0GDVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV E

&.==9 8G"0GDVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV E .9&8"9" &"H"VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV E!

&P&C&=9 "H?C"@CVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV E1

&.CGG?KGGVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV E1

.?NG9" =CG&C"VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV EA

0G0"*=9 "8@?CGVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV E7

&P&C&=9 "G&9VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV J3

Pagina 9; din 98

ANATOMIE SUPORT.doc

Documents

Transcript of ANATOMIE SUPORT.doc