- 1 Oehruarie 108

REDACTIA

ADMINISTRATIASir. Academia No. 8

BUOURETI

Numèrui_ 10 bani In t6tii tara

Emile Zola.- Poesit de George Co:hae.-Cum stink cu agri-cultura, de Cons, C. Ggrloco.-On mic roman, de Die IghelDeleanu.-Justitto gi tolerantä, Adevrgi umanitate, de Std.-Trecut (versurl), traduce de P. G.-Bucureltene, de D. KurCorpurile Legiuitoare.-Ingrijirea eveni-rnentelor.-Cronicamusicalit.-Tiganul milos (snoavS.), de x.Galvic.-Trenurl carl nu so opresc.-Frigurile ciutareI au-ruluT.-Cainll nogtril, de Dr. Ermina Kolainecy.-Forfechril.-Finance, Industrie gi Agpieultdpi. Memo.. unul sinucis(roman).

Ilustratiuni Emile Zola.-PaBerendel.-Popice Improvlsate.

it

ss,

Anul

I

PUBLICATIE SEPTEMANALAAER5NI :

Pe an in tarn 5 leTa. » strinnate 7 .

ANONCIURI :

Pe pag. 8-a rinclul banT 50e 7-a s let 4.-

B Isso-EMILE ZOLFranta, care, odinioarä, coprinsä de

frigurile nerabdärei, astepta ca mareleromancier sa sfarsascA o nouS opera, pecare s'o savureza maI repede, Franta,unde bätrini si finer% bärball femei,îi asterneau hainele ramuri de finicpe drumulMaestrului neintrecut, pe care'lridicase ea, beatä de entusiasm, panäin virrful piramidei romancierilor vea-cului, aceasta Franta ce repede s'a me -tamorfosat!

Intr'o zi, inteo orä, inteo ointreagi opinie, cu 2tata greutate fortmata, se schirnbi ; -o suma de simpatiise prefac in urä dispret ; - mini, carear fi fost fericite de astringe pe ale luiZola, se retrag din inaintea genovezuluiZola, omului periculos.

Zola, acela care a fost tot d'auna jude-cätorul semenilor sei, care a szrutat cu-getarea, intentiulea omeneasa, care arupt välul intunecos ce acoperea multetaine sufletesti, care, ca om, intr'un mo-ment, de adevratä indignare, a strigatrank in adincul sentirnentului sail dedreptate : J'acusse! - acum firitinaintea until juriu compus din tipuri, pecare atat le-a satirisat el, iata 'lasezat subtochil lor, orbi in arta de vedea adancimelesufletului omenesc, surzi pentru a'l inielege,cari asculti, descos, il cantaresc,ti condamná, in vreme ce avocatul ge-neral, impins de o masinaliceascä datorie,strigá,:si el, la rindu-I : accuse.

Ce schimbare stranie pliná de con-trast de roluri

Toll acel, carora nu le-a plácut nicio data. lumina strilucitoare a adevrului,cari aa. tremurat la vederea Oriel slabea fiintei lor, descoperitä cu atita arta deneintrecutul manuitor al ,condeiulni, sicarl condamnat atunci ca scriitor,este esplicit ca acum si se scoale,

and Zola piriseste masa delucru pentru a trece la masa cea -mare :publicá, unde nu lasá. a se stinge, undevrea sa impedice a se inchide o. afacerece 'i -pare nedreapti. Si ei, l'acondamnat cascriitor, l'or osindi ca orn.

eeace a ficut Zola, in afacerea Drey -fus, era fatal sa se intimple.

Sunt fenornene sufletesti, actiuni omenesti pe care le pricepi, le inielegi, lededuci, In tocmal precum in algebra re-solvi cea mai simpla equaliune.

Un orn, care o vialä inteagá n'a fá-cut alt de cat sä se devoteze adevrului,naturalului, esind din cercul conventi-onal, tras cu tibisirul de o mini de omen!,care a inçeles i descris lumea, asa cumera, care a arätat ce va sa zici moral sice imoral, un ast-fel de orn era firesc sanu stea imp isibil, sa se svircoleascä, sä

'

EMILE ZOLANASCUT LA ANUL 1810, APRILIE 2

eclateze, and a vUut ca e neyoit a asi-sta la un auto-d'a-fl al cinstei i vieteiunui nevinovat, - dupá ciedinta sa.

0 ! numai sufletele aceste marl ca-Zola, hunt fácute ca si se arunce, ingura canaliei de stradá, care n'asteaptide cat si inghili reputatii si cinste...

Se pare ci Zola a vrut sä adaoge lamarea sa:operl, «Les Rougon Maguart»romanul cel mai mire; din cite s'arlpetrecut panä acuma, romanul in careel apostol al adevérultai si cre-dintel, care luptá contra celei mal te-ribile legiuni: prejudecata. I. D.

POESII 'Voi sálcil triste, cimitirV'aud foptind dulos in noapte,Voi despre ce vorbilí plcingénd?Ce taine spuneri voi prin solple?

- «Vorbim de moryi, care dormSub noi, vorbim de dusul bine-0, las', cel nu va trece mutt ,

vom vorbi despre tine.»

Ei vesell repetaii cántareaCiocnind paharele in cor -Ea mi-am lásal pe mind capulSi n'auzeam amtarea lor.

Departe 'n vat e o ceiscioarciCu prispci netedd de lut,

mama coase, si-a ei lacrimiStall umede pe ce-a cusut.

Era in noaptea invierei,Ingenunchlatului poporI se cant::: legenda late:A marelui mantuitor.

Nepasátor ea slam akituriPrivind modernii ceirturari -0 copilila 'ngenunchiatiiMg. tot privea cu oehii marl.

Vézénd cd singur' in picioareAsa nepasátor r'émetn.Mi-a zis naib Si cu mustrare:,Da ce? Matale esti pagan?'

A fost un fulger itica,in genunchi-ea am cazut

Ca un fricos in fata mortei,'n clipa asta-am crezut !

George Coobuc.-Am"-

Durninic6,

unghiilor.-Cronica

11.

&MEHL 3.

clipä,

!...

inspäi-mântatI,

carle eroul,

'n

mit

a

a

-st,

§i

SUMARUL:

**St-'5411"1446

sisi

si

iataI

il il

si

îsi

(4

i

- - -

p

l'ali

Si

.

Si

Si

Si

2 FOAIA POPULARA

CUM STAM CU AGRICULTURA

MIJAKE DE Din MEE CHIVE L STEEEITATE

Dupa cum s'a vzut in articolul pu-blicat in I. al Foe Populare, douamarl' si puternica cause sunt care feeca criza si nevoia sa se res'inta la noiatat de puternic.

Prima: Agricultura proasta si de-precierea pro sale.

Secunda : Lipsa totalá a unei in-dustriI bine intemeiate.

Fata aceste toile trebue i noi sd. chutdm alte mijloace,tot asa de puternica, care sá le opu-nem si care dupe mine sunt totcloud. :

a) Unul std in afara din tará, deordine externd, si constd in relatiunelenoastre de prietesug ce trebue sd in-tretinem cu cele alte tri;

1.;) Altul se add. Mire hotarels Orelsi urmeazd. a pune mineral pentru

msolva, teti româniI, farl. deosibieede particle de si credinte politice.

*tint este eh puterile si bine-face-rile naturel nu stint aceleasi, peste totpAméntul. Configuratiunea solului fie-caret téri, natura climel si a pärnéntu-lui toate ca ocupatiunele Ornanilordin diferitele téri si productiunea sdfie clitoral' mu pentru ' fie-Care tara.

Da aceste .1,a,chito folio, de pro-ductiune si de modul !cancel' pe careo desvolta locuitorii térel depinde,gradul de civilisatie i

,unei

BogAlia sub soluluI, incarcat cu fa-barite minerale, a pascat tri miniereca Anglia, Belgia, California;-litoralmare, cu coaste joase, a facut tri ma-ritime ca Olanda, Grecia ; lipsa u-nui litoral si a minelor abundente aMiscut industria Francei si a Germa-niei, si, in fine, un pArmant bine-cu-vântai, pe care ,doar arunci smântasi ea creste, a Malt ea acele téri salie agricole.

Romania este una din Wile agricoleale P.:u repel. Li psita hind de mi ne,dein-dustrie puternica sail de un mare li-toral, ea e nevoita a cduta debuseuripentru produsele sale si .acele debu-seuri le va gdsi numai prin bunelerelatiuni ce trebue a intretine cu sta-tele marl, earl aa o induitrie pater-nicd, dar earl' sunt lipsile de o produc-tiune suficierith agricola. Acolo, Ro-mania, sa. poatd :dasface produseleagricole, ea preturi avantagioase si inmod constant. -

Numai uluccI marea si mica pro-prietate ar putea progresa; numai a-tunci proprietatea cea mare, prin sineinsusi, iar cea mica prin spin tal intinsde coopsratinns, ay putea da nasterela o iii usCrie propria zis nationald,al carat sutlet sa fie derivatele.agri-cole, :din in lain, ast-fel idealut oa-menifor d bine, si putandu-se ajungela pirfe3tionarea si sprirea produc-huneS zilnice.

In asemenea conditiunl ar castigasi muncitorii, cari ar li maI mult

Ctlutati, s'ar folosi i marea si micaproprietate, care vor putea progresain liniste si belsug, patând sa's1 pia-teasel dobanzile capitalului inlrebu-intat si a achita cu regularitate da-rife cAtre stat, asa da arrierate astazl.

Apoi, nu e mai putin adeverat el,in starea -da civilizatiune in care negasim azi, fatä de acum 59-60 aril,preturile grânslor sunt relativ maltmal bune. Dar, exigentele societkteiin care traim sunt asa de marl, pre -tut materiilor prima ce consurnam, a-tat ds ridicate, bratele ce intrebuin-tam la lucru atat de scum ' e, arendaasa de inane, ca fata de aciIm 50 ani,in cat, Mean] o proportivae, vom a-junge la rasultanta ca azi, eu ceea ceiti produce X. suprafatä de pämânt,bine lucrat, nu mal poet' trai in ace-east* societate, in care, aerial 50 anI,cu toate preturile cu care -Vindeaigranele emit Intel, te ré.sf.taT iii bel-sug si puteal face si econbrinie.

Asa fiind lucrurile, acel barbat destat care ar putea reatisa desideratelenoastre : adicd d a gdsi o piata co-merciald importanta pe care sa. nedssfacern cu pret avanta,ios grânele,ar bine-merita de la paCrie. Cited instarea financiara detestabild in carene gAsim azi, cand o descuragiare oinfrângere morald a coprins pe tot!agricultoril, resfrangandu-se aceastadtrista stare suileteascd asupra tuturorran u rilor de activitate orneneasca, producand aceea stagnare ce se o bserva,-in aceasta situatiune trebue sa. vie ocapacitate care sa cugete la indrep-tarea rului

Or! cite sacrificil ne-ar costa, pefie-care in parte si tara intreagA, pa -rerea noastra este ca trebueste stabi -tail o conventiune cornercialä cu unadin marele puler amice, a carei pro-ductie agricola nu e suficientd con-stimuluf si care, in schimbul toleräreiin tara noastrA a fabricatelor el in-dusiriale, ce nu se pot face la nol, sane trateze grânele noastre pe pieteleel intocmai ca si ale ei proprii.

Numai ea modal acesta grânele noa-stre, in aniI bun!, vor putea fi desfa-cute pe preturi avantagioase

lindnumal

asa, cu vreinea,-agricultorul inbelsug i putandu-se da la intreprinderi - se va putea creea o industrienationald-agricold, ne ma hind sclaviItérllor cari ne importä grant nostrusi ne trimet inapoid paste fainoasede o scumpete colosald, fatl de ma-teria prima.

/Vesta este mijlocul inlaid, din celedune" ce am enurnarat la ineeputul ar-ticolulai, mijloc cu care putem 'MM.--tura flagella ce ne bantus ail.

Pentru al doilea, cel intern, vomvorbi in valor. canst. C. Cirlova.

Dintr'un reman de mare senzatie :*, Gu un

ceoctal el citi pretiosul document, in

ropezici uric,vreme cu cel alt Il transcrise ca*

4,In ochii magnifici ai sor sale asa de

A,

malt perlota, el regasi vocea scampi a ta

MEDALIOANE

GENERALUL A. BERENDEYMinistru de resboil

Fig Ira generalulul Berendey se data-5ea7d cu unit mal lurn;noasä, cu cat, de ovreme, arm ita trece prin criie acute.

In F.anta procesul D ,eyfus, - la no!desele portal dintre puterea civilä i ceamilitard, se pare cä a näscut o mare vraj-mäsie hare acestea, ca a dat o nuantáde castä pater, militare

- Om de initial 0 spirit distins, activ ministru i bray militar, fárá sa caute a seface temut ci nunnal" iubitsi respectat, gene-r din Be,endey, a Oitit si inläture siste-matie politica din armatä,-cäd nici dânsulnu apartine de cat numal sdbiel, de care

legat viata - a flout sd se priceapicä, prin cusieutul disciplind, se inteleveurnanitari on i camaraderie.

It ire dimineata eel d'aolid care inträin min;stec, ea on fan Iionar constiincios

devotat, pleeánd tot d'auna cel din ur-mi. B I, de subt dânsut s'a votat legearepaosului duminical, de multe ori se facepasibit de penalitate, cäcl lucreazi !And0 Dominica.

Intr'un omnibus din Paris, un domnra erescut se strâmbd când vzu urcân-du-se o cu.coanä barânä si cam grasá,zise facet

- eCe mal hipopotam !»C ¡coma Iasi{ '1 auzise.

Domnule, il zise ea, surizend, un omni-bus seaman& cu corabia lui No, intr'ânsäse gäsesc tot soiul de animale, [ariameigori

UN NOU PREMIU ABONATILOR NO*TRI

Adrninistra[ia acestel foi, doritoare dea servi cdt niai mull pe abonafti sdi, astabilit ea o mare casa din capitald, carene executer c1ie1e, o cornbinatiane, cecons. din :

Ori-ce abonat al nostril, care va voisd aibri un clised en posa sa, in mdrimede .14 cm , va trimite Administratiunei«Form! Populare» o fotografie a sa, deori-ce mdrime ar fi, impreunei cu micasumd de 5 lei. Ca acest cIieü, lucratin zinc fi de o erecutie ireprofabild, sepot imprima la ori-ce cdt demica ar fi, sate de ma de folografii. Iiinchipue dar ce economie poaterezulta prin comanda acestui diva, aido fotografie nu va costei nici o retain,

Pentru cititoril ziarulai clifeul se facecu 7 lei.

Transport& cadet 40 bani, recornandatin loatci tam

Aceaslci nou combinatie e valabilei pen-tru acele persoane care ow' pleiti abona-mental mind la 25 Februarie.

.

'

a'l

fac

natiuni.

*-

.

. -,.:-

-

.

ul luí.

.3i-a

-

ori-cine

.

ei

'

,

*. 9,, 4.

i

_ .

,

4.,')-

-

si

3i...f

tipografie,

.

A.

ti

pi

FOAIA POPULARA

UN IttIC ROMANRaportul politienesc, cc se servea

zilnic gazetelor, anunta in dimineatacad se petrece povestirea, urmatoa-rele rinduri laconice :

,Eri la orele 5, d-soara Eugenia Ionescu,in elate ca de 18 any, din strada Roselor 231,s'a sinucis band o solutie d chibrituri. Ca-davrul a fost transportat la norga »

Trebuia pentru acea zi un articolde reportaj: secretarul redactiel hut'adUsese aminte ca promisesem o co-Wand, tipografil asteptati. materia.,

In ziaristica vreme de perdut nuexistd.

Intr'un sfert de ceas fuI in stradaRoselor.

Casa midi, modes., cu o gradinftin fatä, era deja cert., InAuntru, bo-cea o btrana-trebue sii Ii lost mamasinucisel.

Intrarea Inca nu produse nicI o mi-care : la asemenea intamplari uniI in-

altif es, odiita 'Area un musu-roiä.

- - Iliata Eugenia !.. Ce pacat ! ex-clamä o femee.

- MI-o mined fripta tlharul, strigadesperata mama, si min blestem insoti

vorbe.Fatä de asemenea dared e greet sa

nu-II alti meseria si mila sit nu ia lo-' cul interesului profesional.

Si Lotusi, la redactie asteptati o co-loani...

furl trelmese note si note.SA intreb, pe cine?' Cum ?

Ce pacat de asa lata, soptii eala urechea uneI femei ce sta langamine.

---- Da, d-le, fala mabalalei.-- pentru el s'a otrAvit ?

Chiar pentru el, domnule.- Nu e...?- Da, Ruteanu, studentul din str.

Plaiului.- Aa, da... Ce piicat de

fatA !... i plecai repede.Iatd-m 's in strada Plaiului, nu

departe de acolo... Vroiam cupret sa completez notele, sta daft co-loana fagaduita

Intreb de Ruteanu la un carciumarin colt.

Se vede cO vestea sinuciderel dinstrada Roselor strabatuse si in maim-lana eroului : negustorul me privi si-ret si imi arAtA o casA frumoasA ladreapta.

Intru... Imi esi inainte un finer pa-lid, brun, ca de 25 de ant

- D. Ruteanu ?- Da, zise el tremurand. Stutter'

d. procuror ?- Nu, d-le, sunt ziarist.larta-m

ca te supr, dar am venit MAI cerde tali I.

Poftim in odae. Credeam cO sun-tell cad comisarul sectieime anuntase ca' me va visita parche-tul si deci sii staii ace.

In odae, pe o mash', era o scrisoareinceputa.

Ruteanu o dete la o parte cu graba.Apoi imi oferi un scaun.

Stai, domnule, stai, i intr..-me tot ce vrel.

- E adeverat cii cunosteati pe si-nucisa din strada Roselor, -o cunos-teap de mutt ?

- De opt hint,. Ne cunosteam bine.- Si inotivul hotarirei sale despe-

rate? 'Emden._-E dureros... e foarte dureros !...

Am paring bogati ; [alai men e a-rendas, stA la mosia Vida, euCa student, ca liner, am cunoscut peEugenia cum un nature cunoaste ofloare si m'ain inamorat de ea,

Parintif met' ati uflat de legAturilenoastre si vroiaft sit ne desparti cuori- ce pret : ai !Intern sO plec pot-mane la Bruxela... Ea trebuia sii fiemama in curend: ii intelegi rusinea ;eft trebuia sa plec de langá ea: h pri-cepi desperarea.

-- Si o iubeal»?- Slebun.- Atunci de ce nu te-ai opus vo-

intei pArintilor ?-- De ce ? De ce ? Si d-ta in in-

trebi ea ca-raltI. Fiind-ca e un cecare te mnä orbeste in unele impre-

ce care ¡II onward pat''.sentimentul. Mama a pläns mutt, tatam'a jurat si plec, soru-mea a zis ciise onroara dace nu sfiram legAturilecu o fate sera.. De ce 9 Fiind-ca, vezid-ta, maul e om, i se pare ca, cu pu-fiat filosofie, se pot inlatura bitaileinimel, ca nu e sentimentul care pre-domineazii, ci ratiunea. Erail in minedone; flinte in acele momente : era fiuliubitor, recanoscétor, era ratiunea ;--era amantul, inamoratul, era senti-mentul. A fost o groats. d-le;vezi d-ta pérul mat albit, ochil metstinsI?.. Oh! sentimental a cedat ratiu-nei, mi-am zis : Eugenia me va uita,suma de bani ce i-o va da tata o vaconsola... Ce miserabil am fost !...

Si se porni pe un plins nebun...- D-le Ruteanu, iarta-mé, dar d-ta

n'ai iubit-o. Ce sunt prejudecitile fatáde explozia sentimentului ? Ce e gra-nitul lard de puterea dinamitei ?... Ni-mic... Nu... N'ai iubit-o, II zisel eft.

- N'am iubit-o?... Oh ! D-le, meomori..' N'am iubit-cr?... Dar en cescriam in aceasta scrisoare ?

Si imi intinse scrisoarea, pe care laintrare o ascunsese de mine.

Incepul stt citesc.Era adresata pArintilor si, si le spu-

nea ca se va ornori, cad nu poatesuporta durerea.

- Am iubit-o mult, domnule, ziseel... si de o data .in tacerea odiel, odetunituri sparse aerul...

Speriat, ridic ochif.Un val de singe esea din gura tut

Ruteanu.Rezemându-se de pat, cu revolve-

rul inca in mana, se uitA trist la minesi bolborosi :

- Am iubit-o... mult... mult...

In acel moment o Messina se oprisela poartii.

Procurorul X. se scobori urmat decomisarul Sectiel.

II esi inainte tremurand de emotiune.Ce e ? Ce s'a- intAmplat, zise el

mirat de paloarea- D-le procuror» in odae s'a im-

puscat chiar acum un finer, Ruteanu...Poate ca inca nu s'a récit cadavrul

-

Niel in acea zi nu m'am tinut devorbe : asi fi putut sä scrift un articolde reportaj sensational, un articol trit,- dar cram zdrobit de scena petre-clad asa de repede sub ochil met

lije Ighel Deleanu.

JU'í1'1 I T01ERANT:1, ADEVER I MIAMI E

Marne lupte intestine din Frantaprivitoare la .afacerea Dreyfus-Ester-hazy, curl' au hnpartit lumea in treagAin 2 tabere, lace pe o mare revisti dinParis stt del la timp inteleptele cuvinteale oamenilor tuturor timpurilor, totatit de animati de sentimente de jus-titie si tolerantä, adevr i umanitate,ca si eel carl se agita astazi.

Estragem urmitoarele :stet nici o data_ Met un sentiment

personal, fie de mila, fie de ura, nute impedicA de a reeäuta, de a armed,de a deosebi adevrul ; cii lacrAmilenenorocitului gäsesc in tine min malt,/compfttimire dar nu si mai multi drep-tate de cat apanajele bogatulut :

Chsneste-te de a descoperi adevarulfArd prom isian ile si darurile celorbogati i tiri suspinele color neno-rocip. Cervantes.

Societatea este o aliantA ofensivA sidefensivä, destinata a pune pe fie careindivid in parte la adipostul injus-fillet Aristote.

Ratiunea de Stat este o ratiune mis-terioasa inventatii de politica spre aacoperi tot ce se face find ratiure.

Saint-

Judecatorul se condamni el insus Icondamnând un nevinovat iar achita-rea unul vinovat insernneaza condam-narca judecitorulut P4,bti,s

Nedreptatea fAcutd unuia, este oamenintare pentru tog. Mon'e,qaieu.

Ca Antonin, patria mea este Roma;ea om, patria mea este lumea intreagi.Suntem cat totil concetiteni, suntemcu totii frail; trebue sa ne iubim pen-tru cii avem aceeas1 originä si ace-Iasi- .

Pen tru ce vom persecuta not ceeace tolereaza ?

Voiti sii faceti pe impil i pearatati-ve fanatid int

Chateaubriqnd.Stel.

3

ultitnele'i

-

-

ort-ce

-procurorul,

-'

.

.

jnrArI, un

-

.

starlit.

D-zett saint-Jmostin.

critil,

familiw

,

I

'

,

'

1 -

.

,

'

'

ipo-

It*

mea...

si _leranti.

Asa._ Si

ii sad._

ryr,

4 FOAIA POPULARA

TRECUT(DE LENAI)

Hesperus, scanteIe de-aur,,Semn ne face ea- sosit -In eternul seem al mortalInc'o zi s'a adancit,

In Male lunii, mullSe string galbeni si subtiri

pe cripta rife moartePun cununt de trandefirt,

Tu trecut, mormint in caregismo pieirea,

Tu ml-al ingropat durerca,cu ea si fericirea 1..

Tradusä de P. C..}41414.9,M.410...t..1119,E3 C E7 E 1\T

- GBIOCEI... GHIOCEI...

Ghiocel... Asa a pornitstrigand inteo superb& zi de primávare fru-moasa tali eu ochil marl, intre genelearora palpita flacira puternicl P tineretei,cu shill care gemead in strinsoarea taliei,cu buzele aprinse si avide de särulärt.

In cos, ghioceil deschideaú petalele ima-culate, beate de cilldura primelor raze desoare, exaMnd un parfum delicios care in-conjure pe tinra florereasä intr'o aureoldsub till.

In jurul el trecittorii o priveail cu ochillacoml, ii spunead vorbe dulci si amer-toare, care H mingaia6 urechile ca nistesarutitrI calde, iT aleaead ghioceil eel maifrumosi, iar la un colt, cind searacase strada, unut a apucat- o pasionat cuamandoue mainele de cap si 'I-a liisat pebuze o sdrutare atit de aprinsi si de spit-sett{ In cit ii s'a parut cá dintil i-ail pátrunsbuzele, i cd un singe cald, care o arde, dinele a tisnit. De atunel l'a mat intilnit decite-va ori i eft de frumos, cit de elegantsi de orbitor s'a pärut in redengota luIneagrit, cu jobenul lustruit, cu mänuselemai albe si mal parfumate ca Meth' el ghi-

El 'I-a mai spus cite- va vorbe, de acelecare i le spun tor trecatorii In drumulel, dar in gura lui avea un farmec neo-bisnuit, fl stritpungea inima, si cu toateastea ar fi vrut sit le audd de mii de ori ;iar cind degetele lui inminusate II treceapc sub birbie, toatit pasiunea adormitit ininima ei se aprindea furioasá i lucitoarefl inflifcára ochii marl, II furniea tot tru-pul. Atunci, abia se step/nee sä se repeadila el, sal prindd in brate, sal sfärime inbratele el viguroase i electrizate, sä-Imusce buzele groase ii singeroase, el fieal - el, si numal al el...

Inteo noapte tirzie, chid ea se inturceaametitä dintr'o berdrie in care îI golisecosul de ghiocei, la un colt se isbi -pieptin piept cu eL..

De atunci in fie-care amurg de town.,trintiti, negsátoare in fundul until echipajii plimbä pe calea VictorieT si la sosea fi-gure el tentatoare luxul cochet de cocotddin lumea Mare, Intorcind in urma-I ochilaprinsi ori resigner al sirurilor de tre-

01 acurn e fericita.... E al el, runnel al01_ $ el, in schimbul frumusetel ei vo-luptoase i sensuale, i-a dat palate, echi,paje, aur, i-a dat tot c.onfortul unei pi intesé.

Departe, a lamas uitatä, umila dar Plinade viatá florárease, i ziva and din fun-dul unei mahalale a plecat setoasit deplaced cu cosul de ghiocei la subtioarä.

<4'1

POPICE IMPROVISATE ..14 ...0 NH

Dar, and rärnane singurä, numal cuea, in fa ta focului care pipit& linistitit insoba, imbitand'o cu o caldurä molesitoare,ii vine in minte seara and s'a isbit pieptin piet cu el si tritsare Ina in6orata laamintirea voluptatilor nebune ce le-a gustatin prima searä.

Dar anil s'ad scurs'

Mat de linistir side nesimtir, atat de &116 si fascinatori indelicii, in cat, and intr'o seard auzi stireacasatoriei lul, a clzut cu capul obositgreoid intro main!, si and tärzia si-1 ridiclrdmase spilimantatä in NO oglinzei :

Fioura era palidd i inegfritä, la coltulochiror i buzelor se aped incretituri adâneliar prin buclele bogate care li inconjuracapul se intindeau fire subtiri de argint.

De-a doua zi se trezi sineurä ca din tr'un visarab : adulatoril robiti (re farmecul el afro-disiac pieriseri, palatul luxul i confortul.dispärusertt, ea subt lovitura de baghetaa until magician.

Atunci sl-amintit ca in pod zace uitatpräfuit eosul cu care a pornit ea in

acea superbd zi de priestly., intr'onoapte cu Odd ploaie máruntl, a por-nit incet, incovoiatä, strigand cu glasulstins rugator :

GhioceT.... Ghiocel.... D. Karr.-ANW-

CORPURILE LEGIUITOARE

Miereuri 21 Ianuarle Senatul: Serecunoeste ca cetätean d. Iosifescu, - Sevoteazá proectul relativ la autorisarea co-munei Buzau si face un imprumut de 600.000 lei.- Camera: Se discutä in seep' pro-ectul de lege relativ la supunerea zalidrulutla o taxi de 15 ban!' pe kilogram.-Camerase ocupd cu discura proectului de lege re-lativ la concesia furniture! de hartie a sta-tutu!.

Jot, 22 lanuarie.- Senatul: Se vo-teazi indigenatul d-lul Toma Boetä. - D.I. F. Robescu anunIá o interpelare. Camera:Se admite legea pentru furnisarea hirtifl.-D. Anastasescu desvolth o interpelare incontra prefect.. Nicolaa din Muscel. -D. Stätescu desvoltd o interpelare relativála comertul ambulant.

Lunt 26 Ianuarie. - Senatul: Sediscutit legea modificatoare a allot. feratede interes privet.- Camera: D. PoenaruBordea desvoltd interpelarea relativä laparticiparea ROminieT la expozitia din Pa-,ris din. 1900.

Marti 27 Ianuarie. - &maul: Sevoteazá loges pentru elite ferate de inte-res privet. - Camera: Se incepe discutiaasupra proectului de lege pentru rekrmaInvtaméntulul secundar si superior.

INGRIJIREA UNGHIILORIn privinta ingrijirei unghiilor, strA-

mosii nostri Romani! ne intrecea 6: aveasclave anume in acest scop.

Dar Americana de azi intrec si peRomani.

De cAll-va ant se OA in New-Yorkun insti tut de ingrijirea mnilor, iar elitalocalä crede de a el sfrintA datorie sa-Ivisiteze de 2-3 ori pe sptmAnA.

Domnul sad doatnna sosita in institutia loc inaintea unel mfisirle acoperitilde sticle, cutii foarfeci. cutite,etc. In primul loe ii se spoilt degetelecu apA de Colonia. Apol se tread' cuFumed,' pudr5. UrineazA netezirea,perierea darea forme. Prin acest dinurmii termen se intelege - strAngereadegetelor inteun fel de corset, care sAle dea o forma esteticä. Li s'or lifAcénd degetelor talie?

Unghiile tree ele prin tot soiulde maltratArI in sfirsit, peste o orioperatia este gata.

Clientul sari clienta pleacti, dupA cea pus pe masa operatorului un dolar(vre-o 5 lei), iar pe drum are grije

scoati degetele mereil laDespre o cocoanA din elita ameri-

poetul Ovid n"ar malt' putea spuneceea. ce a spus despre o contempo-rand a sa :

.Numal cu miscdri usoare -intovärOsi, fru-moasa, cuventarea sa.

,,Degetul ii e prea gros, unghia prea gro-solanä

ARA nebunie, niiseocitá tot in Ame-rica, este aurirea unghiilor. E drept,cä nfiscocitorul e un Frances, dar tre-buia o chard. sociali ca a Americeipentru ca lucrul sA mina.

0 tablä firesce cu litere de aur=.atérnatil d'asupra usel artist..., a-nuntA : ,Aci se auresc damele". Pretu-rile sunt fixe : aurirea unel unghacosta un dolar, aurirea tuturor unghii-lor de la o mAnA, 3 dolarI ; iar aurireatuturor nghirlor de la annAndoumanila : 5 dolari. Cum vedem se a-cordä. un rabat insemnat.

Aurul nu se ia nici-odatA de pe un-ghie; dar aceasta crescarnd si Bind ne-contenit retezatA, apare din ce in cemai mult cu coloarea el naturalä, asaci artistul auritor e cam des visitat.

Dar culmea o atinge o artistA dinFiladelfla, care desemneazA portretepe ungha. Pretul unul portret e 50dolari. Si artista face admirabile afaceri.

Ce cu A mericanil !...

Un clomp zise (lice! sale in vérstA decincI ant :

- A venit un orn azi dimineafA simi-a oferit odaia aceasta plinA cu galbenica sA-I da pe fratele Ce zici, Wt.vind ?

Nu tote, räspunse fetita repede.'Fatal o Jul in brate sArutind-o de

bucurie a tine atat de mult la frateleWI. Ea adauga mall:

- !PAstreazir-1 rand se :va face maitnare, pdate cA atone! ne' va da mi multpe ell

Si

Zile le-Si

intone-

!

alto,

si

si,

sd-si iveald.

cand,

ti-e

-

Ghiocelf...si

sed

---

Is!

i

i

i

ii

si

mw,Aff.

ta.

Si

"141 e

r I_ -

pi

peril,

-

FOAIA POPULARA 5

SA SPERIAT OMUL...

Bietut X. de (Andif s'a fluerat piesala tatru, II se parecä panä i masi-nele de drum detier tot serierea luio floe.

11/^1,./0/,' 'MN/

CAIN 11 NOTH-1Cinele, eel mai inteligent si eel mai

rspändit dintre kite animalele jió t redomestice, e in acelasift Limp unul din-tre cele mal vechi, de Ore- ce avemdovezi cum cá exista in timpurile pre-istorice. In adevr, in Europa s'au gäsitschelete de caini aldturi cu scheletede om in epoca de bronz si chiar incea de peaträ, iar in America s'aiigäsit chiar (mail de caini in mormin-tele vechilor Peruvieni.

Pe monumentele Asiriene i Egip-gene, cart dateazd hied din secolul al34-lea, inainte de. Christos, figureazádeja cinele si se crede chiar cd vechilEgiptieni il intrebuintaü ca i noi lavântitoare. Autoril Eleni si Latin!' Hdesist. adesea.

Asia, Omer vorbesce in Odisee, decinele lui Ulyse care '1-a recunoscutdupe 20 ani.

Spartanil sacrificau zeului résboiulu IcAini si 'I intrelmintati si la vändtoare.

La toate popoarele vechi cinele eraapreciat i considerat, cum e i astä.z1ca un prieten al easel.

Durata vietel cdinelui e in termenmijlociii de 20 ani. De la al 12-lea anin sus insá incepe se arate semne debátränete. If trebue 2 ani pentru casá ajungd la complecta sa desvoltare,cu toate acestea primiI pul II poateavea deja de la a 9 lurid in sus. CA-lead. naste de 2 ori pe an 3 - 12 sichiar mai multi pul pe earl poartá2 lunT. Cainii se nasc orbi insd cuding incisivi pe care '1 schimbd in a3-a fund. Ochii lor se deschid in trea 12-a si a 15-a qi dela nastere.

Cinele are vederea si auzul foartedesvoltale, dar mat desvoltat incá ela densul mirosul. Condus de acestase intoarce singur acasá dela distal*foarte marl. Mi aduc aminte de Bell,un copolii al tataluf mar, pe care 'Iddduse until vândtor din Ghergani casá scape da dânsul, de óre-ce la noiacasá gonea i nelinistea gäinele pro-prietaruluI nostru de casä., si care afngit din Ghergani in °Leapt noaptes'a tutors_ la nol acasà.

Dintre toate animalele domestice eleste incontestabil cel mai inteligent

cu memoria cea mai desvoltatd. Pesocoteala inteligentei seale s'ati scrisnu meroase anecdote, uncle mai curioasede cat altele, de si mare parte din a-ceste anecdote pot fl considerate caisvorite din imaginatia scriitorilor, to-tusi, multora din ele, li se poate dacrezment. In adever, cine dintre nOin'a avut ocasiunea sit vadd ain't exe-cutând acte, pentru efectuarea cdroraa trebuit sA punA in joc : memoria,tarea, astutia cu un avant inteligenta.

laId rate- vat esemple obser-vale de mine si de alte persoane si acdror autenticitate o garantez... MUMmat avea inteun ränd 2 câni de vinA-toare : un seller care se numea Plutosi un pointer care respundea la numelede Arron. Aesta din oral, obser vasecd orT de cede ori se squid clopotulde la poartä, Pluto alerga i tiara pandcând sosea servitoarea sä deschidápersónei care sunase.

Mâncarea lor li se ridded zilnic incurte, in 2 Brachia Arron se gräbeasá männce pe a lui si apoi pe andPluto mânca hied. el se repezea Id trndspre poartä ca sd atragh ast-fel aten-tiunea tovardsului sett, care, crezändcd a venit cineva, ii läsa mâncarea

alerga si el dupä Arron. Acesta in*imediat ce vedea instalat la poartä,se intorcea la stachina jumátate plinrta lui Pluto si pAná sä se intoaredacesta inapoi, isprávea ce mai rámásesede mâncare inteensa.

Uu alt cane al nostru, tot un prepe-hear, Gypsy, observase cd servitoareaspärgea aloha. de caise ca sá lescoatá miezul pe care '1 mânca. Spremal marea moats, mirare Gypsy, careavea o deosebitá predilectiune pentrucaise, incepu si el din acea zi sit spargäintre ding shmburii de caise si sit scoatämiezul, pe care il mânca cu o deose-bitá pläcere.

0 domnisoard istorisit cd aveaun eäne LazAr, care nu putea sit suferesá dom..: pe ceva tare si, ast-fel, îíMeuse obiceiul de a Ina maul, de lalocul el, de a o duce in curte uncle oträntea pe locul care 'I conveneaapoi se culca pe dânsa.

Un alt cane Harap, al aceleasl dom-insane, Meuse cunostinta until axlede peste drum si adese-orI se ducea

vazd ; acesta intorcea regulat vi-sita lui Harap. Intr'o zi insä Harapse Ina la bätae cu prietinul sd Haas-amain pentru o bucatrt de carne i vi-sitele incetarä din ambele 0111.

Cânele se ataseazd foarte mult destäpânul sd si de eel earl li incon-joard. Naturalistul francez Buffon ilnumeste : «l'ami de l'homme» credintapentru stäpAnul -sett e asa de marein cAt s'ail vzut exemple de atelepäräsind puff lor, noi ndscuti, pentrua urma regimentul cäruia apartinean.

Poetul Alexandrescu descrie frumosaceastä calitate a cânelui: in poesiaCânele soldatulue .

Din nenorocire, acest animal cuasa de pretioase, este supus la

boale numeroase, dar cea mat teribilddintre toate e turbarea saft hydrofobiacare e i incurabilä ; apol vine jigodia,oboalä care debuteazä une ori de adrep-tul, alte orI prin contagiune si careeons. inteun catar al editor respi-rate., insotit de un catar al tubuluidigestiv si de fenomene nsi!rvoase. Ji-godia e curabild când e bine tratatási child se iveste bi cnii crescult incondiHuni hygienice ; in cas contra-tin, se complied cu pneumonii si pa-ralisii si se termind prin moarte.

0 altd boalä la care sunt supusiaria si care e molipsitoare i pentruoameni si pentru alte animale e rdia.

Cnele se poate imbolnávii si depojar de herpes si eczema. CeI ril nu-trig pot suferi si de scorbut, de radii-(ism de osteomalaeie de lencemie si&liar de tumori, cum e sarcomul, lib-romul, si carcinomul (cancer scliros).In multe casuist s'aft vzut la antidistocil (facer! grele).

Dr. Ermina Kaminsky.

Un sergent cam bttân, facénd rundulla casarma ca si vazi dac ä se stinsese lu-minile, si pärându-i- se Ca arde Inca lampaattains din Gino: e, striga :

- Planton, stinge lampa !Plan tonul r6spunse : .E luna, donna le

sergent».Sergentul Rind cam surd si neintele-

génd eI spusese plantonul, striga a doua(tall :

Nu-mi pasä ce e...! stinge-o!-- - -"FM,- -----1,1/-,---ww- -.entry 11.

CURSUL EFECTELOR ROMANE SI STRE1NE

EFECTELE Se Secump. vinde

Banca Nationals a Romani, . 1880» Agricola . 330

Soc. de asig. Dacia-Romania 430» » » Nationala . . . 470

» reasigurare Patria . IGOo constr. si lucr. publice 145

a » basalt artificial. . .

Letea300

p. fabr. de ¡Artie 55Renta perpet Ira

» am. em. 1881-88 . . .

Imprumutut Bucuresti 1883. .

1890.Scrisurl fuociare rurale . . .

func. urb. Bucuresti.» Iai . . .

Florinul austriac de 'Artie . .Rubla ruin de !Artie. . .Marca ger 'nand de !Artie . . .

Bilete de banca francese . . .

» . italiene . .

LosurI Bruxelles 6 trag. anual.sîrbesti 4 trag. .

Tabac 3 trageri anual .crucea rosie ungara 2

trag. anualcruces rosie austriaca

2 tragerl anual .crucea rosie italiand 4

tragerl anual . . . .crucea alba olandezA 3

tragerI anual . . . .a Basilica 2 trag. anual

Iosiv 3 tragerl anual

103looi/297%9992%89"/.66

2.102.651.23100

93

1890335435480410150370

104100/2

98'1,100

9311,"/467

2.122.751.2510196

1258311

22

45

28

181710

Administratia ziarului réspunde cu plAcerela ori-ce intrebare a abonatilor no§tri, rela-Sink la finance.

,

.

si

si'1

ml-a

sIt

ca-

-

. -

,

,

.

11,

'I

1

' -

_.

$ i

.

MAO

:

2./0A

.1. "or,

.1 4.41111.....

.

V- 'NM"' 11.111. -. . . . . .

.

.D ..

. ,

. . . .

. ' -. . . .

.

f

--

---

CRON1CA EVEN1MENTELOR

Joi 22 Ianuarie.- In lard : Zaharul sescumpeste cu 15 bans la chilogram din causaunel legl de peicepere. -D. ltalin Vericeanu,un prea siinpatic avocat, fost magistrat i dis-tins publicist, e numit avocat al cassei scoa-lelor.-Comisia formacentica de pe langa mi-nistrul de interne e disolvata. In striiiniitate:Un cutreinur de pa rant s'a petrecut !a Brusa,Turcia. Pagubele considerabile.- In Americaun viscol teribil ban tue. Comunicatiile sun t in-trerupte peste tot.

Vineri 23 Ianuarie.-Nouacomisie far-m acentica se compune din d. Hentascu, Va-siliu, Toiss, Vespremeanu si Dr. Poltzer.- Cu-noscutul arap care se pripasise prin capitalaa fost gasit mort pe un maidan.- Un incen-din consuma in Iasi casa Neuschotz din str.

- M. S. Ragele a primit delegatia ju-deteani din Constanta care i-a adus un fru-wog album. Delegatia a fost presentata Suve-ranulul de care d. Luca Ionescu, activul pre-fect al judetuluI Constanta. - In stetineft,,te:Principele Gheorghe al Greciel va pleca la Pa-ris. - Miscitrile studentilor Austriad conti-

SAmbätà 24 lanuarie. - In farei 0-rasele aunt pavosate fiind aniversarea UniretPrincipatelor. - D. Th. Vasiliu, judecator deinstructie, in Bemires, a fost inain'at prese-dinte al tribunaluluT V6lcea.- In streina,nte:Agitatiele studentilor din Austria, in cbestianationalitatilor, continua. Toate Universi tí-tile al-an suspendat cursurile-

DuminicL 25 lanuarie. -In ,(ar5 : D.ministru de rsboi dispenseaza pe oliceriI,earl traesc casatorill nelegiting, si an copiT dinacest menaj, de obligatiunea dote! femeel for.-D. N. N. Turnescu, mare proprietar si un fi-Ian trop cunoscut al capitaleS, e decorat de M.S. Regele cu ordinul &eau" României. Instreinettate : Sultanul se mentine contra can-didature! PrincipeluT Gheorghe ca guvernatoral insuleT Creta.-IncaerarI singeroase se nascintre traniT greet si soldatif Aura din Te-salia.

Luni 26 lanuarie. - In turd. D. Sal.-Pelladan, marele conferentiar francez, sosestein capitala sore a tine o conferinta. II se faceo primire entusiasta.-Scoalela din Constantaan fost inchise din causa epidemiei de ru-gent!. - ln streincitate: S'a fnceput la Parisprocesul mareluf romancier Emile Zola, avail-tor al WY Dreyfus, care a. publicat in ziarulL'Aurore, o scrisoare in care acuza pe matmulti oficeri francezi de coruptiune i arla-tanism. Parisul e in flerbere.

Marti 27 lanuarie.- Ministru instruc-tieY a decis ca pe viitor, sa-se serbeze ziva de24 Ianuarie «Unirea ca zi polar!.-Se gaseste intr'o birje un pachet continandun copil mort. Se face cercetarI si se 05 diera uitat de dr. Petelenz.- In strainettate.-Lumea inteaga e pasionata de procesul Zola carese judeca la Paris. Zola sosind e huiduit. Saladesbaterilor e archiplina. Zola e aparat de ma-rele avocat Labori. In said Zola e primit cusimpatie. Se cheste scrisoarea ministruluT dejustitie prin care se arata cum ca consiliul

n'a autorisat pe ministru de ras-boil a veni la desbatere. D. Casmir Périer,fostul presedinte al republiceT, declara ca e ga-ta a veni la Curte. Tot! oficeri citati de Zolanu ad venit. Labori intreaba daca acaasta nue o conjuratie. Cere aducerca lor cu maudat.Curtea arran§ procesul pentru a doua zi. '

CRONICA MUSICALARecomandam cu deosebita caldura citi-

torilor nostri amatori de musicä aleasi,Biblioteca Mama. Romcinci.

Aceasti meritorie publicatiune e che-mati a umplea un mare gol in literaturanoastra musicala.

Ea se adreseazi clasei culte, acelor cuun gust artistic mal delicat, care deja for-meaza la not o pleiadá destul de nume-roasii. I -

FOATA POPULARA

Nu se vor publica de cAt opere ineditealese, datorite celor mai de frunte m-

posi tor! omAni : Caudella de la conservato-rul din Iasi, Dimitriu i Stefänescu, profe-soli la conservatorul din Bucuresti, Iva-novici, inspectorul musicelor militare, M.Margalitescu si cart se vor impuneprin dinstinc tiunea conceptiunilor.

La 1 si 15 ale fie-cdrei huff, va apareo bucala musicala editata cu cea mai mareingrijire de o casa remand.

La finele fle-edrui an, abonatit vor aveaIn biblioteca lor, 24 de bucatf musicalede un rar interes si care, cu siguranta,vor putea fi comparate cu tot ce se corn-pune mat bun In acest gen, in streinätate.

Cele d'intAiii 2 numere, deja aparute,coptin : un aLamento» de un stil Malt side profunda melancolie, dediCat memorieTregreta lulu! pattiot G. Em. Lahovary si«Madrigal» o gazed plini de delinatetade gratioasä distinctiune. Aceste composi-tin. sunt datorite penei d-lui M. Margäitescu, colaboratorul nostru, care a pri-

mit pentru ele cele mai elogii de lamal multi maestri ilustri din str- ta te*No. 3 va contice o deiicioasa Elora de G.Strfiinescu, con,,eptie plina de frescheta siduiosie.

Costul abonamr ntului pe un an e de 25lei, cari se vor aeresa prin mandat postalad mini,1 ratieS Bibliolecel Musicale Ro-mane, No. 2, strada Brutari

TIGANUL MILOS(sNoAv

Era Dilate un tigan, care avea vre-otref feciori. Pe cel mai mare ti adusesetiganul la ora §i-1 dete ucenic la unpantofar.

Intr'o zi sta tiganul la masä in pri-'%/Ana pantofarului i mânca irnpreuná cufiu-sea aste fripturd de boa.

De odati incepe el si se boceasnsi plamgä. PlAngea tiganul amar de tot,cu lacrimi marl cat purnnul.

Pantofarul auzindu-1 vaicarindu-se, IIintrebä

- Da ce af, m tigane, de plângiasa ?

- Cum sA nu plang, când vd ea,ci pentru o bucatica da fripturica, s'ataiat un boa intreg, tritregut.

N. Galqine.

TRENURI CARI NU SE OPRESC

Revista Engineer din Lond ra, spunetrenul iegulat, care face cel mai lung '

.parcurs Uri a se opri, este noul tren en-gles pe South-Western, care parcurge fáráa se, opri eel* 302 kilornetri cari separa Pad-dington de Exeter.

Trenul se compune din F.;ease vagoanede o greutate totalä de 140 tone, si-o lo-comotiVa la care roatele motrice masoard2,35 diametru.

CAnd provisiunea de apa se ispraveste,masina se alimenteaza absot bind in mersdin reservoarele aranjate pe cale intre sine.

Pe North-Western, din causa luptel devitesa pentru a se pune in legaturi cu Eu-ropa, lungimea cestui tren a fost intl.ecutd.Un tren a facut parcursul Londra-Carli-sle 483 kilometri fail' a se opri. Locomo-tiva se alimenta de asemeni In mers.

In fine, in America un tren special a fa-.cut traseul lersey-City la Pittibourg:707kilometri.

FRIGURILE CLITÄREI AIIRIILUI

Profosorul universitar din Oxford, d.Brown Henry Antony, s'a reintors inLondra, venind din Klondike orasul dinnorchil americei, unde descoperitcele mai bogate mine de aur dirt lume.Acolo a visistat redactia foaiel «Sit-Bits» si a publicat urmatórele espe-riente ce le-a filcut in «cimpurile deaur».

Inchipui ti-v - dice Brown - cite-va sute de colibi facute din leinn, inmijlocul unui teritoriu de 8000 miluri,pe care, arunchndu-ti privirea, nu vezialt ceva deck zäpad i ghiat, si yetiavea idee despreDawson-City, unul dinele patru orale din Klondike.

Pe acest teren, acoperit aproape sta-tornic de noapte, si la un frig de 15-20°, multe sute de oameni carat! i sapadupa aur. Este acolo un riu care einglietat pine in fund. Me petrec cusutele oamenii, cart in schimbul au-,rului ce-1 cant!, imprtalesc cea malcumplita mizerie. Asupra noastrii stra-luceste vase cu aur ale caror proprie-taxi sau ail niurit de mult, sau isi ti-rase viata filr5 a avea o bucath !depine cu care sii-O stimpere foarnea.

Când am ajuns eft in Klondike, ora-sul Dawson-City avea 6000 de locui-tori ; acest nutuár a send ut in timp desease luni la 5400. Va s zica. 600 devieti omenesci aft pierit in acest locin cautarea aurulul.

Cel-ce a vzut groza.viile orasuluiDawson-City, acela nu le va uita in-treaga 1111 Eu am siipat dúpáaur in trei parti ale lumei, am cal&torit intreg globul paméntesc, ins! chia r

cele mai i n fro ra toare esper ien te dis-par in fata grozilvenitlor ce am vé-zut in cele din um! lease luni, sipentru tot aurul din Kondike, nu m'asireintoarce, mat mult acolo.

Inchipuiti-v un ofas, care n'are ca-nale, n'are un pic de apa. de Milt; caregeme de oameni beti in care tern-peratura e statornic la "200 sub zero.Foame tea seed ra aid nenumrate jertfe.Un chilo de carne costa 6 lei, altul devarza 2 lei; o 1/2 chilo sum! orI Ma-nina face 10 sail 11 fr. 0 bucata de car-bune n'o poll capèta mal jos de 20fr. Preturile acesteasunt bagateleacolo,nenorocirea insä e, ea peste tot nu, poll'capáta articole de consumare.

Productiunea aurului in Klondikes'a urcat grozav. In cei din urma doianl s'a aflat aur in pre! de 6,000,000funti sterling!, adicti 142,000,000 lei.

1..ocuitoriicknpurilor de aur se poartaunii fala de aitil CIO incredere oarba.Acolo nimeni pune comer., subpaza. Un sikpator de aur n'ar fura ave-rea vecinului pentru toata lumea -c5ci ar plati cu viata o ait-fel de fapta

POSTA REDACTIEIComitetul de redactie ne intrunindu-se inca,

nu se poate da pentru un moment nicT un ras-puns persoanelor care ail trimis manuscripte.

La revedere insa in No. viitor.

6

nul..-

de ministri

alp!,

vil

r,sti.

A)

-

vial!.

nu-sl

si

Goliel.

-MAN-

c

si

c&

-

si

oafs

Oi

FOXIA POPULARA .; 7

FORFECATURISchelete omeneW

din veacul XVII.-DinParis soseste urmitoareastire interesantä : prof--sorul Lacroix, directorulmuseului mineralogic, a a-

1 ' flat in dou schelete orne-nestl de prin veacul at17-lea niste cristali, earldialog cum zice prof. Lacroixnumai din (mete de om

putut forma. Lacroix,ajanse la aceste clout schelete ast-fel : CitI-va mow:Acid, *And la fundamental unelcase din strada Beam, dote. peste cloutsicriuri de cositor. Sicri trite ad f ist dosela prof. Lacroix care le deschise, sche-letele le supuse unel analise chimice. Unschelet era inert intreg ; pielea de pe cap

prut erad intregi. Inläuntrul cdpätAaelinsä se grad nista cristale in formA sf troidA ;al doil..a schelet insá era total descompasOasele mai lungi erad acoperite nisteburet)" mici st alucitori de coloare albi.C +vita tea cApitAnel era t ranvelum& de crLtati in rniniaturd. La ;mixzice cA aceste cristale se names, meta-brush'I, care name( oclatA se mai aflaráinteun mormint preistoric, uncle saheletulera pos inteun sicria de peaträ si :riu-rile afiate lit strada Beam, erad gravateliterile : «Memento, quia pubis es..."

Vérsta arhorilor. - S'a gäsit inAmerica -de-N du un arbore a arid cir-comferintä este de 41 metri, si a carolvé tie e solotitá la 2000 de ant Dupäreviita La Nature, se gäsese emboli simai bátrAn1 de cat acel afl it in America.Gel mai mare arbore din lame este uncastan de pe coasta muntelui Etria dinSicilia. Grosimea lui este mare de 50 demetri. In Siera-Nevada s'a gAsit un chi -paros de o inaltime de 100 metri si invé -stä de 3000 de ani. In Mexico se afläinteun cimitir un chiparos de aproape4000 de aril. In sfi .sit, in Senegambia segases.: boababl, at ea ror funzis constitueun dom de 200 metri circomferintä. Thirdaprecierile botanistnlul Adanson (1749),acestI arbor! trebue SA ailA o vechirne deveo 6000 de ani. Ast-fel se exotica', si ere-dintele legendare in arboril btrAni 0,341in Palestina (arborul luI Avram, Isac, etc).

La un bal, o domnisórA se adresérA untildomn baträn.

dori sä fac un vals cu ä ta, scumpedomoule.

Dornnul eel bcitrán. - Net nu mat credstid : n'am valsat de atAta vreme.

Ec.-N'ara a face, vt void conduce ed. Cevals doriti a dansa : in doI sad in tret timpi ?

Domnul eel &Pram.- -Heil from. dom-niVirá, d-ta nitl ea valsul n'are de eat untimp: tineretea.

FINANCE-INDUSTRIE-AGRICULTURA

*Starea semAnAturilor din lira e ste ingeneral destul de fa vorabilä. Grinele rasa-rite ad vegetat bine säntäminile din urmArand v-emea a f ist destul de Older...Totu-si de cite-va zile temperatura s'a sco-borit, si se simnte mare nevoe de zApadA

*MiniMini ,terul. Agricuituril va publica incuriad evaluarea de9nitivA a recoltelor dinanul 1893 Se stie cit de slabá a fost pro-ductiunea griului din cauza inandatianilor

ploilor carl ad cá tut necontenit. In schimbIasi recolta porumbalui a fost destul desatisfAlAtoare i unele judete TdIenr-

man,VotosanT Darolnia, Ia Lomita, etc, adavut o produCtiune la beau* care de?a-seste mijlocia obisnuitä.

Porturile noastre principale, in ce p i-veste comertul de grine, sunt intr'o corn-plead stagnare; la Constant u numai existä mi;care, fard insemnPate d'alrminterea.

* O noud societate an mimi, subt nu-mete Viniculture s'a format la B icure0Icu un capital de 500,000 lei in 500 ac-punt.. Membril fondatori sunt dd : Iosefsi 16n Th. Oroveana, Fr. Lehrer, Ch-.Alexandria, A Gunther, M. Economu,Victor Thiiringher et:. Societatea are descop a c impéra, prepara si manipula vi-nurile, vermuturile i cele alte produceale destilt tie".

IT urAm vista' lungá.

Romanul ce am inceput a publicaMemoriele unui sinucis", esteo opera (dermal de terki frames*.

Autoral, metal,. al Academie fran-ceze, a limit sd desfeiyure in paginelece publicin, o intreagii analisd a sulk-tidal omenesc.

Memoriile unutsinucis va trans-porta pe cititórele si cititorii nostri inscenele intime petrecute fu inaita so-cietate parisianei, apoi romanul isi vaurma cursul in Asia, unde se reserverfrumóse surprise cititorilor.

Ferrer scene forlate, bine i atingedorscris, Memoriile until sinucis stieset smulger lacrimf, sd nasal emotiuni.

Sfeituim deci pe gentilele nóstre cititare set urmeiréscer rornanul, care, dealt-fel, se va termina in vre-o 15 nu-mere.

INTREB ARE CU PREMII- -Si se rspunzi de citre abonalii §i

nNrri :De unde vine curnintul iarnuiroc ?La cele doue rspunsuri bune

se di ca premia bro§ura Voluntarul.Respunsurile se primesc pâni la 15

Februarie.

IONESCU STELIANInglner hotarnlo l Expert al

TrIbunalulin IlfovSe insArcineasA cu ori ce lucrAri de ho-

tärnicii, expertise, planuri, parcelAri, pu-neri in posesie etc.

55 Clopotarii-NoT Bucure§ti.

PREMI ILE NOASTREAbonafilor nostri le acordam ur-,

nvitnarele premii extra ordinare :a) Un volum «Poesiie unel Reginea

versuri de Carmen Sylva, traductiein romineste, al cdrui poet este de 3lei, numai cu un leü.

b).100 cdrfi de vista, tiparite pe hir-tie bitstol, in car letere titografice, aciror valoare reala este de patru leinumai cu 1.50.

c] Conferenfa Boala Veaculul finuleila Ateneit, de d. Ilie Ighel Deleanu,sit 50 bent*, de si preful este 2 lei.

In cal-4nd vom publica alte nuoiaranjamente, fdcute intre not di-ferite magasine si ateliere, in avan-tagiul abonafilor nostri:

NNW-

DE VANZAREDe bund voe averes imobili a moste-

nitorilor Const. Cioflan compusi din ur-mtoarele:

1. Mosia Madmen comuna, BIlciuga-tele Coj titi, judetul Ilfov, in apropiere deBucurestf, 6 kilometri de Odle BrAnestisi Fondulea, suprafata aproximativ 2000pogoane, teren arabil de cea mal bunt ca-litate.

2. Móra cu aburi din Bucuresti cu ma-gasiele l curtea ei necesart, situatA insuburbia Apostolu, lange Lemaitre, tram-way pant acolo Mara In stare de nefunc-tionare.

3. Local de Magi mara sus numita, a-proximativ 22 pocroane, actualmente grit-dint, se vinde i In parcele sad cu metru.

4. Locul cu casele din strada JustitielNo. 22, Bucurestl.

5 Locul cu casele din strada CasärmeINo. 9, Bucuresti.

6. Locul din strada Antim, langä col-tut bisericel Buc.

7. Local din strada Ferentail din DealuSpire! Bucuresti.

8. Local din Caracal, vis a-vis de. ca-sele Oroveanu.

9. Mosia Robrestl, judetul Rornahatl Inapropiere de Caracal.

Doritoril se vor adresa la sediul admi-nistratief a verei str. Icoanel, 10 Bucurestlla d-nil administrator! Lt. 03tavian Stroe,Inniner lonescu Stelian si loan I. D. $er-benescu.

MAXIME DU CAMP

3

MEMORIILE UNUI SINUCISCapitolul I

- Deanna, särmanä deanna, il zicea ea,nu vd descurageatl atit, numai mórtea efirä. remedid.

- Mi-e flick zise Suzana, dacA el arbinui cit sunt aid, ar fi in stare sit Ind o-mare. AzI diminetA m'a Want, 0 ea mi-a-data bratul invinetit. .

Cred ca raid data n'am fost mai indig-hat de cat la auzul acestel destAinuiri.

Luisa esi, inchise pe din afar& usa ca-merel unde ne gdseam, si se ages& pescant trAgAnd cu urechia si casnindu-seSA yeti& in nópte.

- Ce sA ne facem, Dumnezeule1 mur-marl Suzana, strAngAndu-mi mAinile.

- Iuainte de tóte, povesteste-mi, cums'a declarat acéstä catastroa. Cum a a-flat?

- Förte simplu, zise ea.Tocmai 41 scrisesem, pusesem scrisoarea

in plic, and intl pe B. ca inträ. Inchisetrepede scrinul d upá bi roil impreunA cu scri-soarea, spell nd ea" el nu vzuse nimic. Nu,tia ce a Omit sad n'a vézut el, destul cael md ruga sal aduc niste hArtiI din ca-mera vecinA si and md intorsei el aveascrisoarea deschist in mama. Primal skicaveat, fu o insultá grosolanä pe care nuindrásnesc sA ti-o repet. Miserabilk. 'mizise el, si apucand un -triunghid de metalde pe birod, m'a lovit atit de puternic cAam cAzut. ..

,

Apoi a fost o scent care 'mI eimposibil.s.4 ti-o reproduc fidel.

ApoT a plecat 0 probabil ca tu l-aT vézut.- Oh I Sermanul med amie, trebue si

fugl de mine, alt-minteri ti-al provoca ne-norocire. Arde ecrisorile mele, uita-m6,ulta-mi si numele.

_il cautal sa o incuragez si .ca si-I pro-

si

¡fermata int'o

patina

ci-titoril

- -- -Nrer -

s'ad

iar

cu

Pa

earn-

II

sá'l

,,=1-.1.

- ---

si

*

-

si

-

d'intlitt

§ t'OAIA POPUIARÀ

bez ea soarta noastra nu era atit de in-tuneatá cat o exagera ea, it povestil de-.taliat intrevederea mea cu B.

- Void inplini cererea lui i void face sidorinta ta Suzano; te-al gindit last et euplecind, tu remit fail protector in std.-pinirea tiranului fed?

- Ah I a rämäne lost in Paris ar fi pe-ricolos, asi putea eu si te stiu aproape demine flirt st alerg in bratele tale? El aretotul pentau el: legea, dreptatea, opini-niunea.Crede-mt, Il cunose, nu s'ar da in-napoI de la niel un scandal, de la niel oactiune care ne-ar nenoroci. Volt fi tiritäInaintea judeeätorilor, volt fl aruneati ininehisóre, dupé cum s'a intimplat cu sr-mana d-na R.... Pleact. Last-nit si traeseintre copilul met i amintirea ta, lasi-mtst expiez in lacrami, bucuriile de earl m'amimbätat la pieptul Mt-

- Fie, volt pleca. Ii promit st nit cauta te mal revedea niel o daté. Void arde.scrisorile tale si me volt duce in lume cudurerea i regretul et te-am pierdut.

Fu un moment de técere. Suzana mtprivea cu o expresiune de nedescris despate.. de chin. De o data, ea isbueniin suspine i aruncându-se asupra mea, mtstringea convulsiv in brate.

- Inainte de a pleca, 1ml zise Suzana,juré-mi et nu mt vet uita niel o-daté,jureml et totLd'auna irai vet pästra mieinima i et nu vet ineeta un moment dea iubi pe nenomita ta Suzana.

-Pe mama mea care e noarta, pe viulDumnezeu, pe suftetul met jut.

Si o strinset puternic la piept.Am jurat si eram de male credinti.-Bine, relut Suzana, poll sé pled ;,.si

Itl promit st am curagit.Speriata de sgomotul vocilor noastre,

Luisa inträ.- Vorbiti incet, vorbiti incet, o sa scu-

lati vecinil.' Dupé exaltatie Suzan& intra inteo starede prostafie complecti. Plingea.

Et de asemenea simteam curajul part-sind u-mt.

-Ti-o incredintez, ziset LuiseI ; n'o pi-räsi si mat ales vino si mt yeti inainteaplecirei mile.

StrutaI pentru ultima oará pe Suzanafugií. N'apacasein sa scobor scara auzilIn mina mea un strigit sfisietor de du-reros, care 'nil intept inima. Era al Su-zanei. 'Mi -astupai urechile, stipânindu-mlsuspinele.

Adio fericire !...Era(' Oriel ore de dimineatä. Parisul se

destepta, câ rciuma rif deschideat pi évé liilebrutarii asezad pAinile in carucioareluerätorit treceat la ateliere.

- Hin! Men unul ce trelea pe lângdmine. latá un domn care vine de la bal ;desttil de fericite sunt haimtnalele astea debagel!

Cate-va ore dupé ce intrai acasá, primilcutie pecetluitä : era o suvitä de per

blond, frumos, al Suzanet.La 12 mi se mailing d. B. Eram gata

set pri m esc.- Te-ai gändit la propunerile mete ?

fin! zise el.- Da, ii rspunsel scurt; si le primesc

pe toate.In fata Jul aruncai in foe scrisorile Su-

zanel ; it promise! sd nu-'1 mai suit niclodatit sä plec din Paris pentru -va limp.

- Unde vet pleca ? nit Intrebä d. B.- Vd priteste putin, ii replicaiü ; in

trei saptamâni void fi plecat; aceasté de-claratie cred ca trebue sa ve ajengä,tot- de-odatt sä inchidt conversa tiuneanoastré.

deschiset usa.D. B. se retrase. Niel &data nu l'am mat

revzut.Când it gnat depärtat, când implini acest

sacrificiti de care totul suferea in mine,de la dragoste si. pied la vanitate, fin!simtit inima scaldatt de o améractune nes-fár*tá, int simp invins pâtiä in mäduvaoaselo' mele.

A doua zi fusel informat ea d. B. sedusese cu sotia la fart.

Luisa veni sé mt vadä. II spusei pro-ectele mele, ea la réndul ei st le spue sté-pane! sale ; Ii spusel intinerariiil voiagiu-lui ce aveam st intreprind i mt invoilcu ea cum st pot remâne in corespondenficu Suzana.

Ceea ce int domnia mat mutt, in mij-locul durerilor mete era o puternicipentrit d. B. Inainte de nenorocirea cemt lovea, n'avusesem cu el de cat o bunt-vointa banalt, care se' traducea printeopolitetä observatt.

Aveam in acelas timp un sentiment deadeväratä mild pentru acest om, care nu'mi fácuse niet un réu Mega, poate, ifruinasem viata. Cu toate écestea ura sire,bunarea erat mat puternice.

In mijlocul tristetelor fáceam prepa-ratiile de plecare. Ca tot-d'a-una plecat

.spre Orient. Nu luai ea mine de eat ogarulmet Boabdill pe leering mt ernäutBekir-aga.

Pe acest B .kir-Aga il aveam cel mal,credincios, et :I if sapasem viata, ca ocasiauneI unei calitorii a mile in Epir.

Ajunsese sé 'ml poarte atäta iubire IncAt mt Mein, dupe obiceiul Orel sale.Mi-a trebuit multé maned st-I fac si pri-ceapä et trebue sa se lase de aceastä vorbé.

Deci, inteo dimineati, plecarém ate sitref ; Bekir-Aga tericit de a merge at re-vadt soarele tarilor musulmane, i et tristenervat, Miami 'in urmé-mi o parte dinfiinta mea.

La Marsiiia, uncle petrecui clout zileasteptnd plecarea vaporuluI Leonidas, caretrebue sa ne duci la Alexandria, primit oserisoare de la Suzani, in care lint arenadurerile ce'i prieinueste lipia mea.

Scrisoarea se termina cu frass:e O ultima strutare apoi adio pant la'

moat te; al matt de torturile mete si nu me -uita niet o datä

CAROL A. FRAMEBIUROU TECHNIC

Biuroul: Str. Academiei, No. 47(vis-a-vis de Ministerul de interne)

Depoul : Calea Grivi(ei No. 81

Mateniale de Constructiuni:Ciment ; var alb gras i hidraulic ;

grinzi de fer; ine vechi de drumde fer; pläci isolatoare de asphalt ;tablé de fer ondulatt, galvanisati,plumbuitä si de zinc; levi de fer,fonta si plumb.

Instalatiuni de:Incalzire prin calorifere cu abut')." ; lu -mina electrical fabric! pentru fabri-carea beret ; &brie pentru fabrica-rea card mizei ; täbáctrii.

Moline de ori-ce fel : Masini defacut ghiatt, moll, turbine, cazane.

Orl-cefel de masini i unelte pen-tru ludrarea ferulul, lemnulul, etc.

Motoare, locomobile, pompe, gat-tere, etc.

Mare depot de artico'e pentru in -stalatient de gaz, apt si Tot-la-canal.

Sala de expositiune de lamp! peri-tru gaz aerian electricitate.

-

DROGUERIA

11ZAMFIRESCUSE VA MUTA

DE LA SI. GHEORGHEIN CASA PROPRIE

No. 8-,Strada Academiei-No. 8BUCURESCI

Admisistratia depositold do Yinuri si Cognac

DEALUL ZORILOR107 - Calea Victoria -- 107

Are onoare a face cunoscut onor publicet acum cand vinul-aliment principal infie-care cast,-se gdseste cu gril, din causarecoltel compromise a anului acesta, ill per-mite a atrage atentiunea et la deoositulsil de smart', din calea VictorieT No.107,firma . Dental Zorilor,, se gésesc vinurfvechi curate qi naturale din viiIe d-lui C.Carlow?, care en toatá lipsa din acest annu se vind de cAt cu 10 la decaliter., ge.rant.. vechi mea, ac urateta si nat uralitatea,ast-fel- et azí cand mieil deposi,ari recurgla toate naijloacele ea st putt tine pieptconcurentei, noT asigurtm mat mult ea ori-cand el putern furnisa diferite vinuri vechi,albe fi ne4re, infundatr, p-ecum si cog-nac, rom, (gird, liqaer $i mashed, cu pre-furl moderate.

Comenzile se primesc la deposit prinetrttpostale si i se expediaz1 prompt la domicili:J.

(Va urma).

CABINET DENTISTIC

ATELIER DE DINTI ARTIFICIALI

11100LAE MARECE1Chirurg-dentist de clasa I-a. Diplomat

al seoaleT,dentistice din Paris

Voind a da o mat mare extensiuneluerérilor de arta dentistiel, a hotarit scadd la juinttate prefurile cu-rente dupé tarifa urmitoare :

Un dinte lei 10; 2 ding lei 16,adica a 8 lei unul; 3 ding lei 21,adica a 7 lei unul. De la 4-10 dint!câte 6 lei nnul; de la 10-20 dint!eke 5 lei until. 0 denture complecti(28 ding), lei 120, adied a câte 4 leisi 25 bani unul; O extractiune artanestesie locali lei 3 ; 0 extractiunecu anestesie local:6. lei 5; 0 extrac-tiune eta Merritt's° lei 30 ; Un plom-baj care nu necesiteazi tratamentlei 5 ; un plombaj care necesiteazétratament lei 10.

Strata Academia Si si Calm Victoria 71.

Registre, carnete pentru mosii, pädurT,biseriel, roll, state de lefuri, se gisese devin4are la Tipa-Litografia Dor. P. Cacti.

-ftpo-Litogratia i Fonderia de Lttera, Daft. P. CUX, Strada AcademieI No. 15.. 1

!

o

ura

mici,

sé

--

i

si

si

Si

si

Imi

i

1i

--------'

,

.

1

SI

o

(