1

Raport

Participarea Publicului în procesul decizional în

Republica Moldova: rolul ONG-urilor

AO EcoContact

3/30/2016

Această cercetare a fost elaborate în cadrul proiectului “Aplicarea guvernării de mediu în Moldova prin implicarea publicului în procesul de Evaluare al Impactului asupra Mediului” implementat de AO EcoContact

în cadrul programului Consolidarea Guvernării Ecologice prin formarea capacităţilor organizaţiilor non-guvernamentale şi livrat de Programul de Granturi Mici al Fondului Global de Mediu.

2

CUPRINS

Sumarul ............................................................................................................................................ 3

Introducere .................................................................................................................................... 4

Aspecte definitorii privind Participarea Publicului ...................................................... 6

Definiţie: ce este participarea publicului? ..................................................................... 6

De ce este important să participe publicul în procesul decizional? ................... 7

Care sunt beneficiile participării publicului în procesul decizional? ................ 8

Baza legislativă în domeniul participării publicului .................................................. 10

Metodologia ................................................................................................................................ 11

Eşantionul cercetării ............................................................................................................... 13

Rezultate ....................................................................................................................................... 14

A. Cunoaștere .......................................................................................................................... 15

B. Interes ................................................................................................................................... 17

C. Implicare .............................................................................................................................. 20

Centrele de resurse în mobilizarea populaţiei în luarea deciziilor ..................... 23

Concluzii şi Recomandări ...................................................................................................... 27

Anexa Model de chestionar .................................................................................................. 31

3

SUMARUL

Cercetarea prezentată în raportul de faţă se bazează pe evaluări analitice şi cele practice care

presupun utilizarea unor instrumente cantitative şi calitative: sondaj de opinii, focus-grupuri,

interviuri semi-structurate, analiza legislaţiei şi a documentelor relevante etc.

Scopul cercetării este de a cunoaşte complexul preferinţelor exprimate de un număr semnificativ

de reprezentanţi ai sectorului asociativ, referitoare la aspectele de implicare a publicului în luarea

deciziilor.

Raportul are următoarele capitole: a) aspecte definitorii privind participarea publicului – în care

sunt evidențiate aspectele de bază privind importanţa participării publicului în procesul decizional

precum şi beneficiile care pot fi obţinute. Mai mult decât atât, nu doar că au fost descrise acele

beneficii, capitolul mai desemnează şi acele exemplificări prin ce instrumente se poate angaja

publicul ca procesul de luare a deciziilor să fie unul eficient şi transparent. b) baza legislativă în

domeniul participării publicului – o detaliere a actelor normative existente în Republica Moldova

prin care cetăţenii sunt încurajaţi prin lege să profite de drepturile sale în participarea procesului

decizional şi nu numai; metodologia de aplicare în cadrul cercetării – abordarea instrumentelor

aplicate în cadrul cercetării, eşantionul acoperit etc.; rezultatele obţinute în urma analizei

informaţiei colectate – acest capitol cuprinde o analiză detaliată a rezultatelor atinse în urma

chestionării a ONG-urilor. Rezultatele acumulate denotă interesul ONG-urilor de a participa şi

promova participarea publicului în procesul decizional, totuşi în unele cazuri interesul faţă de

participare cât şi monitorizare a procesului este mai pasiv, acest lucru fiind cauzat de diferiţi

factori ca: neconcordanţă cu domeniul de activitate al ONG-ului, lipsa instrumentelor de angajare

şi motivare a cetăţenilor în participarea în cadrul procesului decizional, pasivitatea cetăţenilor din

comunitate, transparenţă slabă din partea autorităţilor; centrele de resurse în mobilizarea

populaţiei în luarea deciziilor – cuprinde informaţii ce ţine de necesitatea informării cetăţenilor şi

care poate fi rolul Centrelor de Resurse în consolidarea acestui domeniu şi examinarea acestor

instituţii ca potenţiali actori comunitare ce ar avea şi funcţie de mobilizare a populaţiei în procesul

decizional; concluzii şi recomandări – cuprind acele recomandări care au fost sesizate în baza

analizei informaţiei, şi depistarea factorilor ce duce la neimplicarea şi pasivitatea publicului în

procesul decizional.

4

INTRODUCERE

O guvernare democratică este lipsită de sens dacă administraţiile nu asigură o participare efectivă

şi pe deplin a publicului în procesul de luare a deciziilor. Acest fenomen a devenit o necesitate nu

doar pentru asigurarea unei democraţii în stat, dar şi pentru o mai bună guvernare. Totuşi,

participarea publică devine un instrument ineficient dacă nu este analizat publicul implicat,

necesităţile, capacităţile şi interesul acestora.

În această ordine de idei A.O. EcoContact în perioada Februarie – Aprilie 2016 a realizat cercetarea

pe un eșantion de ONG-uri cu activități variate pentru a analiza nivelul de implicare al acestora în

cadrul procesului de participare a publicului, precum și de a identifica acele lacune care stopează

ONG-urile de a participa și promova acest concept cetățenilor.

În perioada anilor 2000-2015 în Republica Moldova au fost efectuate mai multe cercetări, studii,

sondaje de opinii, scopul cărora a fost evaluarea calităţii guvernării. În baza rezultatelor acumulate

erau întreprinse anumite activităţi şi măsuri, inclusiv reforme, care aveau drept scop

îmbunătăţirea actului guvernamental , inclusiv în domeniul mediului. Cu toate acestea, majoritatea

cercetătorilor au abordat problematica participării publicului în luarea deciziilor de mediu mai

mul sub aspect teoretic, având omisiuni de date chiar şi pentru rapoartele ţării privind

implementarea Convenţiei Aarhus în Republica Moldova, ce se prezintă către Secretariatul

Convenţiei în cadrul UNECE . O altă problemă cu care se ciocneşte, atât autorităţile (responsabile

de implicarea publicului în luarea deciziilor de mediu), cât şi însuşi sectorul asociativ de mediu că

în ultimii 5 ani nu a fost identificat care ar fi nivelul de interes şi capacitate a ONGurilor de mediu

sau celor relevante de a se implica în procesul de luarea a deciziilor şi de motorizare acestui

proces.

Scopul prezentului sondaj constă în cunoaşterea complexului preferinţelor exprimate de un

număr semnificativ de reprezentanţi ai sectorului asociativ, referitoare la aspectele de implicare a

O bună guvernare se realizează prin interesul comun al autoritarilor publice şi

societăţii civile în luarea deciziilor cât mai eficiente şi consolidarea încrederii

reciproce. Procesul de participare al publicului aduce rezultate pentru toate părţile

implicate. Aceste rezultate pot fi obținute prin înaltul nivel de interes, capacitate şi

expertiză sectorului asociativ

5

publicului în luarea deciziilor. Ceea ce constă în studierea practicilor de participare a sectorului

asociativ de mediu în procesul de luarea deciziilor şi nivelul de disponibilitate a centrelor de

resurse comunitare şi asigurarea acestui rol la nivel de localitate. Adiţional au fost identificate

barierele majore în asigurarea calităţii acestui proces şi oferirea de recomandări în vederea

îmbunătăţirii abordărilor atât la nivel local, cât şi la nivel naţional. Aplicând regula că Participarea

publicului implică informarea acestuia la etapa timpurie şi asigurarea cu informaţie amplă,

verifică şi în timp am studiat şi procesul de asigurare a accesului la informaţie de mediu.

Pornind de la aceasta, obiectivele prezentului studiu sunt următoarele:

În urma acestui sondaj, s-a evaluat interesul acestora în a se implica nu doar ca instituţie de

transmitere a informaţiei spre cetăţeni, dar şi ca promotor de implicare în decizii publice pentru a

oferi expertiză şi consultanţă în implementarea actului politic transparent

Identificarea nivelului de interes şi gradul de cunoaştere al ONG-urilor vis a vis de activitatea autorităţilor publice locale/centrale/raionale;

Identificarea nivelului de influenţă al ONG-urilor în deciziile locale;

Determinarea tipurilor de relaţii cu diferite instituţii locale/raionale/naţionale;

Evaluarea opiniei publice privind transparenţa autorităţilor publice, inclusiv prin asigurarea accesului la informaţii, receptivitatea funcţionarilor publici la solicitările de informaţii, etc.;

Evaluarea nivelului de disponibilitate a publicului de a se implica în procesul de luare a deciziilor, a nivelului de participare reală în astfel de procese şi principalelor forme de participare la luarea deciziilor şi a impedimentelor majore ale acestui proces;

6

ASPECTE DEFINITORII PRIVIND PARTICIPAREA PUBLICULUI

Definiţie: ce este participarea publicului?

Participarea publicului reprezintă procesul deliberativ prin care cetăţenii interesaţi sau afectaţi,

organizaţiile societăţii civile şi actorii guvernamentali sunt implicaţi în procesul de a deciziilor de

importanţă locală, regională sau naţională. Asociaţia Internaţională pentru Participarea Publicului

defineşte „participarea publică” fiind procesul de implicare a celor afectaţi1 în procesul decizional.

Din punct de vedere etimologic şi conceptual, termenul „participare” se referă la „făcând parte

din” şi „a lua parte la”. În prezent, termenul de participare este utilizat pentru a explica incidenţa

indivizilor și a grupurilor sociale în diferite etape de interes public, şi anume: consultările,

discuţiile, dezbaterile etc., toate organizate cu scopul generării de idei, propuneri şi recomandări,

dar şi tot felul de activități în care inter-relaționează statul și cetățenii pentru progresul

comunității.

În societatea modernă, participarea nu se limitează doar la procese electorale, ci reprezintă de

asemenea o formă de control şi moderare al puterii încredințată reprezentanților politici prin

intermediul formatelor și a mecanismelor de participare a cetățenilor, să consolideze și să cultive

viața democratică a societății. Mai mult decât atâta participarea este un act social şi oricine doreşte

poate participa în mod exclusiv, privat sau individual pentru sine însuşi.

Participarea înseamnă că oamenii sunt capabili să fie prezenți în mod activ în procesele de luare a

deciziilor, iar interesul acestora vis a vis de politicile publice şi guvernare participativă este unul

sporit.

Cu privire la participarea publicului singurul lucru care pare clar sunt actorii ei: pe de o parte,

autorităţile statului și pe de altă parte societatea civilă. Ceea ce se încearcă şi prin această

cercetare este de a evalua şi defini rolul organizaţiilor societăţii civile în a promova şi încuraja

participarea publicului în procesul decizional, dar mai mult decât atât, de a evalua care este nivelul

de interes ca ONG-urile să se implice şi mai mult ca instituţii ce transmite informaţia de la

autorităţi spre publicul larg într-un mod coerent şi comprehensibil.

1 Afectaţi = interesați, sau asupra cărora va avea impact decizia luată/problema abordată

7

Totodată, participarea voluntară a cetăţenilor poate deveni o resursă în procesul de implementare

şi de susţinere a implementării planurilor de dezvoltare. Implicarea cetăţenească este, de

asemenea, un mijloc de socializare, de responsabilizare, a cetăţenilor faţă de problemele

comunităţii.

Materializarea posibilelor beneficii ale implicării active şi inclusive a cetăţenilor este posibilă

doar printr-o planificare atentă şi efort constant pentru susţinerea acesteia.

În evaluarea situației curentă în implicarea publicului s-a mers pe descrierea și analiza a celor trei

metode principale de implicare: informarea, consultarea şi participarea.

De ce este important să participe publicul în procesul decizional?

Participarea publicului larg este un instrument cheie a guvernării democratice, responsabile și o

condiție fundamentală pentru realizarea unei dezvoltări durabile. Se cunosc diferite nivele de

participare a publicului în luarea deciziilor:

Tabel: 1 Procesul de promovare a participării publice

De fapt, participarea trebuie să reprezinte mai mult decât metodele tradiţionale de consultări

publice, şi anume prin crearea oportunităţilor privind schimbul deschis de idei, transparenţă,

învăţare reciprocă, şi procese de luare a deciziilor informate şi reprezentative.

8

Care sunt beneficiile participării publicului în procesul decizional?

Beneficiile posibile ale implicării active şi inclusive a cetăţenilor în procesul de elaborare a actelor

normative şi cel de luare a deciziilor sunt multiple. Această implicare poate fi conceptualizată ca o

formă de parteneriat între autorităţi şi instituţii publice şi cetăţeni pentru realizarea unor

deziderate comune la nivelul comunităţii. Astfel, de exemplu, acest parteneriat poate contribui la

crearea cadrului necesar pentru identificarea problemelor comunităţii şi astfel să devină sursa

principală de inspiraţie în procesul de identificare a priorităţilor de dezvoltare a comunităţii în

cauză.

Consolidează democraţia – prin angajarea publicului în cadrul procesului decizional cetăţenii

sunt încurajaţi să îşi exercite drepturile democratice. Mai mult decât atât, informarea, consultarea

şi participarea activă sporeşte transparenţa activităţilor administraţiei publice, transformând-se

astfel într-o guvernare responsabilă. În aceste condiții, consolidarea relațiilor dintre guvern și

cetățeni încurajează cetățenia activă și promovează înrădăcinarea lor în societate. În aceeași

ordine de idei, se încurajează implicarea cetățenilor în sfera publică, încurajându-i, de exemplu,

pentru a participa la dezbaterile publice, să voteze, pentru a participa la viața comunității, etc.

Toate acestea duc în sine la consolidarea democraţiei.

Consolidează responsabilitatea – participarea publicului contribuie la contabilitatea impactului

social, economic şi de mediu în timpul procesului bugetar-financiare realizate în cadrul

comunităţilor, precum şi modul în care costurile şi beneficiile vor afecta diferite segmente ale

societăţii. Mai mult decât atât, participarea publicului ajută la asigurarea faptului că guvernul este

responsabil de acţiunile sale şi receptiv faţă de interesul public.

Gestionează conflicte sociale – un aspect esenţial şi eficient în acţiunile publice este de a depista

şi sesiza din timp acele provocări care pot apărea şi de a găsi soluţii imediate pentru a le înlătura.

Astfel, o participare eficientă al publicului poate ajuta la: a) identificarea rapidă al dificultăţilor

cheie, oportunităţilor şi provocărilor (participarea de către publică într-o etapă mai timpurie de

planificare sau luare a deciziilor va ajuta la identificarea acelor necesităţi, probleme sau direcţia în

care se tinde a ajunge); b) înţelegerea situaţiei,problemelor, oportunităţilor şi opţiunilor de

acţionare (pentru un proces de luare a deciziilor efectiv, ambele părţi, cei care participă dar şi

factorii de decizie trebuie să înțeleagă situaţia, problemelor, oportunităţile împreună cu opţiunile

existente. Participarea publicului ajută în procesul de luare a deciziilor să clarifice acele probleme

9

depistate, să furnizeze şi să producă schimb de idei, informaţii, focusându-se pe acţiunile şi scopul

scontat); c) creează o coaliţie de suport (când cetăţenii sunt implicaţi în soluţionarea unor

probleme, luarea deciziilor sau crearea planurilor, aceştia tind să dezvolte un sentiment de

apartenenţă,angajament);

Încurajează atingerea rezultate eficiente şi a deciziilor corecte – procesul de discuţii şi

consultaţii îmbunătăţeşte deciziile şi rezultatele. Rezultate eficiente sunt obţinute ca rezultat a: a)

fluxului de informaţii (procesul de implicare al publicului presupune un schimb şi un flux mai

mare de informaţii, în special de la persoanele care sunt afectate în mod direct de deciziile

elaborate şi adoptate); b) perspective mai multe (participarea diferitor grupuri de persoane aduce

o perspectivă şi o un şir de opţiuni care ar putea prezenta în sine acel rezultat scontat de toate

părţile implicate);

10

BAZA LEGISLATIVĂ ÎN DOMENIUL PARTICIPĂRII PUBLICULUI

Convenția de la Aarhus, din 25 iunie 1998, privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu ratificată de Republica Moldova prin Hotărîrea Parlamentului nr.346-XIV din 7 aprilie 1999 reglementează în art. 7 dreptul publicului de a participa în procesul decizional.

Constituţia RM din 29.07.1994 (Monitorul Oficial Nr. 1) reglementează dreptul cetățenilor de a participa în procesul de luare a deciziilor (art. 37, 39,41,50)

Legea Nr. 1515 din 16.06.1993 cu privire la protecţia mediului înconjurător prevăd, că fiecare persoană are dreptul de a participa la discutarea proiectelor de legi, a proiectelor economice şi a altor proiecte legate, în general sau parţial, de protecţia mediului şi folosirea resurselor naturale.

Hotărârea Guvernului despre aprobarea Regulamentului privind antrenarea publicului în elaborarea şi adoptarea deciziilor de mediu nr. 72 din 25.01.2000 / Monitorul Oficial al R. Moldova nr.12-13/152 din 03.02.2000

Legea Nr. 239 din 13.11.2008 privind transparenţa în procesul decizional (Monitorul Oficial Nr. 215-217) stabileşte normele aplicabile pentru asigurarea transparenţei în procesul decizional din cadrul APC/APL, altor autorităţi publice şi reglementează raporturile lor cu cetăţenii, cu asociaţiile constituite în corespundere cu legea, cu alte părţi interesate în vederea participării la procesul decizional.

Hotărârea Guvernului nr. 96 din 16.02.2010 cu privire la acţiunile de implementare a Legii nr.239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional, M.O. din 26.02.2010, stabileşte Regulamentul cu privire la procedurile de asigurare a transparenţei în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor

Legea Nr. 982 din 11.05.2000 privnd accesul la informație are drept scop stimularea formării opiniilor şi participării active a populaţiei la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic.

11

•60 chestionare colectate de la ONG-uri Cercetare Cantitativă

•15 Centre de Resurse Analizate Cercetare calitativă

METODOLOGIA

O abordare integrată, bazată pe combinarea unor metode, tehnici și instrumente de cercetare

apreciate pentru eficiența lor în cercetarea, a fost elaborată pentru a îndeplini obiectivele acestui

studiu. Așadar, a fost realizată o cercetare cantitativă și calitativă pentru înțelegerea în profunzime

a rolului ONG-urilor din Republica Moldova în implicarea publicului în procesul decizional,

experienţa acestora de a conlucra cu autorităţile locale/raionale sau naţionale, precum şi

identificarea acelor factori care împiedică neparticiparea publicului sau interesul scăzut faţă de

politicele publice. Astfel pentru acumularea informaţiei cantitative sa aplicat ca instrument de

cercetare chestionarul (vezi Anexa 1) care este compus din patru blocuri de întrebări tematice,

fiecare conținând informaţie ce ţine de: A) nivelul de cunoaştere al ONG-urilor referitor la

activităţile instituţiilor administraţiei publice de nivel I şi II; B) Interesul ONG-urilor faţă de

cunoaşterea politicilor şi îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor; C) nivelul de implicare în

cadrul activităţilor instituţiilor publice şi deciziilor luate; D) Date despre organizaţie şi arealul de

activitate al acesteia. Pentru acumularea informaţiei calitative s-a analizat activitatea şi serviciile

prestate a 15 Centre de Resurse din cadrul Republicii Moldova, inclusiv a celor de implicare a

publicului în procesul decizional, informarea acestora şi furnizarea informaţiei către şi de la

autorităţile administraţiei într-un mod efectiv, comprehensibil.

Studiul se bazează pe cercetări analitice şi cele practice care presupun utilizarea unor instrumente

cantitative şi calitative: sondaj de opinii, focus-grupuri, interviuri semi-structurate, analiza

legislaţiei şi a documentelor relevante etc. Cercetarea efectuată s-a bazat pe desfăşurarea

următoarelor etape:

12

Epata 6: Întocmirea raportului

Etapa 5. Focus grupuri, interviuri semi-strcturate

Etapa 4: efectuarea interviurilor faţă în faţă cu liderii societăţii civile de mediu;

Etapa 3: efectuarea sondajului în rândurile ONGurilor în baza chestionarului aprobat;

Etapa 2. Interviu telefonic în baza unui chestionar de tip screening cu un eşantion reprezentativ al ONG de mediu / dezvoltarea durabilă;

Etapa 1. Desk review a celor mai relevante acte normative, legi, documente, studii naţionale şi internaţionale în domeniul;

13

EŞANTIONUL CERCETĂRII

Eşantionul cercetat a fost constituit din 60 de Organizaţii Nonguvernamental din toată Republica

Moldova inclusiv regiunea transnistreană şi UTA Găgăuzia. Chestionarele au fost transmise și

completate atât online cât și pe hârtie. Acest tip de completare a fost abordat în urma depistării

insuficienței de capacități privind gestionarea online de completare a chestionarelor precum și

dorinţa redusă de a dedica timp pentru a aplica tehnologiilor şi instrumentele informaţionale

online.

Completarea chestionarelor în diferite forme a fost realizată pentru a oferi posibilitatea diferitor

ONG-uri indiferent de capacitatea instituţională care o deţine să vin cu un aport vis a vis de rolul

ONG-urilor în promovarea participării publicului, dar şi experienţa acestora în implicarea şi

motivarea cetăţenilor de a se implica pentru o mai bună guvernare.

Rezultatele prezentate în acest raport şi recomandările formulate sunt elaborate în baza

informaţiei oferite de ONG-urile ce au participat în cadrul cercetării.

14

32%

30%

38%

ONG-ul Dvs., este activ la nivel

local

regional

național

REZULTATE

Astfel, majoritatea organizațiilor implicate în cadrul cercetării se încadrează în următoarea

categorie de profil:

Asociaţie Obştească de profil general comunitar 25

Asociația de Dezvoltare Regională 9

Organizaţie de Protecţie a mediului / Ecologică 22

Organizaţie culturală 1

Organizaţie centrată pe suportul grupurilor minoritare 1

Organizaţie centrată pe suportul persoanelor cu

dezabilităţi

3

Organizaţie de/pentru femei 2

Organizaţie de/pentru tineret 4

Instituție de cercetare/academică etc. 1

Organizaţie centrată pe suportul persoanelor în etate

şi persoane cu dezabilităţi

2

Majoritatea dintre ONG-uri acoperă o rază mai mare de implementare al activităților sale fiind cu o

acoperire la nivel național, regional. Totodată, printre respondenţi au fost şi cei care au menţionat

că acoperirea

activităţilor variază,

în dependenţă de

proiectele

implementate şi

finanţarea obţinută.

15

A. CUNOAȘTERE

La întrebarea ”Cât de mult

cunoașteți despre

activitatea administrației

publice locală de nivelul I

sau II”, respondenții au

menționat următoarele:

Majoritatea (27) au

confirmat că cunosc multe

despre activitatea

instituțiilor, însă nu ”foarte

multe” așa cum au

menționat 9 dintre ONG-uri. Totuși, există un număr major de reprezentanți ai ONG-urilor (22)

dintre cei chestionați care au declarat ca cunosc ”puțin” despre activitatea instituțiilor

administrației publice de nivel I sau II, acest lucru fiind din cauza lipsei de informației din partea

APL urilor sau din lipsa de interes/timp din partea ONG-ului. Doar o categorie mică de

respondenți, așa cum poate fi observat și în diagrama de sus au bifat drept răspuns că cunosc

”foarte puține” sau ”nimic” despre activitatea instituțiilor administrației publice locale de nivelul I

sau II.

Referitor la cunoștințele

pe care îi au aceștia vis a

vis de activitatea

Ministerului Mediului,

ONG-urilor au o poziție

mai diferită decât în cazul

instituțiilor de categoria I

și II. De exemplu, doar

patru din aceștia au

menționat că cunosc

”foarte multe” despre

activitatea Ministerului,

9

27

22

1 1 0

5

10

15

20

25

30

foarte multe multe puține foarte puține nimic

C Î T D E M U L T C U N O A Ș T E Ț I D E S P R E A C T I V I T A T E A I N S T I T U Ț I I L O R

A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E L O C A L E D E B I V E L U L I S A U I I ?

4

19

32

4 1

FOARTE MULTE

MULTE PUȚINE FOARTE PUȚINE

NIMIC

Cât de mult ştiţi despre activitatea Ministerului Mediului ?

16

pe când majoritatea (32) au menționat că cunosc ”foarte puține” despre ceea ce face Ministerul

Mediului. O altă categorie de respondenți (19) au menționat că cunosc ”multe” pe când patru (4)

ONG-uri au selectat drept răspuns ”foarte puțin” și doar unul ”nimic”.

Doar 32% din ONG-urile

chestionate au menționat

că cunosc ”multe” despre

legislația națională în

domeniul participării

publicului în luarea

deciziilor, iar majoritatea

(53%) au bifat drept

răspuns, că cunosc

”puține” despre acest

domeniu. Doar o

categorie mică (7%)

dintre cei chestionați au menționat că cunosc ”foarte multe”, și doar 1% nu cunosc nimic. Acest

lucru denotă nu doar lipsa unor instrumente eficiente de promovare a drepturilor cetățenilor de a

se implica și participa în cadrul decizional, dar respectiv și capacitatea mai scăzută al ONG-urilor

de a promova acest concept publicului larg.

Referitor la cunoștințele

pe care ONG-urile le dețin

vis a vis de Evaluarea

Impactului asupra

Mediului (EIA) și

respectiv rolul ONG-

urilor în acest proces,

majoritatea au răspuns că

cunosc ”puține” despre

acest lucru, doar 6

cunosc ”foarte multe”, 17

” foarte multe” și doar 5

0 5 10 15 20 25

foarte multe

multe

puține

foarte puține

nimic

foarte multe multe puține foarte puține nimic

Series1 6 17 23 7 5

Cât de mult despre rolul OSC în Evaluarea Impactului asupra Mediului și Evaluarea

Strategică de Mediu?

7%

32%

53%

7% 1%

Cât de mult despre legislația națională în domeniul participării publicului în luarea deciziilor?

foarte multe multe puține foarte puține nimic

17

”nimic”. Cunoștințele și experiența acestora este relaționată de domeniile de intervenție ale ONG-

urilor sau interesul față de EIA și promovarea cât mai vastă a implicării în acest domeniu. Totuși,

se evidențiază în urma analizei datelor că majoritatea dintre ONG-uri nu sunt inițiați în acest

domeniu, însă acest lucru nu semnifică că nu ar dori să își consolideze cunoștințele în acest

domeniu.

În ceea ce privește nivelul de informare privind dezbaterile sau arderile publice care au avut în

localitatea acestora pe marginea proiectelor de decizii cu caracter strategic/normativ/economic,

majoritatea respondenților (42) au menționat că ”cunosc” că acestea au avut loc în ultimul an în

comunitatea sa, și doar 18 nu cunosc despre acest lucru. Unii dintre respondenți au menționat ca

audierile/dezbaterile publice au avut loc pe teme ce țin de dezvoltarea a infrastructurii în

comunitate (apă, salubrizare, drumuri, iluminat stradal) defrișarea pădurilor, analiza și

consultarea planurilor de dezvoltare al localităţilor, etc.

B. INTERES

În cadrul acestui bloc, ONG-urile au fost chestionate despre interesul în implicarea la nivel de

comunitate în activități de lobby, advocacy, consultanță etc., dorința de ași consolida cunoștințele

și metodele de implicare precum și interesul față de cooperarea cu un șir de instituții și organizații

ce ar consolida cunoștințele și capacitățile acestora, dar și fortifica parteneriatul și rețelele de

ONG-uri.

Astfel, chestionați despre interesul ONG-ului în a cunoaște proiectele de acte de decizii sau

dispoziții cu caracter strategic/normativ/economic emis de autorități majoritatea dintre aceștia

0

5

10

15

20

25

30

foarte mare mare mică foarte mică deloc

25 26

9

1 0

În ce măsură organizaţia dvs. este interesată să cunoască proiectele de acte decizii sau dispoziţii cu caracter strategic/normativ / economic emise de Autorități ?

18

au menționat că au interes ”mare” (26) și respectiv ”foarte mare” (25) și doar 9 ONG-uri au

menționat că au interes ”mic” față de decizii și alte strategii cu caracter economic/normativ emis

de autorități.

În tabela de mai jos, respondenții au bifat interesul lor vis a vis de informarea, participarea și

respectiv crearea de recomandări pentru unele documente de politici, strategii sau planuri din

cadrul localității unde locuiește/activează. Astfel, majoritatea ONG-urilor în mare măsură sunt

atât cointeresate să disemineze informaţia despre proiectele de decizii precum și de a participa la

ședințe publice, și oferi recomandări și expertiză în domeniu. Doar un număr nesemnificativ au

menționat că sunt „foarte puțin” cointeresați de acest aspect.

În ce măsură organizaţia dvs. este interesată să…?

Foarte

mult

Mult Puţin Foarte

Puţin

Deloc

Se informeze despre proiectele de

decizii sau dispoziţii cu caracter

strategic/normativ/economic

19 31 9 0 0

Participe la ședințele publice ale

Autorităților

26 27 6 1 0

Înainteze recomandări și propuneri pe

marginea proiectelor de decizii

22 31 5 0 0

19

Un aspect semnificativ este interesul sporit al organizațiilor de ase implica în activități de lobby,

advocacy sau expertiză. Astfel dintre interesele prioritare ale organizațiilor în a se implica sunt

cele de consultanță (35), monitorizarea proceselor (26) și lobby (25). Un interes mai scăzut îl

reprezintă activitatea de watchdoging, care nu este percepută în mare parte de către ONG-uri sau

nu se poate de aplica din perspectiva lipsei de experiență, cunoștințe etc.

Mai mult decât atât, ONG-urile au fost cointeresate nu doar în promovarea instrumentelor sus

menționate, dar și consolidarea cunoștințele și abilităților de a aplica mai eficient acestea în

comunitatea lor.

Crearea parteneriatelor reprezintă un alt interes major la organizațiilor, astfel 29 dintre

respondenți au un interes ”foarte mare”, 25 ”mare” în consolidarea rețelelor și parteneriatelor și

doar patru (4) sunt cu un interes parțial ”mic”. Întrebați cu cine sunt cel mai cointeresați de a crea

parteneriate în aplicarea mai efectivă al aspectelor de participare publicului în luarea deciziilor,

majoritatea au menționat instituții ca: APL, ONG-urile rurale, cele naționale, dar și cele regionale,

din UE etc, dintre instituțiile cu o mai mică importanță au fost considerate cele grupurile

informale, forța politică. Tabelul de mai jos reprezintă în detaliu acest aspect.

0 5 10 15 20 25 30 35

Lobby

Advocacy

Watchdoging

Experizare

Consultanță

Minitorizarea proceselor

17

21

11

14

17

18

25

21

16

24

35

26

7

4

9

10

4

8

2

3

5

1

0

1

0

0

0

0

0

0

Ar fi interesată organizația Dvs., să se implice la nivel de comunitate în activități de...?

Deloc Foarte Mică Mică Mare Foarte Mare

20

Cât de importantă este cooperarea organizaţiei/instituției Dvs., cu…(vă rog să indicaţie

orice răspuns aplicabil)

Gradul de importanţă

Instituţie

Foarte

important

Important Nici important dar

nici fără importanţă

Nu pot

aprecia

Administrarea locală 34 23 3 0

Administrarea raională 20 27 7 1

Instituțiile regionale 11 29 11 0

Ministere şi Agenţii 22 21 11 2

ONG rurale 27 23 5 0

ONG urbane 22 29 3 0

ONG din alte regiuni 22 28 4 0

ONG naţionale 27 24 4 0

ONG din ţările vecine 24 29 4 0

ONG din ţările membre ale UE 22 26 7 0

Grupuri informale 16 21 19 0

Media Locală 23 16 13 2

Media Naţională 21 18 13 1

Sector de afaceri 16 24 5 1

Forța politică 9 11 17 9

C. IMPLICARE

Întrebați dacă reprezentanții ONG-urilor s-au întâlnit în ultimul an cu reprezentanții statale, sau

altele de interes general, majoritatea dintre respondenți au răspuns afirmativ. Majoritatea

interacțiunilor au fost realizate cu APL (54), cu alte ONG-uri (44), agenți economici (39), APC (35).

Cele mai puține interacțiuni, ședințe și întruniri au fost realizate cu instituțiile sindicale.

21

Reprezentanţii organizaţiei dvs. s-au întâlnit în ultimul an cu reprezentanţii următoarelor

instituții pentru a discuta probleme de interes public?

Mai mult decât atât, 52 din respondenți au menționat că în anul 2015 au avut intenția de a

participa la ședințele publice organizate de către Autorități, iar accesul la acest ședințe nu, li s-au

refuzat (48). Totuși, doar 39 din cei ce au intenționat să participe au făcut acest lucru cu adevărat,

pe când 30 de respondenți au participat la discuții în cadrul ședințelor organizate, iar unele

recomandări asupra documentelor strategice (29) au fost făcute în scris sau verbal. Un aspect

pozitiv reprezintă răspunsul din partea autorităților atunci când acele recomandări sau sugestii au

fost acceptate (23), aceștia făcându-le publice sau anunțând direct ONG-ul.

Întrebați despre metodele de realizare al consultărilor publice, ONG-urile au menționat că

majoritatea au fost organizate prin audiențe publice (29), consultări publice (18), sondaj de opinie

(20) etc, iar cea mai mare parte de instrumente aplicate sunt considerate a fi eficiente. Doar un

număr mai mic de ONG-uri au considerat ineficiente procesul de participare deoarece ”uneori

recomandările nu se iau în calcul”, sau ”anunțurile nu sunt diseminate prin mai multe canale de

informare” etc

35 30

54

33 32

10

44 39

0

10

20

30

40

50

60

MinisterulMediului

Alte autorități publice

centrale pe întrebări relevante mediului

Primăria ConsiliuRaional

Mass medialocală

Sindicate ONG - uri AgenţiEconomici

Da Nu

22

Majoritatea ONG-urilor, după cum se poate de observat și în tabelul de mai jos consideră unele

metode de participare a publicului organizate ca eficiente sau ineficiente dup cum urmează:

Pentru organizaţia DVS care este cea mai eficientă metodă de implicare ?

Cea mai eficientă Cea mai ineficientă

1 Audienţe publice 32 9

2 Consultări publice 43 6

3 Sondaj de opinie 23 15

4 Şedinţe focus grup 39 5

5 Comitete mixte, Autorităţi / OSC 34 2

6 Consultări on-line sau e-mailuri 16 14

7 Discuţiilor informale, neprogramate de

nici una dintre părți

17 10

23

CENTRELE DE RESURSE ÎN MOBILIZAREA POPULAŢIEI ÎN

LUAREA DECIZIILOR

Mobilizarea socială este procesul prin care se reunesc toţi partenerii sociali interesaţi de creşterea

gradului de conştientizare a unui grup faţă de o problemă comună, de identificare a nevoilor

proprii, de oferire de suport în identificarea resurselor şi serviciilor necesare pentru găsirea

mijloacelor de a se descurca în mod independent, de a prelua controlul asupra propriilor vieţi.

Mobilizarea efectivă este mult mai larg decât dezvoltarea unei comunităţi. Într-un astfel de

proces se cere atragerea potenţialului autorităţilor de toate nivelurile, sectorului asociativ,

publicului general, în vederea dezvoltării comunităţii din toate prismele: social, de mediu,

economice şi de guvernare. Experienţa acumulată atât a autorităţilor, cât şi centrelor de

resurse de nivel comunitar în procesul de mobilizare a comunităţii pot replicate la nivelul

altor comunităţi cu provocări similară de autorităţi şi de centre. Replicarea la nivel de

autorităţi se face mai lent, graţie sistemului aplicat de transfer de experienţă între

autorităţi, pe când Centrele de resurse comunitare au capacitate să extindă activitatea sa

nu numai la nivel de o singură localitate, dar la nivel de raion şi republican.

Mobilizarea socială/comunitară este un proces de creştere a gradului de conştientizare, şi de

îmbunătăţire a capacitaţii de rezolvare a problemelor care-i plasează în centru pe cei afectaţi de

probleme. Oamenii sunt învăţaţi să înţeleagă, să acţioneze şi să-şi rezolve problemele urmând o

succesiune de paşi, timp în care dobândesc cunoştinţele, abilităţile, valorile şi convingerile

necesare pentru a deveni actori ai propriei schimbări.

Graţie sistemului de protecţie socială, de tineret şi susţinerea sectorului asociativ acestea şi altele

în anii 2000 au fost axate pe înfiinţarea şi dezvoltarea diferitelor tipuri de sprijin de care aceste

persoane, tineri, ONG-uri au nevoie pentru a fi integraţi, dezvoltaţi şi informaţi. Centrele de

resurse sunt unităţi specializate crate la nivel de comunităţi locale, raionale sau naţionale,

nonprofit organizate pe domenii specializate care au ca scop să ofere servicii complementare prin

raportare la gama de servicii furnizate. . În dependența de profilul Centrelor de resurse precum și

sursa de finanțare se atestă și divizare pe subiecte cheie de implicare în viața comunitară. Cel mai

reuși model al unui centru este cel multifuncțional, care se adresează întregii comunități și asigura,

gratuit, servicii de sprijin integrate in ceea ce privește incluziunea socială și educațională,

organizare de evenimente culturale, sportive și de formare continuă, orientarea pe piața muncii și

24

începerea unei activități antreprenoriale, servicii de asistenta socială pentru grupurile social

vulnerabile, etc.

În timpul discuțiilor duse cu Centrele de resurse a fost lansate întrebări ce ţin de interesul acestora

în implicarea mai activă în activităţile de mobilizare şi antrenare a populaţiei în procesul de luarea

deciziilor, daca au experienţă şi capacităţi în asigurarea populaţiei cu consultări pe marginea

proiectelor de decizii, dacă ar avea potenţial să asigure evaluarea şi diseminarea informației de

mediu în rândurile populaţiei.

Ca rezultat al interviurilor şi discuţiilor au fost menţionate aspectele că centrele de resurse sunt

dotate şi au experienţă în domeniile sale de activitate, deşi au şi experienţe de participare în

luarea deciziilor de mediu nu am capacităţi de acordare a consultărilor. Unele Centre de resurse şi-

au focusat activităţile pe domenii de bună guvernare şi acestea fiind mult mai interesate şi abilitate

cu informarea, consultarea ţi implicarea publicului. Nici unul din Centre nu a refuzat să-şi

orienteze activitatea şi în domeniul de implicare a populaţiei pentru luarea deciziilor. Trebuie să

fie menţionat că centrele deţin specialişti cu experienţă în consolidarea capacităţilor şi

comunităţilor pe diverse teme, ceea ce nu le-ar crea bariere adiţionale în aplicarea tehnicilor de

instruire şi în domeniul participării publicului. În timpul discuțiilor duse cu Centrele de resurse a

fost lansate întrebări ce ţin de interesul acestora în implicarea mai activă în activităţile de

mobilizare şi antrenare a populaţiei în procesul de luarea deciziilor, daca au experienţă şi

capacităţi în asigurarea populaţiei cu consultări pe marginea proiectelor de decizii, dacă ar avea

potenţial să asigure evaluarea şi diseminarea informației de mediu în rândurile populaţiei.

Ca rezultat al interviurilor şi discuţiilor au fost menţionate aspectele că centrele de resurse sunt

dotate şi au experienţă în domeniile sale de activitate, deşi au şi experienţe de participare în

luarea deciziilor de mediu nu am capacităţi de acordare a consultărilor. Unele Centre de resurse şi-

au focusat activităţile pe domenii de bună guvernare şi acestea fiind mult mai interesate şi abilitate

cu informarea, consultarea ţi implicarea publicului. Nici unul din Centre nu a refuzat să-şi

orienteze activitatea şi în domeniul de implicare a populaţiei pentru luarea deciziilor. Trebuie să

fie menţionat că centrele deţin specialişti cu experienţă în consolidarea capacităţilor şi

comunităţilor pe diverse teme, ceea ce nu le-ar crea bariere adiţionale în aplicarea tehnicilor de

instruire şi în domeniul participării publicului. Un aspect important al activităţii Centrelor de

resurse este monitorizarea implementării politicilor publici şi plasarea sa ca o resursă importantă

25

la nivel comunitar. La etapa iniţială se solicită necesitatea consolidării potenţialului Centrelor de

resurse comunitare pentru a juca un rol mai fundamental în mobilizarea comunităţilor

Scopul interviurilor realizate a avut drept scop evaluarea capacităţilor, interesului şi potenţialului

în preluarea iniţiativelor de mobilizare a populației în procesul de luare a deciziilor.

În această ordine de idei Centre de Resurse ar putea prelua adiţional următoarele activităţi:

Informarea publicului

Consultare publicului

Asigurarea participării active prin :

Implicarea publicului – înseamnă să lucrezi direct cu publicul, pe tot parcursul

procesului decizional, pentru a asigura că preocupările şi aspiraţiile sale sunt

înţelese şi avute în vedere în decizia finală.

Colaborare – înseamnă că instituţia publică se angajează în relaţii de colaborare şi

parteneriat cu diverse grupuri interesate din public, în fiecare stadiu al dezvoltării

politicii publice, de la identificarea şi selectarea alternativelor.

O listă a acţiunilor specifice posibile au fost discutate și completate ca fiind cele mai relevante cu

reprezentanți ai CR și sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Informarea Consultarea Participarea

Spaţiile de afişaj din cadrul

instituţiei

Publicaţii proprii tipărite

Publicaţii electronice

Pagina web a instituţiei

publice

Centre de Informare pentru

Cetăţeni / Centre de

Resurse

Lucrul cu mass media

Mijloace stradale de

informare

Transmiterea directă de

Sugestii în scris de la

cetăţeni

Utilizarea paginii web

pentru înregistrarea

propunerilor şi sugestiilor,

forum de discuţii etc.

Sesiunile de

„brainstorming”

Focus grupurile

Sondajele de opinie

Audierile la sediul

primăriei/consiliului sau

instituţiei

Preluarea proiectelor de

hotărâri de la organizaţii şi

cetăţeni

Dezbaterile publice

Ateliere și forumuri

Grupul de planificare

strategică

Cafeneaua publică

Grupuri de lucru comune

Evaluarea de către factorii

de interes

Comisii

26

informaţii către grupurile

de interes sau chiar către

cetăţeni

Alegerea instrumentelor şi

metodelor de informare în

funcţie de ţinte şi de

subiect

Audierile publice

Ateliere, seminare,

conferinţe

Grup tematic cetăţenesc

Ore deschise

Comisii consultative

Referendumul local

Tabelul 2: Listă de acţiuni specifice şi disponibile privind participarea publică

27

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Cercetare a demonstrat, că Centrele de Resurse/ONG-urile din Republica Moldova pot contribui

prin cunoştințe şi expertiză independentă la procesul de luare a deciziilor. Acest lucru

determină autorităţile de la toate nivelurile să apeleze la experiența şi competența relevantă a

ONG-urilor în acordarea de asistență în dezvoltarea şi implementarea politicilor publice de nivel

central, regional şi raional/local. Pentru a favoriza relaţiile constructivă, ONG-urile şi autoritățile

publice trebui să acționeze în baza următoarelor principii de participare a publicului:

Implicare

Centrele de Resurse/ONG-urile colectează şi canalizează punctele de vedere ale membrilor

acestora, ale grupurilor de utilizatori şi ale cetățenilor în cauză. Aceste informații oferă o

valoare esențială procesului politic de luare a deciziilor, îmbunătățind calitatea, înțelegerea şi

aplicabilitatea pe termen lung a inițiativei strategice.

Încredere

O societate deschisă şi democratică se bazează pe interacțiunea onestă între toţi actorii şi

sectoare. Deşi ONG-urile şi autoritățile publice au de jucat roluri diferite, obiectivul comun de a

îmbunătăți viețile oamenilor poate fi atins în mod satisfăcător doar dacă acestea se bazează

pe încredere, ceea ce implică transparență, respect şi încredere reciprocă.

Responsabilitate şi transparență

Acționarea în interesul publicului necesită deschidere, responsabilizare, claritate şi

responsabilitate atât din partea ONG-urilor, cât şi din partea autorităților publice, în condiții de

transparență în toate etapele.

Independență

ONG-urile trebuie să fie recunoscute drept organisme libere şi independente în ceea ce

priveşte obiectivele, deciziile şi activitățile acestora. Ele au dreptul să acționeze independent şi să

pledeze pentru poziții diferite față de autoritățile cu care de altfel pot colabora.

28

În baza evaluării realizate, în vederea îmbunătăţirii tabloului de participare a publicului în luarea

deciziilor de mediu şi se recomandă a fi aplicate în combinaţie şi constant mai multe măsuri

(dezvoltarea capacităţilor, acces la informaţie, aplicarea cadrului legislativ) şi anume:

de ordin legislativ

elaborarea şi adoptarea versiunii noi şi modernizate a Regulamentului privind participarea

publicului în luarea deciziilor de mediu;

elaborarea şi aplicarea reglementărilor de nivel local privind implicarea publicului în

luarea deciziilor;

asigurarea cu specialişti în cadrul autorităţilor centrale şi locale ce vor deţine

responsabilităţi în asigurarea publicului cu informaţie şi implicarea acestor în luarea

deciziilor de mediu, în tendinţa de aplicare a prevederilor legislative în domeniul evaluării

impactului asupra mediului şi evaluară strategică de mediu;

asigurarea accesului la informaţie de mediu

crearea mecanismelor locale/raionale/regionale şi centrale de acumulare şi stocare a

datelor de mediu în vederea asigurării fluxului informaţional de mediu;

asigurarea unui mecanism mai eficient de informare a populaţiei despre activităţile

autorităţilor locale şi centrale şi proiectele de decizii în domeniu mediului;

evaluarea opţiunilor de creare a parteneriatelor între Autorităţi, ONG-uri şi Centre de

resurse în vederea asigurării unui trafic informaţional coerent pe marginea proiectelor de

decizii;

asigurarea informării prealabilă de către APL a tuturor iniţiativelor de ordin politici

publice (programe şi planuri) sau proiecte economice planificate cu impact semnificativ

asupra mediului, acestea urmând a fi supuse conform legislaţiei evaluării impactului

asupra mediului, evaluării strategice de mediu şi expertizei ecologice cu implicarea activă

a sectorului asociativ şi publicului în expertizare şi consultare;

realizarea campaniilor de informare a publicului şi organizarea evenimentelor de

promovare a proiectelor de decizii şi consultare pe marginea propunerilor de decizii;

29

dezvoltarea capacităţilor

asigurarea unui sistem de instruire formală şi non formală a actorilor cheie

(reprezentanţii autorităţilor şi sectorului asociativ, sectorului privat) în domeniul

implicării publicului;

asigurarea campaniilor de conştientizare a sectorului sociativ şi publicului pe marginea

necesităţii, beneficiilor şi instrumentelor de implicare în luarea deciziilor de mediu;

susţinerea şi dotarea cu sisteme informaţionale, specialişti a centrelor de resurse

comunitare interesate în preluarea iniţiativelor de mobilizare , informare a publicului şi

implicare a publicului în luarea deciziilor de mediu de nivel local, naţional şi

transfrontalier;

dezvoltarea obișnuinței publicului de implicarea activă în procesul

decizional prin intermediul instruirilor şi exerciţiilor demonstrative în care ONGurile şi

Centrele de Resurse să joace rolul catalizator de centre diseminare a informaţiei,

consultare publicului şi mobilizare cetăţenilor;

implicarea mai activă a Centrelor de resurse şi ONGuri în procesul decizional

elaborarea şi aplicarea unui mecanism funcţional de evidenţă pe tot lanţul decizional a

proiectelor de decizii ce sunt supuse obligatoriu procesului de implicare a publicului;

asigurarea informării publicului despre rezultatele etapelor procesului de luare a deciziilor

pe tot lanţul de decizional şi îmbunătăţirea mecanismului de garantare a dreptului de

contestare a deciziilor luate în procesul de implicare a publicului;

diversificarea instrumentelor şi tehnicilor de implicare a publicului şi asigurarea acestora

inclusiv la nivel de străzi/cartiere prin crearea grupurilor de inițiativă din rândurile

liderilor de opinie, persoane notorii în vederea asigurării unui număr mai amplu de

populaţie şi din toate grupurile sociale;

asigurare accesului la informaţie şi implicarea în procesul decizional inclusiv a grupurilor

social vulnerabile din comunităţi;

implicarea activă în cadrul asigurării transparenţii în procesul de consultare a proiectelor

de decizii (planuri, programe sau proiecte economice cu impact semnificativ asupra

mediului) transfrontaliere;

30

asigurarea unui proces transparent în monitorizarea activităţilor de luarea a deciziilor,

informării publicului şi realizării acestor decizii, prin transmiterea acestor funcţii

ONGurilor sau Centrelor de Resurse comunitare.

31

ANEXA MODEL DE CHESTIONAR

CHESTIONAR

realizat în cadrul proiectului “Aplicarea guvernării de mediu în Moldova prin

implicarea publicului în procesul de Evaluare al Impactului asupra Mediului”

implementat de AO EcoContact în cadrul programului „Consolidarea guvernării ecologice

prin formarea capacităţilor organizaţiilor non-guvernamentale, şi livrat de Programul de

Granturi Mici al Fondului Global de Mediu”

Sondajul are ca scop cunoaşterea complexului preferinţelor exprimate de un număr semnificativ

de reprezentanţi ai sectorului asociativ, referitoare la aspectele de implicare a publicului în luarea

deciziilor.

AO EcoContact Vă invită să participaţi la acest sondaj. Vă asigurăm că informaţia prezentată

rămâne a fi anonimă şi confidenţială, fiind prelucrate doar datele statistice. Vă rugăm să bifați

răspunsurile urmând instrucțiunile pentru întrebările listate.

Bafta!

A. CUNOAŞTERE

1. Cât de mult ştiţi despre activitatea instituţiilor administraţiei publice locale de nivelul I

sau II. ?

1

foarte multe

2

multe

3

puţine

4

foarte puţine

5

nimic

2. Cât de mult ştiţi despre activitatea Ministerului Mediului ?

32

1

foarte multe

2

multe

3

puţine

4

foarte puţine

5

nimic

3. Cât de mult despre legislația națională în domeniul participării publicului în luarea

deciziilor?

1

foarte multe

2

multe

3

puţine

4

foarte puţine

5

nimic

4. Cât de mult despre rolul OSC în Evaluarea Impactului asupra Mediului și Evaluarea

Strategică de Mediu?

1

foarte multe

2

multe

3

puţine

4

foarte puţine

5

nimic

5. Din câte cunoașteți, în ultimul an au avut loc în localitatea dvs. dezbateri sau audieri

publice pe marginea proiectelor de decizii cu caracter strategic/normativ/economic?

1

da

2

nu

6. Dacă da, Vă rugăm să indicaţi numărul acestora şi categoria de decizie

33

B. INTERES

1. În ce măsură organizaţia dvs. este interesată să cunoască proiectele de acte decizii sau

dispoziţii cu caracter strategic/normativ / economic emise de Autorități ?

1

foarte mare

2

mare

3

mică

4

foarte mică

5

deloc

2. În ce măsură organizaţia dvs. este interesată să…?

Foarte

mult

Mult Puţin Foarte

Puţin

Deloc

Se informeze despre proiectele de

decizii sau dispoziţii cu caracter

strategic/normativ/economic

Participe la ședințele publice ale

Autorităților

Înainteze recomandări și propuneri pe

marginea proiectelor de decizii

3. Ar fi interesată Organizația DVS să se implice la nivel de comunitate în activități de …

?

foarte mare mare mică foarte mică Deloc

folositor

Lobby

Advocacy

Watchdoging

Expertizare

Consultanță

Monitorizarea

proceselor

34

4. Are organizația DVS interes să-și îmbunătățească cunoștințele și abilitățile pentru a fi

mai activ la nivel de comunitate în domeniile

foarte mare mare mică foarte mică Aplicăm

aceste

instrumente

Lobby

Advocacy

Watchdoging

Expertizare

Consultanță

Monitorizarea

proceselor

5. Are organizația DVS interes în crearea parteneriatelor şi reţele în implementarea cu

succes al aspectelor de participare a publicului în luarea deciziilor (indicaţi doar un

singur răspuns)

1

foarte mare

2

mare

3

mică

4

foarte mică

5

deloc

6. Cât de importantă este cooperarea organizaţiei/instituției Dvs., cu…(vă rog să indicaţie

orice răspuns aplicabil)

Gradul de importanţă

Instituţie

Foarte

important

Important Nici important dar

nici fără importanţă

Nu pot

aprecia

Administrarea locală

Administrarea raională

Instituțiile regionale

Ministere şi Agenţii

ONG rurale

35

ONG urbane

ONG din alte regiuni

ONG naţionale

ONG din ţările vecine

ONG din ţările membre ale UE

Grupuri informale

Media Locală

Media Naţională

Sector de afaceri

Forţa politică

C. IMPLICARE

1. Reprezentanţii organizaţiei dvs. s-au întâlnit în ultimul an cu reprezentanţii

următoarelor instituții pentru a discuta probleme de interes public?

Da Nu

1 Ministerul Mediului

2 Alte autorități publice centrale

pe întrebări relevante mediului

3 Primăria

4 Consiliu Raional

5 Mass media locală

6 Sindicate

7 ONG - uri

8 Agenţi Economici

2. În anul 2015 asociaţiei/organizaţiei dvs. a …? Da Nu

1 intenţionat să participe la şedinţe publice a Autorităților

2 Ia fost refuzat participarea

3 participat la o şedinţă publică a

4 participat la dezbaterea bugetului autorității

36

5 luat cuvânt la şedinţă publică

6 solicitat de la Autorități informaţia pe o anumite temă

7 solicitat de la Autoritate copia proiectul unei decizii sau dispoziţii

8 făcut recomandări în scris sau verbală asupra propunerilor de proiect

strategice

9 făcut recomandări în scris sau verbală asupra propunerilor de proiect

economice

10 primit vreo înştiinţare cu privire la rezultatul propunerilor şi sugestiilor

înaintate

3. Organizaţia Dvs. a participat la consultarea proiectului de decizie pe domenii de

interes public în anul 2015?

1

da

2

nu

4. Dacă da, organizaţia a înaintat propuneri/sugestii /comentarii pe marginea

proiectului de deciziei.?

DA NU

De la 1 la 3 propuneri pe proiect de decizie

Propuneri înaintate în scris

Propuneri înaintate oral

Mai mult de 3 propunere de proiect de decizie

5. Prin ce metode au fost organizate consultările ? DA NU

Audienţe publice

Consultări publice

Sondaj de opinie

37

Şedinţe focus grup

comitete mixte, Autorităţi / OSC

consultări on-line sau e-mailuri

în cadrul discuţiilor informale, neprogramate de nici una dintre părți

6. După părerea DVS astfel de consultări sunt :

1

eficient

2

ineficiente

7. Dacă a fost ineficientă, Vă rugăm să indicaţi ce trebuie sa fie efectuat pentru

eficientizarea procesului

8. După părerea DVS în luarea deciziilor care este

nivelul de implicare a următoarelor categorii:

Jos Mediu Înalt

1.mediu de afaceri

2.mass media

3.mediu academic

4.asociaţiile profesionale

5.ONG/OSC

6.grupuri etnice

38

9. Pentru organizaţia DVS care este cea mai eficientă metodă de implicare ?

Cea mai eficientă Cea mai ineficientă

1 Audienţe publice

2 Consultări publice

3 Sondaj de opinie

4 Şedinţe focus grup

5 Comitete mixte, Autorităţi / OSC

6 Consultări on-line sau e-mailuri

7 Discuţiilor informale, neprogramate de

nici una dintre părți

8 Nu știu

9 Altele / indicaţi

D. DATE DESPRE ORGANIZAŢIE

1. Anul înfiinţării organizaţiei

2. Care dintre următoarele categorii (în ceea ce priveşte domeniul de activitate)

corespunde cel mai mult profilului organizaţiei Dvs.? (mai multe opţiuni sunt

posibile)

Asociaţie Obştească de profil general comunitar

Asociația de Dezvoltare Regională

Asociaţie Turistică

Organizaţie de Protecţie a mediului / Ecologică

Organizaţie culturală

Organizaţie centrată pe suportul grupurilor minoritare

Organizaţie centrată pe suportul persoanelor cu dezabilităţi

Organizaţie de/pentru femei

Organizaţie de/pentru tineret

39

Organizaţie centrată pe activităţi sportive

Instituție de cercetare/academică etc.

Altceva (menţionează)

3. ONG-ul Dvs., este activ la nivel:

1

local

2

regional

3

naţional

Vă mulțumim pentru răspunsuri!!!