Ânul LXXVffl«r. 152. Braşov Miercuri 15 (28) Iulie 1915.

ABONAMENTULPc an e a . . . 2 4 Goi. P« o jam . de ac 13 „

tfffl icn i. - , 6 ,

F o n iru Fîom&nla ţ i cftr&infite&s ;

P© rjq «ta . . . 60 io tFa a }on&. dn »3 30 M

K E D A O Ţ S A

S5 A D M I N I S T R A Ţ I A Str. Prundului Nr. 15

1NSK.HATSLSsa p*ini®*ts la odxntalß- L-aţio. Preţsî flnpA tari?

pi la ro ialiv

S fflL S y G I 226iâsiiaacrlaele u> oo Ic-

napciasâ

In chestia importului de porumb.

Eră pe la mijlocul lunei Fe­bruarie a. c.

Din mai multe părţi ale .ţării, dar cu deosebire din comitatul Sol- noc-Dobâca ne veniseră veşti, <că poporaţia ţării duce lipsă mare de porumb. Revărsări de ape şi grin­dina le nimiciseră recolta din anul trecut şi stând în faţa spectrului în­grozitor al foametei ţăranii ni se adre­saseră prin graiul conducătorilor lor, ca să le venim în grabnic ajutor.

Făcându-ne, în acele zile de grea încercare pentru poporul nos­tru năcăjit şi ajuns la roarg:nea desperării, ecoul cererilor lor înteţite ziarul „Gazeta Transilvaniei" a dat publicităţii veştile primite scriind în­tre altele în n-rul 35 din 15/28 F e­bruarie a. c. urm ătoarele:

»».Ochii noştri se îndreaptă prin urmare spre România, ţară bogată cu deosebire in cucuruz. Ştim, că unii din­tre fruntaşii noştri au şi trecut gra­niţa !n câteva rânduri, -ca Fă obţină permisia de-a aduce cucuruz. Tocmai didie-trecute am vorbit cu unul din­tre-aceşti bărbaţi ai noştri cu d l de­putat Dr. N. Şerban, rare ce a spus ei, întrucât îi va fi In putinră, dânsul tj-mijloci aprovizionarea cu cucuruz...

»Aflăm însă, că şl alţii se ocupă eu această afacere. Ou atât mai bine ţl-i rugăm să ne trimită adresele. O ea- ee cerem însă e, ca cucuruzul să nu

I încapă pe mâna unor sp e c u la ş i . A fa c e speculă ş l u zură în aceste z ile de g re a încercare este de-adrep tu l o crim ă. .*

Scrisul nostru n ’a fost za­darnic, căci doi dintre fruntaşii noştri, d-nii Dr. T. Mihali şi Dr. N. Şerban pătrunşi de suferinţele po­poralul nostru, au pornit o acţiune întinsă pentru a importa la noi cantităţi mai mari de porumb. Din diferite cauze, asupra cărora nu mai insistăm aici, acţiunea în­treprinsă n’a avui însă succesul dorit şi astfel numai o parte din porumbul comandat, a putut trece graniţele ţării. Tocmai în ziie e trecute am av -t prilejul îmbucu­rător, să dăm publicităţii o dare de gamă amănunţită a băncii „Some- şaua“ din Dej, în care ni s ’a făcut cunoscut distribuirea unei părţi a porumbului adus din România prin intervenţia fruntaşului nostru Dr.T. Mihali, între poporaţia lipsită din comitatele Solnoc Dobâca, Bis- triţa-Năsăud, Sătmar şi Maramurăş.

Despre distribuiri de porumb adus din ţară, şi împărţit prin alte părţi ale ţării n ’&vem până azi o

Codrule măria ta!-Prinos scumpilor mei morţi.—

Şi din m ă r s a t de_zori Cântă ear privighitori —Glas de îngeri rupt din ceri— Ca şi- n alte prim ăveri.. . .

Dar pe codrul crai l’apasă ‘Taină neagră ne-’nţăleasă Dulce paserile cântă

i Codru-i cu inim a-’nfrântă Şi în toată buna vrem e Codrul plânge, codrul g e m e !

»Spune-mi codrule m ărit Care taină te-a zdrobit

f De tot plângi din cetine Codru dragă prietine ?!Şi la soare şi la stele

iTu tot plângi din răm urele Şi la soare şi la lună Frunza ta gem e când sună De-i furtună greu suspini De-i senin nu te alini Şi cu zi de zi te stângi

■iri ai plâns, m âne iar plângi !I

- comunicare oficială, deşi ştim că ; şi alţi Români s ’au îndeletnicit cu mijlocirea importului de porumb din România, precum o confirmă aceasta în mod categoric şi „R evista Eco­nom ică". Ceea ce însă nu s ’a făcut până astăzi, se poate face de-acum înainte, căci am dori să dispară unele suspiţionări, cari s ’au ridicat în România şi cari circulă şi lă n c i

Dacă am revenit azi din nou î asupra importului de cereale din România, am făcut o de oparte

i fiindcă în ultimul consiliu de mi­n iştr i români s ’a hotărât în prin- icipiu să se lase liber expertul ce- irealelor, iar de altă parte fiindcă ;toornai zilele aceste a apărut în , „Revista Economicău un judiţios sarticol în chestia importului de po- îrumb, în care se fixează în mod :corect punctul de vedere, pe care [trebuie să-l observe tc ţi acei, cari iîn trecut ca şi în viitor se vor o cupa cu mijlocirea acestui import.

Reproducem în următoarele articolul-advertisment al organului autorizat al băncilor noastre, în

iferma speranţă, că el va fi urmat de toţi acei, cărora le este adresat:

De aproape un an de zile urmă­rim cu atenţiune afacerile comerciului de cereale, importate din România. In decursul acestui interval de timp am observat şi experiat multe, şi bune şl ;rele. Dar timpul şi împrejurările nu ni-au îngăduit a le face obiect de a

ipreţiere în coloanele revistei noastre. Iar dacă totuş azi ne oprim pentru un

imoment asupra acestei chestiuni, o fa­cem pentru a d © precizâ punctul nostru de vedere faţă de anumite învinuiri şi critici, ce se aduc unora şi altora din­tre cei ce participă la această afacere.

*La început, după declararea răz­

boiului european, importul de cereale din România se fâceâ aproape exclusiv prin străini, special prin neguţătorii igermani, cari se sileau să adune can tit&ţi cât mri considerabile pentru tre- )bu nţele si aprovizionarea patriei lor. tMai târziu însă, când lipsa de cereale ,s’a arătat şi prin părţile noastre, au început să se intereseze de aceste afa­ceri şi neguţătorii deia noi, ba '•irar şi conaţionali de ai noştri, dintre cari, cei mai mulţi, nici câud în vieaţa lor «nu făcuseră astfel de daravtri.

Dar pe când unii dintre ai noştri, se interesau de aceste afaceri cu gân­dul şi intenţiuniie curate sâ aducă ce­reale de fapt pe seama poporaţiunii lipsite, po atunci alţii, durere destul de mulţi, pretextau numai acest scop, c ă i în realitate in tn ţiuoea lor era să facă şpeculă, să câş fge cât mai mulţi bani, vânzând, respective miji cind cerealele pe seama celor-ce le piâtiau raai bine. Iar pentruca să-şi ajungă acest scop, digh sit< atât de bine cu va’etele celor ce pfângiau de foame, au apelat la oa­

Codrule măria ta Las că n’o fi tot aşa l Lasă-ţi frunza lin să sune C’or veni şi vrem i m ai bune Vremi de pace şi de bine Codrule şi pentru tine...!«

Stau şi-aştept dar codrul tace Şi tot plânge fără pace Cată dus în depărtări Blăstămând străine ţări Unde scum pii lui flăcăi Dela m unţi şi de prin văi Cad şi gem şi mor uitaţi I

Ear în văi o doină plânge Giasu-i inim a ţi-o stânge Doină scumpă şi săracă Glasu-i inim a ţi-o seacă!

Şi pe culm i brazii se frâng . . . P lec . . . că nu m ai pot ş i . . .

plâng.Ovidiu Hulea.

meni şi instetuţiuni de bună credinţă, cerându*le recomandări ş5 protecţii, ca să poată avea preferinţă la cumpărarea şi transportarea cerealelor. Cu ? st fel de recomandaţii şi protecţii, cu cari, după cât ne-am convins, s’au făcut destule abuzuri, mulţi au prim it şi adus cereale p e seam a a ltora , p e sea m a ace­lo ra , pen tru ca ri nu erau destinate. Natural, fn schimb, au ajuns la câşti­guri grcsa, din graţia ce!o?-ce; aci, arde-u după bucate.

Nu suntem duşmanii câştigurilor de afaceri. Din contră, ţinem că e păcat, că din sutele de mii şi milioane câşti­gate cu cerealele importate din Româ­nia, nu s’au împărtăşit cât mai mult şi conaţionalii noştri. In urmare, ne-sm fi bucurat să vedem şi pe Români par­ticipând la aceri; maro comereiu, pe care împrejurările de astăd&tă !-au în­dreptat prin ţara noastră. Insă am 8 pretins ca să se prezinte şi să lucreze ca neguţători români, cari voiesc să facă comereiu şi nu speculă de senti­mente şi nenorociri. Ans condamnat şi condamnăm deci pe toţi aceia, cari au speuuîat buna credinţă a oamenilor şi instiiuţiunile noastre, cerându-le sprijm şi ajutor ca să aducă cereale pentru poporaţiunea lipsită şi apoi să le vândă şi mijlocească pentru alţi*, pentru aceia cari le-au plătit mai mult, fire ar fi aceia orişicine. Şi în această prtv'nţă am îndreptăţit ch ar şi cuvintele cele mai aspre cari s’au rostit asupra lori

Dar răutatea şi invidia omenească pare că nu are margini. Căci pe când mulţi dintre adevăraţii j-pecuîanţi au fost rrtăcuţi şi acoperiţi, pe atunci au fost bănuiţi şi terfeliţi oameni şi iosti- tuţiuni, cari au lucrat cinstit şi corect, educând de fapt cereale pe seama po- puraţiunii lipsite. Zilele aceste ne-a fost dat să fim martorii unui altfel de caz Un ziar cotidian din Româaia a permis, ca în coloanele sale, să fie atacat în modul cei mai brutal, dar fără nici o bază reală, unul dintre fruntaşii vieţii noastre publice, acuzându-1 că cerealele primite pentru a fi distribuite pepora- ţiunîi rurale de dincoace de munţi, ar fi fost vândute in ţări străine, cu câş­tiguri considerabile. Ca unii, cari cu­noşteam bine starea lucrurilor, ?m ştiut din capul locului că toate sunt scornituri şi acuze neîntemeiate. Ştiam, că nimic nu e adevărat din cele ce t e s r;a în z?arul din România. Garanţia ni*o dedea — chiar dacă n’am fi cunos­cut afacerea din propria noastră expe­rienţă — persoana fruntaşului acuzat pe nedrept, şi faptul că transacţiunea se îndeplinise prin o bancă românească, o bancă cu trecut şi frur.tişe, cara nu se poate dimite în specule lipsite de bază morală. Or, aceasta s’a dovedit îndeajuns zi’eie aceste?, când binca interesată a publicat oficial informaţii relativ la distribuirea cererie’or impor­tate. Şi din comunicatul ei s’a putut convinge ori şi cine, că nici cea mai mică cantitate din cerealele importate n’a fost detrasă dela destinjtţianea pen­tru care s’a obţinut.

O vorbă veche zice, că în tot răul este şi un bine. Vorba aceasta ni-a venit în minte, când am văzut ar i ici lu!

Scrisoare în versuri.*D ra g ă Leon .

Frunză verde de cireşSă’mi scriu şi eu un pic de versŞi ml-aşi scrie un vers cu jeleDin inimă cu durereŞi’l scriu cu cerneală neagrăPe cum ’mi lumea dg dragă.Leosne 1 de când te ai duaLa mare urât mai pusLa mare urât şi dorDe mă usc ca şi’n cuptorCă s muere tinereaMi-a fost toate ’n grijea meaDe cărat şi de iernatPrimăvara de arat.Căci când am scos pluguţîi Numa m’a pornit plânsă Ca’m văzut că nu eşti tu

* A ceastă scrisoare în. v e rsu r i a p ri-m it’o so ldatu l L eon S ângeorzan din R o d n a- n o u ă dela so ţia sa de-acasă . S crisoarea ne-a trim is’o de pe câm pul de lu p tă p rie tin u l D. M areea, din a cărui coloană face pai te sol­d a tu l L eon Sângeorzan .

de ziar amintit. Am ştiut, că el va face un bun serviciu, un bine chiar celor corecţi şi cinstiţi Şi de fapt aşa s’a şi întâmplat. El a dat prilej Ia comunica­tul băncii interesat**, comunicat care desigur nu venia dacă nu era provocat. Prin acest comunicat, farâ îndoială, s’au spulberat toate bănuielile, ceeace era deastfel necesar. Se va şti cel puţin de aici înainte, că instltuţiunile noastre şi conducătorii lor au meritat consi­deraţia şi îmcreJerea de care s’au îm­părtăşit.

*După toate semnele, comerciul cu

cereale din România va ramânea să se facă şi în anuf acesta peste fruntariile din părţii© noastre. Oamenii noştri vor avea prilej să participe şi de aci înainte ia afacerile de cereaie. Experienţele şi învăţăturii« din trecut trebuesc consi­derate. Astfel, înainta de toate, se im­pune, ca oamenii şi instituţiunile noas­tre să fie mai precaute şi să nu se lase seduse, a se face spec lâ cu nu­mele şi reputaţiunea lor. Mai departe, aceia cari se angajează să aducă ’Ce­reale pe seama poporaţiunii, să caute să se ţină necondiţionat da cuvântul dat. Şi în fine, acria, cari vor să facă comereiu adevărat, să cumpere şi sâ vândă cui vor voi, aceia să se prezinte şi aici şi dincolo ca neguţători şi să nu iele asupra lor îndatoriri, po cari nu le pot îndepUni. Pentru activitatea unora ca acestora va fi teren suficient şi — desigur — vor fi preferiţi. Lumea se va bucura d*că vor isbuti să facă afa­ceri cât de bune, dar afaceri cinstite, fără speculă naţională. Urmând astfel se vor repara multe din greşelile afa­cerilor de până acum şi vom rămânea cu amintirile unei activităţi corecte şi cinstite, aşa după cum stă bine unui popor moral, ca poporul nostru.

Conflict geriinnoritAiinu.Z iaru l tM iiiohencr N euesie N achrich- ten* anunţă, câ guvernu l italian a trim is guvernului germ an o notă , în care p r o ­testează în contra apariţie i subm arinelor germ ane în apele ita lie i.

Z i a r t i e a m e r i c a n e d e s p r e n e ţ i i a m e r i c a n ă . Agenţia »Reuter« comunică d n New-York :

Ziarele americane sunt unanime în constatarea, că Statele Unite şi-au spus în chestia submarinelor ultimul cuvânt. Rezolvirea conflictului de­pinde acum numai de Germania. Ziarele laudă în genere textuarea notei americane şi sunt convinse, că naţiunea, va sprigini pe preşedin­tele Wilson, urmeze orice eveni­mente.

„New-YorkHerald“şi v Worldu constată, că Germania n-are acum aiteeva de făcut decât sâ se acomo­deze, în ce priveşte operaţiunile viitoare ale submarinelor, drepturilor internaţionale.

Nice la plug boii mei Numai vaci şi cu femei Şi doi copii mititel Carii’m mai petrec cu ei.Câ te-ai dus pe neştiute Ş’ai zis câ’i veni mai iute.Şi copii tot mă’n treabă Ucide i tata mamă dragă Uade-i dus d’atâta vreme De nu ne-a duce nici lemne. Uade eşti aşa strein?De nu vii să ne faci fân. Toate nai Je-am pus în rând Cam cu dor şi cu urât Mi-am arat, m>»m sămânrt Tot cu dor şi cu bănat, De-ar fi de D-zeu dat Sfi te văd iară ’nturnat Să mai scap de-aceet bănat La copii să mai fi tată Să nu fiu tot supărată.De-ar da D-zeu un bine Eu să nu rămân de tine

I » Şi să nu rămână nime i Să să’n toarcă toţi cu bine I Să te’n torci iar ’napoi

SITUAŢIApe câmpul de răsboiu.

Azi dimineaţă am primit dela bl- rju l de presă at prim-mi nistrului ur­mătoarele comunicate oficiale telegrafice:

B udapesta 26 Iulie. — Din marele cartier general al nostru so comunică oficial cu data de az i:

Situaţia In nordul monarhiei.

Spre sud dela Sokal trupele noastre au ocupat un important punct de razim al capului de pod care se află în posesiunea noastră, pe ţărmul ostie al râului Bug; cu această ocaziune am făcut 2100 de prizionieri şi am capturat 2 mitra­lieze. Spre nord vest dela Grubieszow Nemţii au câştigat din nou teren. Pe celelalte părţi ale frontului n’a obvenit nici o schimbare în situaţie.

La graniţele italiene.Eri s ’a reluat lupta pentru mar­

ginea platoului Doberdo. Italienii au atacat neîntrerupt zi şi noapte cu cea mai mare violenţă pe întreg frontul, dar au fost zădarnice toate jertfele aduse de ei prin băgarea în foc alor noui forţe. Duşmanul n ’a obţinut decât câteva rezultate de o însemnătate locală. In zorile zilei de azi iarăş sunt toate poziţiile noastre originale în mâinile eroicilor lor a* părători.

Duşmanul n ’a mai încercat un nou atac în contra capului de pod dela Görz.

In districtul Görz artileria duş­mană a deschis azi dimineaţă din nou un foc în massă. In ţinutul K m -ului am respins eri după a- miazi un atac duşman prin lupte date piept la piept şi printr’o ploaie de petrii. Italienii, cari se retrăgeau au suferit perderi grele în urma focului nostru de artilerie. Un ae­roplan de~al nostru a aruncat bombe asupra Veronei

P e frontul carintian şi tirolez n ’a obvenit vre-uu eveniment mai important.

General de divizie H öf er, loc­ţiitorul şefului de stat toajer.

Pe frontul anglo-franco- ruso german.

Berlin 26 Iulie. — Bu’etinul ofi­cial ai marelui cartier general geiman e pentru azi următorul:

Pe câmpul de operaţii dela vest n ’a obvenit nici un eveniment mai important.

Să’ţi faci iară car şi boi Şi să trăim amândoi.Dar apoi când vei veni Mai bătrână ’mi găsi Mai bătrână mai uscată Că trăesc tot supărată Nice poci ziua lucra'Nice poci sara cina Nici ’mi drag sălaşi am da Dacă nu eşti Dumneata. De n’aşi avea copilaşi N’aşi veni acas de mas Căci când întru în ocol Şi nu te văd puişor M’ajunge urât şi dor De stau gata şi să mor. Cântă puiul cucului Pe coarnele plugului De dorul stăpânului Câ s’a dus din satul lui.Şi teai dus în ţâri streine Unde nu cunoşti pe nime. Gnliţia, 21 Iulie 1915.

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I * Nr. 152—1915

La ost şi sudost: Spre nord dela Nfemen generalul Below a ajuns până în ţinutul Poswol şi Po nievits. Unde ni a mai opus duş mânui rezistenţă, l’am respins. Am făcut peste 1000 de prizionieri. Pe frontul Narew ne-am eluptat tre­cerea peste râu şi dela Ostrolenka în sus. Mai îu jos de acest oraş îl respingem cu încetul spre Bug pe duşmanul, care opune o rezistenţă îndârjită. Am tăcut câteva mii de priziooieri şi am capturat mai mult de ■40 de mitralieze. Inelul de încun- jurare formal de trupele noastre în jurul grupurilor de forturi Novogeor gievszk şi Varşovia se strânge tot mai mult mai aies pe frontul nor dic şi vestic al acestor forturi. Pe linia Voplavics (spre sud dela Gholm\ — Erubieslov (pe valea Bugului) Tam respins pe duşmau în luptele din ultimele zile. Eri am făcut pri­zionieri 11 ofiţeri şi 1457 de soldaţi duşmani şi am capturat 11 mitra­lieze.

primele zile ale declarărei r&zboiulu european, gă prohibe exportul de grâu Clienţii acestor ţări, in special Italia, au fost nevoiţi să se adreseze aiurea Aşa că, Europa a trebuit să primească toate condiţiile de preţ a!e pieţelor vânzătoare, în special ale Araericef.

Principala cauză însă a urcăre preţului grâu!ui este urcarea preţului navlului. Nav*ul faţă de războiul euro peao, nu şi a mai putut îndeplini ndsi unea de „proteguitor al depărtărilor". Nesiguranţa mărilor, rechiziţionarea vaselor de comerţ au stânjenit mult navigaţia.

*In rezumat, criza grâului, d u este

datorită unei crize de producţie, ci unei crize de transport. Organizarea modernă a comerţului de cereale nu a putut Îndeajuns prevedea urmările unui răz boiu european. Surprins de războiul general, comerţul de cereale dacă ramunerea2 ăcu prisosinţă pe producători îu schimb condamnă pe consumatori să plătească scump urmările groaznicului tonifici european.

C o m ite tu l ţ â r i i ş! b a n c a t ă r i i R u c o v ln i t . Cetim în >Foaia

Dealtmintrelea situaţia e n e­sch im bat.

Spre vest dela Vistula, precum şi la trupele aliate de sub comanda generalului Machensen situaţia e neschimbată.

(N otă : P o sw o l şi Fonievitz sunt situate cam la 60 de chllometrl spre dela Sav/e.)

P h e s t i o n î E c o n o m i c e .

poporului« organul naţional ţărănesc din Bucovina: Comitetul ţării se află acuma în Vatra Dornei, unde funcţio­nează regulat sub conducerea mareşa­lului ţării baronul Hormuzachi, B?nca ţăr i se află în Viena, unde a activat un oficiu răstrâns, plătind mai ales de­puneri înapoi. Acelora, cari ar dori să plătească datoriile lor la banca ţării, le putem atâta spune, că şi în Cernăuţi, în casa băncii ţării este un birou de

Grâul.Producţiunea mondială. — Con- sumaţiunea în Europa. Grâul şi

războiului european.— F in e . —

iuformaţiuni, unde se primesc desluşiri în privinţa aceasta. La întrebarea, de ce banca ţării d u e în ţară, unde ar trebui să fie, nu putem răspunde, deoarece d u

cunoaştem cauzele, de ce banca ţării e totuşi încă în Viena, pe când toate celelalte oficii se află în Bucovina. A­

(Jrmătorul tablou no dă o idee exactă de cantităţile de grâu importate de principalele State din Europa, pre­cum şi de cantităţile de grâu exportate;

Ţările importatoare :Cantitatea în mii de vagoane.

A n g l i a ................................ . 516G e r m a n ia ........................... . 204I t a l i a .................................B elg ia . . . . . . .F r a n ţ a ................................E l v e ţ i a ................................O l a n d a ................................ . 33A u stria . . . . . . . . 28S u e d i a ................................S p a n i a ................................

1240

Ţ&rile exportatoare.R u s i a .................................R o m â n i a ...........................B u lgaria . . . . . . . 23

551

Se constată că principalele State din Europa sânt sfiite să importe un milion 240 mii de vagoane de grâu pe an, cantitate ce nu poate fi furnizată decât numai intr’o proporţie mică de către celelalte trei State produ­cătoare.

Deficitul de grâu, fiind de 689 mii de vagoane, acest gol e cu pri­sosinţă umplut de producţiunea celor­lalte continente, în special de America.

Principalele State exportatoare sunt :

Argentina 224 mii vagoane, Ca­nada 120 mii, Statele'Un) te 143, In- diile 132, Austrialla 114 şi Algeria 13 mii.

*

Revenind la situaţia de astăzi a grâului pe pieţele Europei, se constată că producţiunea pe 1914 e în deficit cu un milion 400 mii vagoane.

Această cantitate trebueşte cău­tată pe celelalte continente şi poate fi satisfăcută uşor din bogata producţiune a anului curent.

In adevăr, Argentina, ca şi Sfca- tele-Unite şi Indiile au avut o recoltă din cele mai frumoase.

Statele-Unite vor putea exportă aproximativ 659 mii vagoane de grâu, Argetina 300 mii, Indiile 270 mii şi Canada 170 mii, ceeace dă un total de 1390 mii vag. Singură Australia, n avut în 1914 o recoltă de grâu foarte slabă, 80 de mii vagoane în 1914 faţă de 280 mii vago&oe in 1913.

Rezultă din acestea că Europa are de unde să se aprovizioneze pen­tru consumaţîunea sa obişnuită.

Singurul neajuns, e preţul cu tendinţa mereu in urcare a grâului a cărui cauză e actualul război.

Războiul european a revoluţionat toate condiţiile obişnuit* ale comerţului internaţional de grâu. Ţările exporta­toare de grâu din Europa au avut sin­gura lor cale de navigaţie, Dardanelele, închisă. Fe lângă aceasta, recolta lor fiind mult sub mijlocie, guvernele au trebuit, ca măsură de prevedere, din

dresa băncii ţării e: Viena I., Bauern­markt 8.

E x p o r t u l c e r e a l e l o r d in R o m â n ia . Din Bucureşti se anunţă: In ultimul consiliu de miniştri s’a hotărât, în principiu, să se lase über exportul cerealelor^ D. Costinescu lu­crează acum la alcătuirea unui nou tarif pentru export. După cât se află, se vor fixa următoarele taxe; pentru vagonul de porumb 500 lei ; ovăz 600 lei; orz 700 Jei şi grâu 800 lei. Ime­diat ce se va alcătui întregul tablómd. Costinescu va publica decretul prin »Monitorul Oficial".

Eftinâtatea faineide pâine.

In n-rul de eri al monitorului oficial a apărut un ordin ministerial, care sta­bileşte preţurile maximale ale făinei de pâine. Conform acestui ordin pre­turile făinei de pâine sunt mult mai moderate ca şi cele de *până aci. Pre­ţurile au fost stabilite după oraşe, co­mitate şi ţinuturi menţinându-se o mică diferenţă de preţ după deosebitele ţinuturi, unde făina se pune în vân­zare. Astfel preţui cei mai mare al unoi măji metrice de făină de pâine e în Fiume unie preţul unei măji metrice din această făină e fixat la 43 cor.

Cei mai mic preţ, cu care se vinde o majă metrică de făină de pâine e 4 0 6 6 cor. Acest preţ e valabil pentru comitatele: Bihor, Maratnurăş, Săttnar, Ugocea, Selagiu, Biehiş, Haidu, Szabolcs, Arad, Cenad, Timiş, Túron tal, Bácsbodrog, Csongrad şi Iásznagykunszolnok, cp oi în oraşele: Baja, Szabadka Zombor, Uividék, SeghedíD, Hodmczö vásárhely, Dobriţin, Ortdea-Mar*, Szatmárrémeti Arad, Timişoara, Vârseţ şi Panelévá.

P reţu l m axim al de 4 1 4 7 cor. pro m ajd m ettied e fixat pentru comitatele: Baranya, Fejér, Győr, Komárom, Moson, Somogy, Sopron, Tolna, Vas, Veszprém, Zala, Bars, Esztergom, Hont, Nógrádi, Nyitra, Pozsony, Heves, Pest, Abauj- Torna, Beteg, Borsod, Gomork i hont, Ung, Z9mp éün şi Caraş-Severin, precum şi în oraşele : Győr, Komárom, Pécs, Sopron, Székesfehérvár, Pozsony, Kecs­kemét, Kassa şi Miskolcz.

P reţu l m axim al de 4 2 2 4 cocoane pro majă metrică e fixat pentru c imi­tatele: Árva, Lipió, Turoaz, Tréneréé o, Zólyom, Sáros, Szenes, Alba inferioară, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Ciuc, Făgăraş, Treiscaune, Hunedoara, Târnava-mică, Cojocna, Murăş-Turda, Târnava mare. Sibiiu, Soim c-Dobâca, Turdu-Aneş, O- dorheiu; apoi in oraşele; Budapesta, Selmeczbánya, Léhbáiya, Cluj şi Mu- răş-Oşorheiu.

Preţul maximal al făinei do să- cară e fixat iarăş după diferitele ţinu­turi între 43 48 şi 40.99 cor. pro majă i metrică. !

Preţul tărâţelor etc. e fixat la 18 cor. pro majă metrică.

Cine cumpără sau vinde mai scump decât sunt fixate aceste preţuri va fi pedepsit cu închisoare până la 2 luni şi cu o amendă până ia 600 cor.

Preţurile semnalate de acest or­din sunt a se înţelege la vânzări ori cumpărări en gros: la cumpărările sau vânzările în cantităţi mai mici se vor putea socoti numai astfel de preţuri cari nu vor fi disproporţionat de mari faţă de cele fixate în acest ordin.

In ce priveşte celelalte soiuri de făină s’ftu stabilit în special pentru co­mitatele ardelene următoarele preţuri: Făină Nr. 0 cu 78 cor. pro majă me­trică, lax Făină de fert cu 60 cor. pro quintai.

Ordonanţa, prin care s’au stabilit aceste preţuri, a Intrat în vigoare încă din 25 1. c.

Un prinos preţios.„Dr. Alexandru Bogdan",

p a g in i com em orative, d e : Axente Banciu.Mai zilele trecute a văzut lu­

mina tiparului preţiosul studiu bio­grafic comemorativ »Dr. Alexandru Bogdan« eşit din peana cunoscutului publicist şi profesor la liceul nostru din Braşov, d. Axente B anciu .

Dintre cei chemaţi, ca să eterni­zeze memoria marelui om de inimă şi pedagog, care a fost D r. A lexan dru B ogdan , doar d. Axente Banciu e cel mai competent. Coleg şi prietin al de­cedatului profesor, prietin bun al fami­liei acestuia, care La pus — după cât aflăm — la dispoziţie multe date r e ­feritoare la viaţa regretatului profesor d. Banciu se nizueşte — şl cu succes—să ni'dea im poriretcât se poate mai clar al caracterului, al inimii şi al idealu­rilor de care se însufleţia Dr. Alexan­dru Bogdan.

Iu propoziţii de o claritate ca­racteristică ni se desfăşură din aceste »pagini comemorativ*« înaintea ochilor întreagă viaţa sbuciumată de dorul, care era şi dorul neamului său, scurtă şi cu un sfârşit atât de tragic, piină de comori sufleteşti a personalităţii care cu adevărat a lăsat un gol în în­treagă mişcarea culturală socială a noastră: avem înainte p o rtre tu l scris al personalităţii pe care a întruchipat’o D r . A lexan dru B ogdan.

Ca bun pedagog d. Axente Banciu ne mai dă în aceste »pagini comemo­rative« şi un estras din aprecierile, pe cari elevii din cl. VI—anul şc. 1914/15— dela liceul nostru do aici le fac regre­tatului lor profesor; sunt interesante aceste aprecieri mai mult sau mai puţin naive dar sincere cari ne arată cum a ştiut pătrunde Dr. Alexandru Bogdan până în adâncul sufletului elevilor săi.

Ca un preţios prinos adus me­moriei unul neobosit luptător român, care a făcut atât de mult pentru noi pe toate terenurile, acest studiu n’ar fi ertat să lipsească din casa nici unui intelectual român.

Broşura are o foarte bine succeasă fotografie a regretatului profesor-trou şi se poate procura dela Tipografia A. Mureşianu, Branisce et. Comp. (Braşov, strada Prundului Nr. 15) pe lângă pre­ţul de 1 cor. plus 10 fileri porto. Mai bine ar fi însă să se comande re c o ­m andată.

Venitul curat realizat din vânza­rea acestei broşuri îl destinează d. prof, Banciu pentru »Casa de lectură D r m A lexandru B ogdan «.

„Pentru sărmanii soldaţi români cărora li-s*au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au pierdut

lumina ochilor".Transport din n-rul trecut 5123 c. 81 i.

D-i Davld Pop director şi înv. în Herman . . . . 5 »

D-l loan Ludu preot mi­litar în r-zervâ cu prilejul reînoirii abonamentului coa- tribue...................................... 2 »

La olaitâ 5130 c. 81 f.

| Ş T I R I .— 27 Iulie n. 1915.

P a r a s t a s p e n t r u p r o f e s o r u l t B i o n i c e N i s t o r . Ni se scrie:

Duminecă în 25 Iulie n. s’a ţinut în biserica românească din Arpătac parastas pentru neuitatul profesor dela liceul din Braşov, D ionisie N isto r, carele în luptele recente din Galiţia, a murit în floarea tinereţii, pentru patrie şi rege, lovit de un glonte duşman. A că­zut în fruntea soldaţilor săi.

Câtce am intrat în biserică m’am convins îndată, că păstorul ei preotul Aurel Nistor este uo preot aies şi la Înălţimea chemărei sale. In b’serică se afla numeros popor îabrăcat în haine de sărbătoate; am remarcat între asis­tenţi pe d-nii P . P o p jude în pens. şi I. H arşa profesor, cari, fiind oaspeţi la Vâlcele (aproape de Arpătac:) nu au intrelăsatdeafide faţă la actul de pietate.

Slujbaş a oficiat decătră părintele A urel N isto r şi V irgil N istor , ambii fraţi ai reposatului, precum şi preotul Du­mitru Soiu din Vâlcele, care fu anume invitat pentru săvârşirea parastasului.

Dupăce s a tor minat sfânta litur­ghie, s-a început slujba parastasului. Deodată ca prin farmec toată asistenţa fu cuprinsă de ua sentiment tainic, de duioşie şi pietate, iar părintele Soiu prin vocea sa dulce sonoră a executat cântările parastasului astfel, încât a stors lacrimi de durere din ochii as­cultătorilor. Sfârşinduse parastasul pă­rintele Soiu a rostit un pătrurzător panegiric înfâţişându-ne icoana calităţi­lor eminente ale răpausatuiui. S’a în­cercat apoi cu cuvinte alese şi potrivite a mângâia — după putinţă — pa în­durerata mamă, fraţi şi rudeniile ale iui Dionisie. In acest moment de emo- ţiune toată asistenţa a isbucnit în la- crâmi, plângeau femeile şi copii, căci toţi simţiau in aceste clipa perderea imenză prin moartea scumpului nostru profesor Dionisie Nistor, care î-şi doar­me sooiDui de veci în pământul Galicei, unde a luptat cu vitejia obicinuită ro­mânului făcând neamului rostru numai cinste.

Dzeu să-l od hneas^ă in pace, iar pe adânc întristată familie să-o mân­gâie dându-i putere, ca sâ poată suporta crâncina lovitură l

In veci pomenirea Lui I P .

I n p r i n s o a r e r u s s a s c ă . Azi amprimit o carte poştală dela prietiuul şi colaboratorul nostru R ed a P rişcu direc- torui şcoalei noastre primare din Braşov. Srisoărea e d*tată din 10/23 Iunie 1915 din oraşul Sam ar k a : d (S ib erU ru­sească). Prietinul Prişcu ne scrie, că a căzut îu prinsoare în ziua de 11 Aprilie. E dealtf 1 sănătos şi salută pe toţi prietinii şi cunoscuţii.

P e n t r u f o n d u l z i a r i ş t i l o r a u t r i m e sprin adminîstxaţiunea ziarului nostru cu prilejul reluoirii abonamentului d l Mc. Petran paroh gr. cat. din Gur- ghiu 2 cor., d-l loan Ludu preot militar In rezervă 2 cor. Mulţumite.

I n t r u m e m o r i a decedaţilor lor veri, Fellcia D r. D obreanu născută Popescu şi Nicu P jp e s c a doctorand, cîâruesc D-şoarele Maria şi Leontina Popescu institutoare în Internatui-Orfelinat suma de 10 cor. pentru ajutorarea orfelinelor.

Cu călduroasă mulţămită se chi­tească şi pa această cale. M;ria B. Ba- iulescu Preş. Reun. fem. rom. din Braşov.

N e c r o l o g . Cu inima mfrântă de durere aducem la cunoştin a tuturor cunoscuţilor şi prietinilor cumcă, seu n- pul soţiu, tata, moşiu, frate etc. Em il Vicaş paroh gr. cath. in Comici ui de Jos, in 16 Iulie la l oara p. m. după scurte suferinţe răbdare cu resignaţiune creştinească pro/ezut cu s. Sacramente ale muribuozilor in &d u I 59 dea ai vieţii, 35 al preoţiei şi fericitei călătorii, şi a dat nobilul suflet în măriile Creatorului. Rămăşiţele pământeşti a scumpului de­funct sau aşezat spre veciuică odihnă inl7Iuiie 1915 prin urgenta disposiţiune provenită din greşita bănuială de morb

Convocare.Membrii însoţitei de consum

şi valorizare din Osinka (Şinca veche) com itatul Fogaras prin aceasta să invită de a lua parte la adunarea generală ordinară ce să va ţinea Duminecă în 8 August st n. 1915 la 2 oare d. p. în can­celaria comunală de aici.

Ordinea de a i .1. Raportul direcţiuuei şi a

com itetulni de supraveghere cu privire la activ itatea din anul 1914, precum examinarea şi sta ­bilirea conturilor Bilanţ şi Profit- pierdere pe anul 1914.

2. Distribuirea profitului carat realizat în anul 1914.Osinka (Şincaveche) 24 Iulie 1915.

____________ lE irec ţiu n ea ,TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU: BRANISCE & COMP, BRAŞOV.

epidemic. Fie-i ţărlna uşloară şl me* morla binecuvântată!

Cosniciul de Jos la 23 Iulie 1915. Eleonóra n. Pop ca sofia Mariţia cu soţul ValeDtfn Sima preot şi fiii Valentlr, Aurelia, Corioian şi Zamfira. Aurelia cu soţul Vasilie Moody preot şi fiii Iustin şi Emil. Dion'z'u teolog abs. loan Lobonţiu preot cu fiii Emil, Maria Ste- fania şi Feiician ca fii, gineri şi nepoţi. Augustin Vícas protop. cu familia ca frate. Dr. luliu Vicas medic cu familia, Dr. Vaier Vicas advocat cu familia, AUgustin Moldovan preot, Elena Vancal preoteasa, ca nepoţi. V. Emilia Nagy notărea?a, ca soacră Stefauia Pop cu soţiul Szabó Ödön cu familia, Veronica Muşte cu soţul Eugen Boros comptabil, ca cumnaţi.

Adresăm famililor întristate since­re condolenţe.

— însoţirea de păstrare şl avans din Gurahumorului face cunoscut tuturor membrilor că directorul şi casierul el E usiafie P aşcov ic i a încetat din viaţă în etate de 57 de ani după un morb lung şi greu în 6/19 Iulie a. c. în Gurahu- morului. Înmormântarea a avut ioc Joi, la 9/22 iulie la oarele 10 dim. la care sunt invitaţi toţi membrii, amicii şi cunoscuţii. Fie-i ţărina uşoară l Direcţi­unea.

C a z d e m o a r t e . Alaltăerl a încetat din viaţă îu Braşov farmacistul Adolf W eber, socrul şefului poliţiei noastre, d-l 1. Reinisch. Înmormântarea are loc astăzi la oarele 5. Adresăm familiei îndoliate sincere condolenţe.

L a » F o n d u l e r o u l u i D i o n i s i e N is to r«pentru masa studenţilor români au contribuit d-l George Axente comer­ciant în Arpătac şi soţia în amintirea mult regretatului lor naş Dionisie Nis­tor 10 cor.

Primească pioşii donatori sincere mulţumite.

D irecţiunea m esei studenţilor rom âni.

B a n c n o t e â K 2 — f a l ş e . Conform unei ordonanţe recente a ministrului de finanţe, se află în circulaţie un nu­măr mai mare de bancnote false â K 2, de ale Băncii Austro-Ungare, emise în 1914. Semnele distinctive ale acestor bancnote false sunt următoarele: Exe­cutarea figurei albastre este defectuoasă. Bat la ochi Îndeosebi locurile mai albe de pe capul şi părul figurei, precum şl expresiunea feţei mai rigidă, decât la bancnotele originale. In text, de altă parte, literile au o formă nehotărât!; Pe partea cu text a bancnotei, liniile fondului verde sunt lu multe locuri întrerupte.

In text sunt următoarele greşeli: In cuvântul „GESETZLICHEM“ litere »Z« este înclinată spre dreapta, la cu­vântul „METAL‘* litera >T« este Iacii- nată spre stânga, iar >L« ai doilea dela sfârşit spre dreapta, lu ioc de cuvâatul „Bárki“ este falsificat „B*rki“ adecă »a« fără accent, in cuvântul „B'5 aua* esős* lipsesc de pe »0« accentele, adecă semnele ”. Falsificatele poartă cifrele bancnotelor din Seria »A«.

»/?. £c.<

P e ş t e d e l a c Sărat. Magistratul a comandat a-i se trimite degrabă peşte de lac sărat, cu care sau făcut in spitalele din capitală mâncări de supă foarte succese. Peştele de lac trebu9se stea in apă 20 de oare, şi apoi se poate pregăti ca şi peştele de apă dulce. Peştele se află de vânzare cu 2 cor. chilogramul le comersantul de peşte Neguş sub »Treptele Sfatului». Recepte pentru forturi sunt expuse resp. afişate iu localul de vânzare.

Dacă publicul se va interesa de această marfă şi dacă peştele va fl căutat, atunci se va face o comandă mai mare, Braşov In 27-VÍI-1915 M agistra tu l o ră sd n esc .

Proprietar:Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp.

Redactor responsabil: loan Lacea

Meghívó.Fogaraa várm egyében k e b e ­

lezett ó s in k a kőzségbeli fogyasz­tási és értékesítő szövetkezet tag­jai ezennel az Ósinka község iro­dájában 1915 évi august. 8-án d. u. 2 orakor m egtartandó rendes évi közgyűlésére tiszte lettel hivat­nak meg*

T árg y so ro za t:1. Az ig a zga tóság és felü­

gyelő b izottság je len tései az 1914 évi m űködésűkről, úgyszintén a szövetk ezet 1914 évi M élleg és N yereség-veszteség számláinak meg­vizsgálása és m egállapítása.

2. A z 1914 évi nyereségfel­osztása.Ósinka, 1915 jnlius 24-án.

Az igazgatóság .