If i \TEATRUL I ALEXA.ND RU i I DAVILA IPITESTI i

• • t '

- '.,. ·~··,·, ,·,'·E··~··:.T···· C ,,, .

I EUROPEAN

THEATRE CONVENTION

··si:r. Vid:or,ei, nr. 9, Pn-e~i:i, Jifa. Arge~, 'tel: -i-40 2.!Ui 216 li4'7, Fax:· +40 ~7100Tfi73, Ern1i°il: secretari <t>AV.ILA

· ... PffESTI- -·--- . "~ ~Na~~-~~~~,~og_o

NOTA DE FUNDAMENTARE-t,··· : · · privind necesitatea §i oportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii pentru:

REABILITARE SI MODERNIZARE INSTALATII TERMICE " ' ' (INLOCUIRE CONDUCTE SI RADIATOARE - INCLUSIV MONTARE

CENTRAL.A: TEBMICA: PBOPRIE- ~I AUTOMA IZ.ARI) ROMANIA . JUDETUL ARGES

C.O~NSILIUL JUDETEAN. ARCE$ . . •-;.~,

UNITATEA: Teatrul "Alexandro Davila" Pitesti

• SCURT ISTORIC~ .

-~ea~ "Aie;:andro ~avila~' est~ o in_stitutie publica ~e cultura afla~ in subordinea Consiliului Judetean Arges ~1 reahzeaza o vanetate de productii care sporesc nivelul de acces al publicului catre aria, sprijina valentele culturale romanesti, atat in spatiul argesean, cat ~i in eel

' national ~i international. Formandu-si esenta din moravurile sociale, construit din valorile ~i asprratrile tmei corrmmtatr, teatml devine oglinda ~ nota de referirrpi a idealnrilor nmarre. Institutie trecuta prin diverse mutari ~i modificari, Teatrul "Alexandro Davila" abordeaza, prin genurile teatrale drama, revista ~i teatru pentru copii ~i tineret (Aschiuta), frumosul, libertatea de expresie ~i deslivat~rrea prm ereane ..

Gennanul Uklar a construit pe fosta strada Lascar Catargiu, actuals Crinului, o cladire care cupnndea o ineapere ce semana a salade teatru in interior, Luminata cu lam.pi de ~ cu doua cabine pentru actori, parterul avand banci tapisate ~i 12 loji ~i un balcon. "Dar care era dezavantajul teatrului Uklar? Era prea depiirtat de centrul ora~uluir(~--) Totusi asa-zisa elita a orasului ~i cuc,netul dcmic sa-~i etaleze toaletele lipsite · de gust ~i bijuteriile acaparate J>€ spinarea celor ce munceau, erau multumiti cu spectacolele ce Ii se ofereau acolo, de dversii ghjumbuslucari ai vremii. Veneau Insa ~i actorii buni ai tarii ... ". insa teatrul Iui Uklat dispare, din cauza faptului ca noul proprietar il transfonnii in cea care va deveni vestita fabrica de butoaie. Teatrul udneaza a-~i muta locatia-In sala de jos a dadirii Fostiropol (actual sediu al ~colii Populare de Arta), dupa care actorii i~i vor muta activitatea In sala Seciirescu.

· , Datorita ~oleantelor pite~tenilor, care au profitat de campaniile electorale ale acelor vremuri pentru a cere un loc special amenajatpentru o sala de teatru, incepe construirea greoaie a Teatrului Comunal, deoarece "tot ce lucra primarul liberal, diirama primarul conservator ... ". Cu toate acestea, dupii ~ase ani, In 1914, sala teatrului a fost inaugurata cu piesa O noapte furtunoasa, a Teatrului National din Bucure~ti, urmand a apiirea pe scena nume ca Lucia Sturdza-Bulandra, Tony Bulandra, Ion Manolescu, insii panii in 1916 cand teatrul devine spital al ranitilor ~e riizboi. Teatrul Comunal capata astfel alte intrebuintari utilitare, devenind printre altele ~i baie comunalii.

---~~ . . . \_9) Toatrul AleJ,dru ea,~...,.,,.. o ,_•""""' d• oultun\...,. ,0 "''""''"• c~"""' J""'1'w, ""'"

1 9. AUG. 2020 b,,tt ...i ••. l33Jt -~--:: -~

N r. --::.-:.-::.-::.-:..-:.-:..-:..-:..-_-_-_-:,-'

--

I -

I • • I TEATRUL ! · , 11111 ~: a lo, AL?w::Y.,ANDR.U t 1 \ I a I • J, t

DAV;~ ,!,iELilBIT· C PITESTI # .·. ~

. -- . . ' ···sfr-:Vidoriei, nr. 9,-Pfte~i:i, Jud. Arge~, iel: +40 248 21~ 647, l'ax: +4t) !7100~~73, Email: secretariat~teatruldavila.ro, cf'!= 42}§Ub

EUROPEAN

THEATRE CONVENTION

'Teatrul si-a regasit adevarata menire sub denumirea de Teatru Muncitoresc, catre sfar~itul anului 1947, cand reincepe activitatea artistica sub indrumarea actoliffl!i $i·reii:zorului Victor Handoca. Pentru ca salile teatrului se aflau inca in constructie, repetitiilepentru piesa Jnsula Pacii de Evgheni Petrov ce avea sa inaugureze teatrul la 6 martie 1948, au avut loc 1n sala liceului sau in cladirea cinematografului Aquila. Timp de zece luni, Teatrul Muncitoresc a desfasurat o activitate deosebita, astfel ca Ministerul Artelor ~i Informatiilor are initiativa de a-1 transforma in Teatru de Stat.

Astfel, in vederea unei noi organizari, Teatrul Muncitoresc este preluat la l ianuarie 1949 de catre centrala Teatrului Poporului, iar la 1 februarie este transformat 1n Teatru de Stat, alcatuind prim& colectiv profesionist, format din I g actori ~i g salariati pentru serviciile tehnico-administrative. Premiera spectacolului care marca noul inceput~ teatrului pitestean a avut loc la 26 martie 1949, piesa fiind Fiul meu de Gergely Sandor.sdin distrubutia careia faceau parte nume mari precum Forry· Etterle ~i Ernest Maftei, Gheorghe Lascu ~i Gh. Stanescu. # ~ ...,

Anul .1949 a insemnat pentru teartu ~i. tnfiimarea, in. octombrie, a sectiei de papusi, cu ajutorul teatrului din Sibiu. Astfel, la 1 i~uarie 1950, teatrul de papusi din Pitesti, ce avea sa primeasca numele de Aschiuta, a devenit (le drept o institutie de stat.

Lipsa unui local propriu-zis, deoarece sala era impaqita cu cinematograful muncitoresc din str. Serban Voda (Victoriei), birourile ~i administratia functionau in alta locatie din str. Gh. Dimitrov, iar ateliere de tamplarie ~i croitorie in alta parte, pe cand sala de repetitie era "la cantina, la Coltul Rosu sau camerele de la caminul teatrului ( camere de hotel)''. Ceea ce a dus la propunerile pentru repararea ~i atribuirea Teatrului Comunal, devenit intre timp baie comunala, fapt cares-a ~i intamplat in 1955.

Reconstructia ~i reabilitarea teatrului a reprezentat o realizare, prin urmare, cuvintele spuse in ziua iipugurarii lui, la 24 noiembrie 1955, au fost "V-am daruit ce-a fost mai frumos in sufletele noastre de constructori ! Voua, de-acum inainte vii ramane sa daµ poporului tot ce aveti mai frumos in sufletele voastre de arti~ti." La 1 noiembrie 1957, s-a constituit legal colectivul Sectiei de Estrada, iar la 30 mai 1958, prin preip.iera spectacolului Vlaicu Vada, teatrul 1~i cinstea ;mmele primit ~i n omagia in persoana Jui Alf~andru Davila, un creator autentic de teatru t()manesc. • - ·

in continuare, principateie momente ate teatrului au fost urmatoarele: ta 23 august 1958 a foJt deschis Teatrul de Vara, in 1970 a aparut seep.a Folclor fiind reprezentata de Doina Arge~ului, la 13 mai 1975 a fost inaugurat Studioul 125 (sala Liviu Ciulei, numele fiind preluat deoarece schitele au fost elaborate de marele actor ~i regizor) o sala studio pentru spectacole experimentale, laborator al creatiei teatrale. intre anii 1977-1979, in timpul directorului Con,stantin Dinischiotu, s-au reahzat lnc:rari de modemizare ale- eom;truetiei. De asemenea,

..,.._ modificari arhitectonice au avut loc intre anii 1997-1998 ~i 2006-2'007. Prin urmare, in aprilie 2008, Muzeul Teatrului Alexandro Davila, realizat-dupa criterii de muzeologie, va fi deschis publicului. in luna decembrie 2011 din ansamblul teatrului 'via face parte §i Corul Ars Nova.

Din anul 1980, Studioul Liviu Ciulei a gazduit Reuniunea Studiourilor Teatrale. Din 2001 a fost reltrata aceasta manifestare, primind numele de Festivalul National al Teatrului de Studio; ulterior devenit international, Din 2018~ Teatrul organiz€aza aGeasta aGtiune artistiGa sub denumirea "Festivalul International al Teatrului de Studio ~i de Forme Noi" . . -;e··~ , ·-·- : --·-----

j I \ i Teatrut Atexam:llu Oallila Pite~ este o in&itutfe pub!ica de cuttura aflata in subordinea Consiliului Judetean Arge~ '\ , L ,~

._, .,,_

- TEATRUL ¥

AL XANDR!J DAVILA PITESTI

l J_ : ' \ --~fr. Vici:oriei, nr. g~ Pite~i, lud. At~e$, Tel: +40 248 216 647~ fax: +40 311002871, 'tmall: s.,_· e-cr-et-ar--,-ia-t@-,---te-at-ru-,ld-,--a-vi,-,-la-.r-o, BF 4:f2§44D

PREZENTAREA ACTIVITATII SPECIFICE: Teairul ate ca obiectiv principal ptomovarea valotilot cUltutal-arns'tice, autohtone $i umversate, pe plan local, national $i international. Pentru atingerea acestui obiectiv Teatrul desfasoara urmatoarele activitati principale; , _

a) planifica, produce, organizeaza $i prezinta spectacole de teatru proprii sau in colaborare cu alte autoritati $i institutii;

b) prqmovea.za prin productii de spectacole piesele ~i textele de teatru representative pentru dramaturgia romaneasca $i universals, clasica $i contemporana;

c) educa pub~cul tanar ~i matur prin programele specifiee ale institutiei; • d) pune in valoare talentul artistilor din domeniul artelor interpretative, al regret,

scenografiei, muzicii, scenografiei; ' e) sprijina, stimuleaza $i incurajeaza debutul $i afirmarea tinerilor arti~i; f) realizeaza sa~ dezvolta proiecte culturale nationale $i i*emationale in domeniul artelor

spectacolului si in domenii conexe artelor spectacolului in parteneriat cu artisti, organizatii non-guvernamentale, ~,stitutii de spectacole, alte institutii de cultura $i structuri de profil din tarn ~i din strainatate;

g) realizeaza ~i editeaza publicatii specifice pe orice tip de suport, pe care le poate comercializa;

h) participa la festivaluri ~i tumee nationale ~i internationale; i) promoveaza autori dramatici locali; j) prezinta spectacole in regirn de deplasare sau microstagiuni in orasele §i localitatile din

judetul Arges si de pe intreg teitoriul tarii; k) organizeaza festivaluri nationale si intemationale,

Obiective s.pdifice:.

• Producerea ~i prezentarea de spectacole, proprii sau in colaborare cu alte autoritati ~i institutii de stat sau private, destinate tuturor categoriilor de public;

, !

• Stimularea :liovatiei ~i talentului artistilor din domeniul r- artelor spectacolului ( actori, regizori, scenografi, coregrafi, dramatnrgi, compozitori ~.a.), precum ~i sprijinirea debutului $i afirmarii tinerilor creatori; _,

• Oferirea accesului liber la cultura cetatenilor, drept garantat prin articolului 33 din Constitutia Romaniei, precum '$i diversificarea ofertei culturale;

_ • Stabilirea !}i dezvoltarea de retele parteneriale care sa faciliteze mobilitatea creatiilor ~i arti$1ilor profosioni$1i in circuitul cultural european/internafional;

Prin oferta culturala $i activitatile desfii$urate in uJtimii ani Teatrul Alexandru Davila a urmarit indepiinirea sarcinilor ~i obiectivelor generaie ~i specifice prevazute de iegislatia in vigoare, de Strategia pentru cultfrt'i. §i patrimoniu nafional 2016-2020.

TEATRUL ALEXANDRU IDAVILA

IPllESTI

I 0. DTT.t~-T-·UL-- ·-.s ···o· L' 1··c~··rr--·-1- ntt .. ' .· D.i.rJL All ~··.~ ... : ::>A;,•~·t • :.-. .. - '.t ~~ ,.-.:.,. -:...., .! ,

' . REABILITARE SI MODERNIZARE INSTALATII TERMICE (INLOCUIRE CONDUCTE SI RADIATOARE - INCLUSIV MONTARE CENTRALA TERMICA PROPRIE ~I AUTOMATIZARI}

JUSTIFICAREA NECESITATil ~I OPORTUNITATil

Necesitatea (scurta prezentare privind situatia existenta, deficiente majore ale situatiei actuale, asteptan ~i prognoze pe termen mediu ~i lung, din care sa rezulte uecesitatea efectuarii cheltuielii de investitii)

Necesitatea realizarii acesti investitii este evidenta avand in vedere nefunctionalitatea vechiului sistem de incalzire. il sezonul rece in cladire luereaza zilnic i 15 angajati ai itisthutiei precum ~i alte zeci de angajati ai institutiilor furnizoare . de servicii (RAD PP, JUD Paza si ordine, etc) ~i colaboratori. Acela~ sistem asigura confortnl termrc pentru cei peste 300 de specratorr din sala mare cat ~i pentru cei peste o suta din sala Liviu €iulei situata la ultimul etaj al teatrului. Daca aceast demers nu ar fi facut in lt.cest moment, niciun spatiu al cladirii nu at fi incalzit In iama care va urma. Pentru a evna acest aspect, in cadrut seepunii de aezvoltate, la cheltUielile de capital din afiUI 2019 pentru Teatrul Alexandro Davila Pitesti a fost achizitionata CENTRALA TERMICA formata din doua corpun ~i accesoriile necesare lnlocuirii vechii centrale termice, scoasa din uz. la acest moment din cauza proastei functionari ~i uzurii materiale ~i morale.

Vechea centrals functiona la 30% din capacitate, fapt ce a condus la achizitionarea unui sistem de doua corpuride centrals (in condensatie), care, interconectate, pot asigura confortul termic necesar in' sala de spectacole, Ia birouri ~i ill toate celelalte spatii functionale din incinta cladirii.

Conductele ~i radiatoarele ( caloriferele) actuale sunt uzate, fiind alcatuite din materiale diferite, in functie de perioada in care au fost adaugate sau inlocuite in decursul timpului. Astfel, exista trasee intregi de conducte ~i radioatoare din vremea in care cladirea era racordata Ia sistemul centralizat de incalzire termica (conducte din fonta etc, radiatoare de tip registru), la care in timp, s-au adaugat conducte din materiale mai noi, radiatoare din tabla sau aluminiu etc.

In acest context, realizarea infrastructurii specifice este ·imperios n.ecesara, in caz contrar activitatea instituµei 1n reipada re~ fiind practic imposibil de des~urat, la fol ca ~i prezenta publicului fo salile de specta:cole, la o temperatura apropiata de cea de exterior.

Oportunitatea (incadrarea cheltuielii de investiµi fo politicile de investitii generale, sectoriale sau region.ale privind asigurarea calitatii serviciilor medicate prin dezvoltarea, modemizarea infrastructurii ~i dotarea unitat:ilor sanitare, acte legislative care determina realizarea cheltuielii de investitii)

Din cauza vechimii instalatiilor termice si imposibilitafii curatirii conductelor, acestea s-au colmatat, apa din instalafie fiind ruginita ~i favorizand depunerile. Toate aceste deficiente conduc la posibila

- suprasolicitare a noii centrale ~i la scurtarea timpului de exploatare, facand investitia nerentabila pe

-- -~~~------------. . --·- . ·-

/4~ ~ ({ \ J Teatrul Arexan'dru Oa'1ila Pite~ este o institutfe publica de cuttura affata fn subordinea Cl3nsiliului Judetean Arge~ ~p

TEATRUL ALEXANDRU DAVILA

... "i,

PITESTI

• ·-sfr."Vid:oriei, nr. ~. Pfte~ti, 1ud. luge~, Tel: +4fi }4a U~ M1, ~ax: +40 $71002 8"13:·emalr: secretariat@teatruldavila.ro. i:ii= 4229440

termen lung. Astfel, se impune ca fiind prioritara inlocuirea inti;egi1'-in.$tai~iff".te;;ice: odata cu montarea noii centrale. I ~

ft • • I ,·~·-· .... ,.,, e'lsEI ~I :,y'· s i EUROPEAN , ,, . c-. T 1-i EAT R i

CONVENTIOl'I

.-,d;\_,_

FONDURILE SOLICITATE

(anexam prezentei dona devize, pentru materiale cupru, respectiv poliprepilena, utilizate in astfel de situatii, considerate de speciali~ti a .ti cele mai bune variante)

VARIANTA 1 (CUPRU)-464MIILEI

VARIANTA2PPR-410MilLEI

(valoarea totala estimata a cheltuielii de investitii exprimata in mii lei cu TVA:~inclus)

APORT PROPRIUf Co~tienti fiind de perioada dificila prin care treeem, va adaeem la cuno~tinta ca pentru realizarea acestui obiectiv, institutia noastra are posibilitatea de a redistribui suma de 110.000 lei de la alte capitole bugetare, ca aport propriu, fiicind astfel mai usor realizabil demersul selicitat,

DOCUMENTE ATA~lTE NOTEI DE FUNDAMENTARE

• Deviz manopera distributie incalzire - CUPRU

• Deviz manopera distrihutie incalzire- PPR

• Deviz manopera camera CENTRALA

Avand in vedere prevederile art. 42 referitoare la aprobarea proiectelor de investitii din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ~i completarile ulterioare, valoarea estimata a cheltuielii de investitii in suma de 464 I 41 o mii lei,, va rugam sa emiteti ( dupa caz; acordul prealabil sau aprobarea ordonatorului principal de credite) pentru (documentatia tehnicoeconomi<j, respectiv studiul de fezabilitate aferent obiectivului/proiectului de investitii nou, documentatla de avizare a lucrarii de interventii anexata, nota de fundamentare privind necesitatea ~i oportunitatea efectuarii cheltuielilor aferente categoriilor de investitii incluse la pozitia C "Alte cheltuieli de investitii"), necesare aprobarii cheltuielii de investitii privind realizarea ("obiectivpl de investitii nou", "achizitia de imobile, inclusiv terenuri", "dotarea cu echipamente medicfil.e/ma~ini/mijloace de transport/alte categorii de echipamente ~i dotari independente", "studii de prefezabilitate, fezabilitate ~i alte studii aferente obiectivelor de investitii", "lucrari de consolidari cladiri", "lucrari de reparatii capitale", alte lucrari de interventii etf, dupa caz)