Prolog

dq;

Casrtorita, cind depagisern stadiirl de solie a lui Hugh 9i

thama a lui Dee, fiind una dintre acele femei lipsite de ambi-

guita$ $i fara nici un fel de dorinta de a tulbura ordinea lumii,m-am indragostit de un cilugar benedictin.

S-a indmplat ln iama 9i primivara anului 1988, deti abia

acum, la un an distanB, sunt in stare sA vorbesc desPrc asta.

Se spune ca poli suporta orice, a6ta vrcme c6t poli povesti ce

se i amph-Numele meu este Jessie Sullivatr. Stau acum la prora unui

feribot, privind peste golful Taumlui spre insula Egreiei, in-

sula mica din apele de coa$i ale Carolinei de Sud, unde am

crescul O vid sam la un kilomeFu $ jumatate distanF, o li-nie curba rogiatici $i verde iesind din ape. Ventul lmi aduce

mirosul copilariei mele, iu apa, de un albastru-ultramarin,

este stralucitoarc ca taftaua" Privind cltre nord-vesnrl insulei

nu zaxesc lnca turla bisericii manastirii, dar $tiu ca este acolo,

sfidand dupa-amiaza alba.

Ma minunez de cat de bine funi era inainte de a-l cunoa$te,

cum am Eait rcusind sa ma mulez pe cel mai mic spaliu posi-

bil, cu zilele mici, scapandu-mi fa$ pasiune printre degete.

Putini oameni $iu cu adevArat de ce sunt capabili. Ajunsesem

h var$a de patruzeci si doi de ani fara sa fi facut inca ceva

care sa ma uimeasci si cred acum ca asta a fost, de fapt, o

12 SUE MONK KIDD

parte din problema - inabilitatea mea qonica de a ma sur-

prinde pe mine instuni.

Credeti-ma, nim€ni nu ma poate judeca mai asPru decat o

fac deja; sunt cauza unui dezastru ,,ca la carte". Unii sPun ca

an decazut - sunt amabili. Nu am cazuq arn plonjat.

Demult, pe cand vaslean inprcrma cu ftatele meu in bar-

cup lui, prin algele din jurul insulei, pe vremea cAnd eram

inca o salbatica gi hoiniream cu licheni impletiti in pAr, rczul-

tatul fiind una din coafurile acelea lungi 9i nedefinite, aulmeu imi povestea ca sirenele raiesc i.n apele din jurul insulei.

El spunea ca le-a vizut odata din barca sa ln orele roz ale di-minelii, cind soarete plutea ca o zmeur| purpurie pe mare. Sirenele au lnotat cetre barca lui - ca delfrnii, spunea el -,sarind printre valuri $i scufundendu-se.

Am s€zut ast& la fel cum am crczut toate celelalte lucrud

iegite din comrm pe care mi le-a spus el.

- $i stateau pe stanci si-si pieptanau parul? l-atn inEebat,

Nu conta faptul ca nu existau s6nci in jurul insulei, ci doar

iarba de mare car€ lgi schimba culoarea odala cu aecerea vrc-

mii de la verde la maro, apoi galben qi din nou verde, intr-un

ciclu al vielii insulei la care eram gi eu panaga-

- D4 sir€nele stabau pe stAnci si se dichiseau, mi-a rasPuns

tata Dar principala lor ocupalie e se salveze oaneni. De asta au

venit mnga barca mea - sA fie aproape, daca eu a$ cadea

Pana la urma sirenelc nu l-au salvat. Dar ma htreb daca

nu cumva m-au salvat pe nrrre. Pentru ca de asta sunt sigura:

sirenele au venit la mine in orele roz ale vielii mele.

Ele sunt consolarca mea. Pentru ele am plonjat cu miinileintinse, hsand ln urma viata mea de pana atunci, facfnd un

salt carc s-a dov€dit, ln final, salvator ii necesar. Cum ag pu-

tea sa explic sau sa dau socoteala pentru ce-am facut? Amplonjat gi o pereche de m6ini invizibile au aplrut din senin,

miini imposibil de oprit, ca o fo4a binecuveniata aperutA de

Jili sirnei 13

nic|ieri. Aceste mdini m-au prins din caderc, dupa ce am lovit

ap4 pufiandu-ma nu spre lumina, ci spre fundul apei 0i abia

apoi catre suPrafata

Odata cu feribotul care se apropia de docurile insulei' ae-

rul m-a izbit, incarcat cu ataFa - mirosul de peite' agita$a pa-

sarilor, respiralia verde a palmierilor pitici - 9i simt deja ca

povesteb se ivegte ca p crcatutt strdnie iegind la suprafala de

sub ape._Poate ca asa arn sa termin cu asta' Poate ci am sa ma

iert si ptive*ea ma va susline ca o pererhe de m6ini penmr cit

voi trai de aici lnainte.

Capimnul a sunat sircna, anunFnd sosirca noasEa' si ma

ghnOeam: ,,Oa, uite, ma inbrc, femeia care s-a dus pAna la

fund penEu a se intoarce la suprafatl Care a vrut sa lnoate ca

delfrnii, sarind printre valuri si scufundOndu-se' Care nu a do-

rit decat sa-si apa4ina ei lnscti"'

CapitolJ 1

d5Pe lt februarie 1988 am deschis ochii 9i am auzit o mul-

dme de sunete: irnii telefonul sunand de cealalta Parte a Patu-

lui, tezindu-ne la cinci 9i pafu minute dimineala, PenEu a lua

parte la c€€a ce putea fi considerat doar o calamitae, apoi

ploaia batend h acoperisul baaanei noastte case victoriene,

scur!6ndu-se tncet pdni la subsol 9i apoi, in ultimul rdnd, pu-

tliturile usoarc venind de la buza de jos a lui Hugh, la in-

Evale egale, p€rfect sincronizale, ca un mctonom.

Doulzeci si doi de ani de pufaituri. l-e auzeam li cind nu

dorme4 cand stltea ln fomliul de piele dupi masa, citind una

din revistele de psihiatrie din teancul lnalFt pe podea, sunend

ca o cadefia cu care se compara toata viala mea'

Telefonul suna din nou $i eu $a€am lntinsa, a$tcptind ca

Hugh sr raspunda, penEu ca sigur era unul din pacie4ii lui, Pro-

htril schimfrenicul paranoid care sunase cu o noapte ln urma,

cmvins ca CIA lncollise intr-o chdirc federala din Atlanta.

Suna a treia oarA c6nd Hugh raspunse.

- Alo, da, spuse el mahmur de somn, $i vocea lui suna asPru.

M-anr d€partat de et $i mi uitam de-a curmezi$ul camerei

h fereasta de unde se strecua o lumina estompaB carc lnixintea ca era Miercuea Cenu$ii $i ma f|cea sa ma simt ine-

vlEbil vinovata-

16 sUE i,{oN K KIDD

Tatal meu murise in Miercurea Cenugii c6nd eu aveamnoua ani Si, intr-un fel c:u€ nu ayea sens pentru nimeni in afarade mine, sim;eam ca eram cet putin pa{ial vinovati de asta.

Barca lui luase foc, iar rczervorul de benzina explodase.Pa$i ale barcii au fosr aduse la mal saptamari mai tArziu, inclu_siv o pane din pupa unde scria "IesJea. l$i botezase barca dupanumele meu, nu dupi al fratelui meu, Mike, sau macar dupa almamei - pe care o adorase, ci dupa numele meu * Jessie,

Am inchis ochii 9i am vazut flacarile groase tunandu_$ilumina ponocalie. Un articol dintr-un ziar din Charleston spu-nea ca explozia era suspectA $i a urmat un fel de anchet , de$inu a iegit nimic la iveala - lucruri pe car€ eu gi Mike le_amaflat numai pentru ca am furat articolul din sertarul masufei detoaleta a mamei, un loc straniu, secret, plin cu rozarii crapate,medalioane invechite cu sfinti, ca4i sfinte si o statuie micA. alui Isus cu mana slanga lipsa. Ea nu-Si imaginase ca vom in_drazni se ne bagam h acel loc de $ubreda sfinlenie.

M-arn strecurat in acel loc groaznic gi sacm aproape in fie_carc zi, pentru mai mult de un an citind si recitind anicolul si unr6nd din el in special: ,,Poli1ia presupune ca o scanteie din pipalui putea aprinde combustibi.tul carc scapase dh conducu,..

Eu ii didusem pipa de Ziua Tataluil. p6na atunci nu fu-mase niciodata.

inci nu pot sa ma gendesc la el fara se fac asocierea cucuvAntul ,,suspect', fara sa ma g6ndesc la acea zi, cum a deve_nit el scrum exact in ziua in care toti oamenii - eu, Mike,mama - avearn frunlile manjite cu cenuga la biserici. inca olonie intr-un ansamblu plin de umor morbid.

- Da, bineinfeles ca imi amintesc de durrneat4 l-am auzitpe Hugh vorbind la telefon, aducindu-ma inapoi ln prezent, laconvorbirea telefonica din dimineata asta inneguatA.

JiLIsl tirenei

El a spus:

- D4 totul e in regula aici. Voi ce mai faceli?

Nu parea un pacient. $i nici fiica noasta, Dee, nu era.

Eram sigura de asta pentru ca voc€a lui suna formal Ma ifire-bam daca era unul din colegii lui Hugh. Sau un rczident de la

spital. Ace$tia sunau uneori ca sa-l consulte ln legatura cu

cate un caz, dar, ln general, nu la ora cinci dimineala.

M-am strecurat din agtemut gi am mers, in picioarele

goale, sfre fereasfia, ca sa yad can care par a fi $ansele ca

ploaia si ne inunde din nou subsolul si sl stinga flacara de ye-

ghe de la sistemul de incalzire. Ma uitam la potopul rece de

6ap albastruie, la srada carc mustea deja de apl 9i m-a cu-

prins un temur in timp ce ma gandeam ca miag fi dorit o

casa mai ulor de incalzit.

il ittn"br.nisem pe Hugh sa cumpere aceasta casa mare,

nefunctionala, si, defi locuiam deja de sapte ani aici, inci refu-

zam sa o critic. ini placeau tavanele inalte 9i luminatoarele vi-mte. $i foisorul - Doamne ce mult imi placea foisorul! Citecase au asa ceva? Trebuia sa urc o scara in spirala ca sa ajung

in atelienrl meu, un fost pod transformat care pasha un tavan

ascutit si o lucama - atat de departe, incet Dee il poreclise

-Tumul lui Rapunzef't. Ma bchina mereu cu povestea asta.

- Hei, mami, cind ai de gind sa-d lasi parul in jos din tum?

Cam aga se exprima Dee tn dispozigia ei jucauga, dar

amandoua $tiam la ce se gAndegte - ca am fost cam deta$ata

de lume si prEocupata de mine. Prea convenlionala. La ulti-mul Craciun, cand ea era acasa, am lipit o caricatura a luiGary Larson pe frigider, caricatua care ma proclama ,,cea

mai grozava mama". ln caricatura doua vaci stau pe un islaz

idilic. Una din ele ii spune celeilalte: ,),Iu-mi pasa de ce spun

ei. nu sunt mulfumita''. Poanta era pentru Dee.

t7

I Aua TaHlui este sarbatorita in SUA in a treia duminica a lunii iunie.: Referir€ la o povesre de Fmtii Grimm

lE suE MoNl( Kt DD

imi aduc mum aminte cum Hugh a r6s de caricatura- Hugh,carc descifta oamenii ca si cend ace$tia ar fi fost diagrameRorscharchsl, nu a gasit nimic sugestiv ln aceasta caricatura.insi Dee a stat in fa1a desenului mai mult $i apoi a facut una dinmuniple ei nostime. Ea n-a ras deloc.

Ca sa fiu sincera, fusesem nelinigtita" lncepuse din toamna -sentimentul ci timpul trece, cA amen, ca nu am chef 9i nuvreau si merg tn atelier. Senzafia apirea brusc, ca o greutatede pe fundul oceanului, ca $i nea$teptata nemulfumfue a vaciide pa$unea ei. Contemplarea constanta a tot ce ar fi putut sA fie.

Odata cu iama, senzafia s-a accentuat. Vedeam un vecinalergf,nd pe aleea din fata cas€i si imi irnaginam ca se anfte-neaza ca sa se calerc pe Kilimanjaro. Sau imi imaginam unadin cuno$tintele de la clubul de lectura facdnd bungee-jumpingde pe un pod din Australia. Sau - visul asta era cel mai rau -un spectacol TV despre o femeie curajoasa care calatorea deuna singura in albasta Grecie. $i ma hsam cuceria de suvoiulde scantei care pirea sa cuga sub toate aceste iluzii, de pulsa-

lia sangelui - esentra, be1ia, senzatria de a fi viu -, oriunde o gA-

searn, Ma simlean priyatA de lumea cea male, de toate acelelucruri marcF pe care oamenii le realizasera in vietile lor, deSi

in realitate n-a$ fi vrut si fac nici unul din acele lucruri. Nuftiam atunci ce vreau, dar dorinla de altceva era palpabili.

0 simteam 9i in acea dimineaF ln timp ce stateam la fe-reasra, insinuandu-se din strafirndul mhlii mele 9i nu gtiam

deloc cum sa-mi explic aceasta dorinta. Hugh parea sa asoc!eze caderea mea psihicA - sau ce o fi fost - cu plecarca luiDee - sindromul cuibului gol $i altele asemen€a.

Toanma tecuti, dupa ce o instalasem pe Dee la Vanderbilt,eu si Hugh ne-am gribit acasa ca sa poatA juca in ,,WaverlyI Psiholog alv4ian carc a dezvoltat o metoda de evalua$ psihologica proiec-tiva bazag pe interprelarea dsra de pacienti urlei serii de des€ne.

-

lilgul sirexei 19

Harris impotriva canceruluf' - un tumeu de tenis Pentru carc

se pregatise toata vara" Mersese vreme de trei luni ln Georgia

si se antrenase de doui ori pe saptamena cu o racheta mo-

dema din fibra de carbon marca Prince. insa eu am pl6ns tot

drumul de la Nashville pana acasa, aYend-o in fata ochilor pe

Dee stind in fatra caminului si facind din mana cahe ma$ina

noa$ra care se lndeparta. Ea repetase unul din gesturile pe

care le avea de c6nd eia mica - igi pusese degetele pe ochiul $i

inima eiigi apoi tsi lndreptas€ mena spre noi. Ochi - inimA -voi. G€stul asta m-a dat gata- Cdnd am ajuns acasa" in ciuda

protestelor mele, Hugh l-a sunat pe partenerul lui de dublu,

lhott, ca si-i ia locul ln tumeu, a stat acasl cu mine si ne-am

uitat la un film. Ol?ter gi gentleman. Axtstinut cu lnversunare

ca i-a placulTristetea adanca pe carc am simlit-o ln ma$ina in acea zi a

pe$iltat caeya saptamdni, dar am depiqit-o. ini lipsea Dee, bi-qeinteles, dar nu put€am cl€de ce asta em os€nta Problemei.

Ulterior, Hugh a insistat sa merg la dr. Ilg, psihiatra care

lucra la el. Am refirzat spunand ca are un Papagal in cabinet.

$tiam ca acest argument il va scoate din 6lani. Evident, nu

era motivul real - nu am nimic impotriva oamenilor care au

papagali, in afara de faptd ca ii fin ln colivii. Dar am folosit

acest motiv penhu a-i arata ca nu iau sugestia lui ln serios.

A fost unul din pulinele cazuri in carc nu arn fost de acord cu el.

- Are un papagal, gi ce-i cu asta? mi-a raspuns el. O sa te

infelegi cu ea.

Probabil ca da" dar nu am reugit sa ma conving sd ies din

starea in care ma complaceam gi culegeam litere din supa al-

fabet a copilariei sperand sa formez din ele propoziliile care

sa-mi explice de ce lucrurile au iesit cum au ie$it. Era semnul

unui anume grad de revolta in mine.

Cu toate astea, am aYut uneori qedinle imaginarc cu dr.

Ilg. ii vorbeam despre tatal meu. ea morrnaia 9i nota tot

20 suE MoNK KrDD

lntr-un blocnotes, $i cam a$a era tot ce facea. Lni imaginampapagalul ca fiind de un alb sEalucitor, cocolat pe spAtarul

scaunului ei, emiFnd tot felul de pareri, r€p€endule prccumconrl tragediilor greceSti: ,,Te lnvinovaFsd, te lnvinovatesti,te lnvinovAte$ti".

Nu de mult - nu $tiu ce m-a lnpins sa fac asta - i-am po-vestit lui Hugh despre aceste consultalii irnaginarc la dr. Ilg,chiar despre papagal, 9i el a zimbit.

- Poate ca ar trebui sa vezi macar pasarea, mi-a spus el.

- Dr. Ilg asta a ta mi se pare cam fraiera.

Acum, in c€alafta parte a camerei, Hugh ascultA ce spune

persoana cu care vorbe$te la telefon gi momuie din cend in cand

,,lhf'. Fata i s-a asprit in ceea ce Dee numea ,Jvlarea incnrn-tarc" - o fala de ascultarE intensa $i chinuioare in care aproape

ca vedeai toate pistoanele mintii sale funclionind - Freud, Jung,.

Adlex Homey, Winnicotr -, mi$candu-se hainte si lnapoi.

VAntul se prelinse peste acoperig gi am auzit casa ince-pand sA scoata sunete - cum fAcea de obicei - cu o voce de

soprani gen Beverly ,,Shrill"l, cum li spuneam noi. Erau $iu9i care rcfuzau sa se hchida" toalete vechi unde apa nu se

mai putea trage (,,Toaleta sufera de blocaj anal din nou.., ar fitipat Dee) $i trebuia st fiu mercu atentA ca Hugh sa nu exter-mine veverilele zburatoare car€ locuiau in soba de la cameralui de lucru. Daca o sa divo4rm vreodati - obipnuia si glu-measca el - o sa fre din cauza veverilelor.

Dar toate astea imi erau dragi. Uram numai inundatiiledin pivnta $i vannrl din timpul iemii, $i acum, de c6nd Deeera in primul ei an la Vanderbitt, uram golul din jur.

I Strl?r,l - ,,scfut6if' - rEferirc la Beve.ly Hills, zorla cea mai s€lecta din LosAngeles

Jillul sirnei 2l

Hugh gedea lncovoiat pe jumatatea lui de Pat, cu umerii

aplecali spre genunchi si i se vedeau primele doui vertebrc

prin pijama-

- Va daf searna ca situalia e gmva, nu-i a$a? Trebui€ sa se

caute, la un Psihiatru, $Puse el.

Erarn convinsa ca e unul din rezidentii de la spital, deqi mi

sc parea ca Hugh vorbeste cu el Pe un ton superior 9i asta nuJ

carcteriza.

Pe g!am, cartienrl p|rea inecat, ca 9i cum casele - unele

mari cnt o corabie - urmau sa-si paraseasca fundatiile 9i sa

gtuteasci ln josul strazii. Nu-mi placea ideta de a iesi Prin rni-

z.ria asta dar evident ca fiebuia sa o fac. Tr€buia sa merg la

tis€rica Sacred Heari of Maryl, pe strada Piersicului, sa pri-

mcsc cenuga pe frunte. Cand De€ era mica, pocise numele bi-

rricii ln Scared Heart of Mary2. intre noi mai foloseam

m€ori acest nume $i chiar mi-am dat seama ca 9e potriveste.

Adica, daca Sfanta Maria ar fi fost aici, a5a cum crede multi

lune, inclusiv mama mea exagerat de credincioasa, poab ca

inima ei ar fi fost sPeriata. Poate ca din cauza cd era cocotata

pc un piedestal atAt de inalt si de neatins - Mama desavergita"

Sode ideala, Perfectiunea lntuchiPaa a Feminitadi. Probabil

ce ar fi stat acolo sus, dorindu-si o scara, o parasuu" ceYa cu

carc sa poata cobori.

Nu am lipsit niciodata de la slujba de Miercurea Cenuiii

de la moartea taBlui meu; nici mac o data. Nici macar

atunci c6nd Dee era bebelug gi trebuia sa o iau cu mine infofo-

lita inE-un maldar de paturi, inarmata cu suzete $i sticle cu

lapte smrs din sini. Ma intrebam de ce facean asta an de an,

la biserica Sacred Heart of Mary. Preotul cu litania lui trisB

I sfiinra Inima a Mariei: Intba Speriata a Madei