Se anunţă bint e!e! Se ... - Indiscret in Oltenia · au fost cuprinse ºi obiective strategice...

CMYK

Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 6. 6. 6. 6. 6111110 0 0 0 0 6 - 1 6 - 1 6 - 1 6 - 1 6 - 12 sep2 sep2 sep2 sep2 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

Amãnunteîn pagina 3

Zeci de joburila stat,

în Oltenia


în Oltenia


în Oltenia


în Oltenia


în Oltenia


în Oltenia


în Oltenia


în Oltenia


în Oltenia


în Oltenia


în Oltenia


în Oltenia


în Oltenia


în Oltenia


în Oltenia


în Oltenia9

Amãnunte

în pagina Amãnunteîn pagina 10Zeci de joburi

la stat,în Oltenia

Mure bio ºi butaºide mur, afacereaunui preot din Gorj
















Amãnunteîn pagina 2


TTTTTonulonulonulonulonuldezvdezvdezvdezvdezvoltăriioltăriioltăriioltăriioltăriiîn urîn urîn urîn urîn următmătmătmătmătoriioriioriioriioriianianianianiani

Craiova îºischimbãplanurilede absorb-þie afonduriloreuropene

















Sas ºiSolomon,

aºii din mânecalui Victoraº?

Sas ºiSolomon,


Sas ºiSolomon,


Sas ºiSolomon,


Sas ºiSolomon,


Sas ºiSolomon,


Sas ºiSolomon,


Sas ºiSolomon,


Sas ºiSolomon,


Sas ºiSolomon,


Sas ºiSolomon,


Sas ºiSolomon,


Sas ºiSolomon,


Sas ºiSolomon,


Sas ºiSolomon,


Sas ºiSolomon,


Sas ºiSolomon,


Se anunţăSe anunţăSe anunţăSe anunţăSe anunţă

o to to to to toamnă foamnă foamnă foamnă foamnă fierierierierierbintbintbintbintbinte!e!e!e!e!

































6 - 12 septembrie 2017 www.indiscret.ro

2ACTUALITATE

Planul de Acþiunepentru Energie Dura-bilã, Planul de Mobili-tate Urbanã Durabilãºi Strategia Integratãde Dezvoltare Urbanãpentru Polul de Creº-tere Craiova au fostpostate pe site-ulmunicipalitãþii craio-vene, cei interesaþiputând sã formulezeobiecþii ºi sugestiipânã spre mijlocullunii octombrie, lunãîn care documenteleau urma sã primeascãgirul Consiliului LocalMunicipal ºi sã fiedepuse la ADR.

Zona MeZona MeZona MeZona MeZona Metrtrtrtrtropolitopolitopolitopolitopolitană Crană Crană Crană Crană Craioaioaioaioaiovvvvva a pus în consulta a pus în consulta a pus în consulta a pus în consulta a pus în consultararararare publică documente publică documente publică documente publică documente publică documenteleeleeleeleelecarcarcarcarcare dau te dau te dau te dau te dau tonul dezvonul dezvonul dezvonul dezvonul dezvoltării în uroltării în uroltării în uroltării în uroltării în următmătmătmătmătorii aniorii aniorii aniorii aniorii ani

gie Durabilã, de asemenea adop-tat în 2016, a fost completat înnoua variantã cu o serie de pro-iecte, unele aparþinând munici-palitãþii craiovene, altele CJ, darºi un proiect care priveºte reabi-litarea termicã a uneia din prin-cipalele instituþii de culturã dinBãnie – Teatrul Naþional „Ma-rin Sorescu” din Craiova. „Pla-nul de Acþiune pentru EnergieDurabilã al Zonei Metropolita-ne Craiova (PAED) a fost com-pletat cu proiecte de reabilitarepentru 11 grãdiniþe din munici-piul Craiova: Mihai Eminescu,Elena Farago, Voiniceii, Phoe-nix, Nicolae Romanescu, Caste-lul Fermecat, Cãsuþa cu Poveºti,Paradisul Copiilor, Pinocchio,Floare Albastrã, Piticot. De ase-menea, a fost inclus ºi proiectulde reabilitare a Teatrului Naþio-nal „Marin Sorescu” din Craio-va în vederea creºterii eficienþeienergetice. Din partea CJ Dolj,au fost adãugate proiectele:Creºterea eficienþei energetice, arezistenþei ºi stabilitãþii la clãdi-rea publicã a Clinicii de oncolo-gie ºi a Clinicii de dermatologiedin cadrul SCJU Craiova; Creº-terea eficienþei energetice, a re-zistenþei ºi stabilitãþii la clãdireapublicã a spitalului de pneumof-tiziologie Leamna”, a mai pre-cizat Sorin Manda.

60 de proiecte noiincluse în SIDU

În Strategia Integratã de

Dezvoltare Urbanã (SIDU) pen-tru Polul de Creºtere Craiova,susþin reprezentanþii municipa-litãþii, a fost conturat un obiec-tiv general: „Consolidarea po-ziþiei municipiului Craiova decentru urban de interes regionalºi naþional, prin asigurarea unuiclimat economic favorabil in-vestiþiilor ºi mediului de afaceri,încadrat de reþele de transportdurabile, forþã de muncã înaltcalificatã ºi educatã, sisteme desãnãtate eficiente ºi prin valo-rificarea sustenabilã a resurse-lor, pentru toate localitãþile dincadrul zonei funcþionale a po-lului de creºtere”. De asemenea,au fost cuprinse ºi obiectivestrategice ºi specifice clare: 1.Creºterea competitivitãþii eco-nomice a polului de creºtereCraiova prin valorificarea resur-selor locale ºi orientarea cãtredomeniile cheie cu potenþial dedezvoltare ale zonei; 2. Dezvol-tarea polului de creºtere Craio-va prin conectarea la reþeleleregionale, naþionale ºi europe-ne de transport, bazatã pe o po-liticã coerentã de dezvoltare arelaþiilor funcþionale, concomi-tent cu îmbunãtãþirea infrastruc-turii specifice; 3. Asigurareaunor servicii publice de calitate(educaþie, sãnãtate, social, ad-ministraþie, siguranþã a popula-þiei), urmãrind atât tipologiacererii, cât ºi dimensiunea teri-torialã a acesteia; 4. Creareacondiþiilor necesare dezvoltãriidemografice a zonei, prin core-

larea cererii cu oferta de muncãºi asigurarea condiþiilor unuitrai decent; 5. Afirmarea iden-titãþii turistice a zonei funcþio-nale a polului de creºtere Cra-iova prin valorificarea ºi promo-varea patrimoniului cultural ºinatural; 6. Creºterea calitãþiifactorilor de mediu ºi asigura-rea unui climat favorabil locui-rii. Lista proiectelor cuprinse înSIDU a suferit, de asemenea,modificãri. „Îndeplinirea obiec-tivelor strategiei este strâns le-gatã de implementarea planuluide acþiune ºi a proiectelor dinportofoliu. În varianta actualã aSIDU s-au adãugat 60 de pro-iecte noi, din domenii diferiteprecum cercetare ºi dezvoltare,infrastructurã educaþionalã,mobilitate, patrimoniu, social,eficienþã energeticã”, a precizatadministratorul public SorinManda.

Pasaje noi pesteCalea Bucureºti.Tramvaiul împinsspre Aeroport

De menþionat cã lista lungã deproiecte din SIDU, cu câtevasute de proiecte, se referã atâtla investiþii propuse pentru mu-nicipiul Craiova, cât ºi la cele-lalte localitãþi din Zona Metro-politanã, precum ºi obiectivefinanþate de Consiliul JudeþeanDolj sau CNAIR. Gãsim inclu-se aici spre exemplu trei proiec-

de Nicuºor Fota

Planul de Mobilitate Ur-banã Durabilã (PMUD)pentru Polul de Creºte-

re Craiova ºi Planul de Acþiu-ne pentru Energie Durabilã aufost deja adoptate de consilieriilocali craioveni anul trecut, do-cumentele suferind însã câtevamodificãri care trebuie sã pri-veascã girul legislativului local.Astfel, potrivit reprezentanþilorPrimãriei Craiova, PMUD a fostactualizat pentru a se corela cuOrdinul 233/2016 de aprobarea Normelor metodologice deaplicare a Legii 350/2001 pri-vind amenajarea teritoriului ºiurbanismul ºi de elaborare ºi ac-tualizare a documentaþiilor deurbanism, emis de MDRAP, încare se precizeazã conþinutulcadru pentru Planurile de Mo-bilitate Urbanã. „La data elabo-rãrii primei versiuni a PMUDCraiova (decembrie 2015), pre-zentul ordin nu era în vigoare.Lista de proiecte a PMUD Cra-iova nu a suferit modificãri/ac-tualizãri faþã de varianta dejaaprobatã de Consiliul LocalCraiova”, a declarat administra-torul public al municipiului,Sorin Manda.

11 grãdiniþe ºi TNCpe lista de reabilitãritermice

Planul de Acþiune pentru Ener-

te, în valoare de câteva zeci demilioane de euro, destinat dez-voltãrii Aeroportului Internaþi-onal Craiova, aflat în subordi-nea CJ Dolj, pieþe ºi centre decolectare a legumelor, trotuareºi piste de bicicliºti, locuri dejoacã sau lucrãri de asfaltare sauintroducere a iluminatului pu-blic în mai multe dintre comu-nele incluse în zona metropoli-tanã, dar ºi crearea unui parcindustrial la Iºalniþa ºi dezvol-tarea High Tech Industry Park,recent înfiinþat de CJ. La capi-tolul transport/mobilitate urba-nã sunt prevãzute achiziþia a 18tramvaie ºi a câtorva zeci deautobuze noi, crearea de noisensuri giratorii în Craiova, pre-cum ºi semnalizarea prin sema-foare automate a zeci de inter-secþii din oraº. În plus, planuri-le municipale incluse în strate-gia de dezvoltare prevãd crea-rea a douã noi pasaje denivela-te peste Calea Bucureºti – laUniversitate ºi în Sãrari, precumºi prelungirea cãii de rulare atramvaiului spre Sãrari, dar ºispre Aeroportul din Craiova.Potrivit raportului întocmit defuncþionarii Primãriei Craiova,Strategia Integratã de Dezvol-tare Urbanã (SIDU) pentru Po-lul de Creºtere Craiova ar tre-bui depusã în noul format laADR SV Oltenia la sfârºitul lu-nii octombrie, la pachet cu ho-tãrârea de aprobare a Consiliu-lui Local Municipal.

Craiova îºi schimbã planurile deabsorbþie a fondurilor europeneCraiova îºi schimbã planurile deabsorbþie a fondurilor europeneCraiova îºi schimbã planurile deabsorbþie a fondurilor europeneCraiova îºi schimbã planurile deabsorbþie a fondurilor europeneCraiova îºi schimbã planurile deabsorbþie a fondurilor europeneCraiova îºi schimbã planurile deabsorbþie a fondurilor europeneCraiova îºi schimbã planurile deabsorbþie a fondurilor europeneCraiova îºi schimbã planurile deabsorbþie a fondurilor europeneCraiova îºi schimbã planurile deabsorbþie a fondurilor europeneCraiova îºi schimbã planurile deabsorbþie a fondurilor europeneCraiova îºi schimbã planurile deabsorbþie a fondurilor europeneCraiova îºi schimbã planurile deabsorbþie a fondurilor europeneCraiova îºi schimbã planurile deabsorbþie a fondurilor europeneCraiova îºi schimbã planurile deabsorbþie a fondurilor europeneCraiova îºi schimbã planurile deabsorbþie a fondurilor europeneCraiova îºi schimbã planurile deabsorbþie a fondurilor europeneCraiova îºi schimbã planurile deabsorbþie a fondurilor europene

6 - 12 septembrie 2017www.indiscret.ro

3SPECIAL

de Cosmin Pretorian

Disidenþa internã a luiVictor Ponta a luatsfârºit. Înfrânt de

Liviu Dragnea într-un rãzboifratricid absurd pentru Pa-latul Victoria, fostul liderPSD ºi-a dat demisia din par-tid ºi a sãrit în braþele maivechiului sãu partener poli-tic, Daniel Constantin. ProRomânia este numele forma-þiunii politice pe care cel su-pranumit nu cu mulþi ani înurmã „Micul Titulescu“ se vastrãdui ca peste trei ani sã o„urce“ în parlament. Cum ºidacã va reuºi acest lucru rã-mâne de vãzut, interesanteste ce se va întâmpla cu or-ganizarea în teritoriu a noiiformaþiuni politice.

Theodor Sas,deja preºedinteinterimar

La Dolj, conform unorsurse bine informate, s-acreat deja un grup de iniþia-tivã în fruntea cãruia a fostpus doctorul Theodor Sas,fost viceprimar al Craioveiîn ultimul mandat al lui An-tonie Solomon. Misiuneafostului pedelist ºi uneperisteste de a construi de la zeroorganizaþia. Alegerea a fostfãcutã, se pare, chiar de cã-

PrPrPrPrPro Ro Ro Ro Ro România vine cu suromânia vine cu suromânia vine cu suromânia vine cu suromânia vine cu surprizprizprizprizprize la Dole la Dole la Dole la Dole la Doljjjjj

Dupã o încercare nereuºitã de a destabilizaPartidul Social-Democrat cu mâna fostuluipremier Sorin Grindeanu, ex-preºedinteleVictor Ponta s-a decis sã reintre transparentîn arena politicã româneascã din postura demembru al unei noi formaþiuni politice. Fostullider PSD a ales varianta cea mai facilã,înregimentarea într-un partid deja existent,Pro România, formaþiune politicã înfiinþatã deprietenul sãu Daniel Constantin, evitând sãconstruiascã de la zero un alt partid. LaCraiova, cel puþin deocamdatã, de destineleacestei formaþiuni politice se ocupã fostulpedelist ºi uneperist Theodor Sas, un tânãrcu ceva experienþã politico-administrativãdupã ce a ocupat timp de patru ani postul deviceprimar al Craiovei. Totuºi, surse din piaþamedia dau ca sigure câteva surprize pentrutoamna acestui an.

tre Daniel Constantin, care amers pe mâna unui grup de in-terese din Craiova. Totuºi, con-form unor surse bine informa-te, odatã cu cooptarea lui Vic-tor Ponta, Pro România capãtãnoi valenþe, motiv pentru carese va încerca atragerea de noinume. „Este adevãrat, eu suntpreºedintele interimar al filia-lei doljene a Partidului ProRomânia. În zilele care urmea-zã, vom purcede la creionareaunui birou politic interimar alorganizaþiei, dar deocamdatãnu pot spune nume. Vom faceºedinþa de constituire ºi apoi oconferinþã de presã“, a decla-rat, în exclusivitate pentru In-discret în Oltenia, Theodor Sas.Cum prin oraº deja circulã zvo-nuri cu privire la implicareafostului primar Antonie Solo-mon în acest proiect, fostul vi-ceprimar Sas a þinut sã preci-zeze cã, deocamdatã, nu a fostvorba de aºa ceva: „Nu, nu amdiscutat cu domnul AntonieSolomon. Însã, orice om devaloare este bine-venit alãturide noi! Veþi vedea în Pro Ro-mânia numeroºi oameni de ca-litate, doctori, avocaþi, econo-miºti“.

Eventuala reintrare a lui An-tonie Solomon în politicã alã-turi de Victor Ponta reprezin-tã, din multe puncte de vedere,o ameninþare, în principal, pen-tru cel mai important partid

politic din Dolj, PSD. AntonieSolomon a fost ºi este în conti-nuare nu atât un politician de

valoare, cât mai ales un „aspi-rator“ de voturi, imensa sa no-torietate putând ajuta o forma-

þiune politicã nou-nãscutã sãcapete contur pe scena poli-ticã doljeanã.

Reînvie Pontaechipa Sas - Solomon?Reînvie Pontaechipa Sas - Solomon?Reînvie Pontaechipa Sas - Solomon?Reînvie Pontaechipa Sas - Solomon?Reînvie Pontaechipa Sas - Solomon?Reînvie Pontaechipa Sas - Solomon?Reînvie Pontaechipa Sas - Solomon?Reînvie Pontaechipa Sas - Solomon?Reînvie Pontaechipa Sas - Solomon?Reînvie Pontaechipa Sas - Solomon?Reînvie Pontaechipa Sas - Solomon?Reînvie Pontaechipa Sas - Solomon?Reînvie Pontaechipa Sas - Solomon?Reînvie Pontaechipa Sas - Solomon?Reînvie Pontaechipa Sas - Solomon?Reînvie Pontaechipa Sas - Solomon?Reînvie Pontaechipa Sas - Solomon?

Theodor Sas

Antonie Solomon


4ACTUALITATE

Publ

icita

te

Primarul Craiovei alias„Domnul Nu Conteazã Data” are toate ºan-

sele sã-l depãºeascã în grafi-cul deficienþelor pe colegul departid veºnic blocat pe „AltãÎntrebare”. Cu un Dorel îm-pins în fruntea ºantierului,gata de selfie, dar pe lângãproiect, e uºor sã înþelegemtoþi ce am pierdut, dar mai alescu ce ne-am (re)ales. Pentru cãDorel nu crede în punctuali-tate, vreo 12 proiecte netermi-nate la timp pentru Craiova ausupt bani treptat din bugetullocal. Vreo 9 milioane de eurodin 2015 înspre zilele noastre,numãrate, decontate din baniinoºtri. Dar Dorel e liniºtit înjilþul de primar, are trei ani demandat ºi lucrãri pe care vreasã le termine în zece. Cãci,vorba lui, nu conteazã data,important e sã fie gata când-va. Nu mai zic ce putea facecu 9 milioane de euro. În modcert, mult mai mult decât sãtrimitã douã roabe de pietriºla periferie, în ajunul votului,cu mesajul „dacã mã alegeþi,poate vedeþi ºi asfaltul”. Deinimos ce e pe banul craiovea-nului, Dorel n-a iniþiat niciunproces în instanþã împotrivafirmelor care au fãcut ca pla-nul de execuþie sã se ducã peapa sâmbetei. În ciuda figuriisupuse ºi inocente a lui Do-rel, activeazã caracterul luianticomunitar care compromi-te toate principiile ce generea-zã prosperitate pentru oraº.Indiferent câte fondante poli-tice vinde, prin delãsarea saDorel a devenit etalonul celorcare nu cred în seriozitate înaceastã þarã. Un Dorel cufuncþie, dar cu etichetã falsã,care ar trebui sã plãteascã dinpropriul buzunar toate pagu-bele create prin abandonareaproiectelor prioritare sau pecele nãscute din incapacitateaadministrativã de a finaliza unobiectiv. ªi chiar ºi aºa, sume-le provenite din despãgubiri n-ar putea egala sumele pierdu-te de Craiova. ªi nici timpulcare se scurge fãrã folos, întimp ce Dorel, primarul, îºiîmbogãþeºte (nu doar) CV-ul.Un primar care spune cã nuconteazã data, este de fapt li-derul celor care nu oferã ga-

Agenþia Judeþeanã pentruOcuparea Forþei deMuncã (AJOFM) Vâl-

cea anunþã cã, la solicitarea hi-permarket Carrefour RâmnicuVâlcea, sprijinã demersurile ini-þiate de angajator în vedereaidentificãrii persoanelor intere-sate în dezvoltarea unei cariereprofesionale în cadrul hipermar-ketului ce se va deschide pe te-renul fostului CPL RâmnicuVâlcea.

În acest sens, AJOFM Vâlceaprecizeazã: ”În cadrul oferteidepuse la sediul instituþiei sunt

anunþate circa 300 de locuri demuncã vacante în urmãtoarelemeserii: lucrãtor comercial, lu-crãtor recepþie marfã, casier,bucãtar, cofetar, patiser, pizzer,asistent decorãri, lucrãtor între-þinere, operator scanare, mãce-lar, preparator peºte etc.

Avantaje: se oferã bonuri demasã, ajutor transport, asigura-re medicalã privatã, cupoane demagazin de Paºte ºi Crãciun.

Candidaþii se pot înscrie NU-MAI apelând la numãrul de te-lefon gratuit 0800.0800.04 dinreþelele Romtelecom, Telekom,

Orange, Vodafone, RCS, RDS.Informaþii suplimentare se

pot obþine la sediul AJOFMVâlcea din Râmnicu Vâlcea,strada Dacia, nr. 8, etaj 3, birou309, sau la telefon0250.735.608 interior 18.

Persoanele interesate vor pu-tea participa la interviul pentruangajare în perioada 13-16 sep-tembrie 2017, între orele 8.00ºi 17.00, la sediul Universitãþii„Constantin Brâncoveanu” dinRâmnicu Vâlcea, bulevardulNicolae Bãlcescu, nr. 39”.

(M.P.)

AJOFM Vâlcea anunþã 300 delocuri de muncã la hipermarket

Carrefour din noul mall

































ranþii reale, ºtiind din start pemâna cui împarte „mãlaiul”din licitaþii. Este alibiul perfectpentru cei care sunt gata sãvândã construcþii deficitare,întârzieri de ani în contracte,calitate îndoielnicã, edificii re-parate înainte de a fi noi ºimascota de serviciu idealã pen-tru inaugurãrile fictive, pe bu-cãþi. Azi inaugurãm un scaun,mâine un gard, peste o lunã oprelatã ºi voila! Sã-i spunã ci-neva lui Dorel cã la catalog nuexistã proiect al PSD care sãnu fi fost compromis parþialsau total, financiar sau penal.ªi cã la primãrie, unde a fostpus ca parul de sprijin al gar-dului cãzut, repaosul este con-traindicat într-o comunitatecare s-a sãturat de momeli, deproiecte trase de pãr astfel în-cât ele sã devinã o prelungireutilã ºederii lui pe termen lungîn instituþia în care totul trebu-ie sã se miºte rapid, nu sã îm-bãtrâneascã pe hârtii. PentruDorel nu e important cã amâ-nãrile se fac din cauza perico-lelor care pasc oamenii, nu esteimportant cã se terminã man-datul ºi mai cere trei pentrunimic, nu este important cã plã-tim „amenzi” pentru incompe-tenþa lui, nu este important cãmai multe generaþii pun mâi-nile pe piept asteptând un pro-gres. Pentru Dorel e importantca toate acestea sã se facã...într-o zi. Sau când s-o putea.Sau când or avea ei chef. Saucând vor angaja firme serioa-se. Sau când mandatul lui Do-rel n-o sã mai semene cu o de-nivelare de la marginea Craio-vei. Totuºi, sã nu vã scape mo-mentul în care Dorel a reuºitsã fie punctual. Acela în care asemnat pentru preluarea func-þiei, dovedind cã da, cumva,conteazã ºi data asta. Nu ºtiudacã Dorel sau „bona” sa vapermite sã se treacã în rapor-tul de activitate toate „deraie-rile” sau „costurile suplimen-tare”, dar, „în memoria” tutu-ror proiectelor pe care le aºtep-tãm de ani, puteþi sã-i trimiteþide azi încolo, la serviciu, luiDorel, câte un calendar cumesajul „Conteazã data. Darmai ales cine o stabileºte”.Pânã la urmã, orice Dorel tre-buie sã simtã cât e de... primar.

„Dorele”,eºti atâtde... primar!de senatorMario Ovidiu Oprea,preºedintele PNL Craiova


5ACTUALITATE

Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior +1loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) în Rm.Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la strada princi-palã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuri termo-pan ºi dotãri precum încãlzire în podea, coº ºitubulaturã pânã deasupra blocului, trase firepentru panouri solare, alimentare cu apã, canali-zare, grupuri sanitare delimitate, curent electrictrifazic, acces secundar, centralã termicã, pretabilpentru orice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

Publ

icita

te

„Nuntã de pominã laolteni”, spectacolorganizat de Ansam-blul Artistic „MariaTãnase” din Craiova,a trecut graniþeleOlteniei, bucurândzeci de mii de teleor-mãneni care au parti-cipat la Zilele munici-piului Alexandria.Organizatorii se decla-rã extrem de mulþumiþide prestaþia artiºtilorcraioveni, catalogândcele trei ore de spec-tacol ca fiind „feno-menale”.

de Octavia Hantea

Obiceiurile nunþilor olte-neºti au þinut în faþa sce-nei din centrul munici-

piului Alexandria peste 13.000de persoane, timp de trei ore.Nimeni nu s-a plictisit, iubito-rii de folclor fiind foarte mulþu-miþi de faptul cã soliºtii, dansa-torii ºi orchestra au fost pe sce-

nã, împreunã, pe toatã durataspectacolului. „A fost pentruprima datã când am luat deci-zia ca la Zilele Alexandriei sãavem un întreg ansamblu demuzicã popularã. De regulã,invitam artiºti separat, indepen-denþi. Domnul primar ºi întrea-ga echipã care se ocupã cu or-ganizarea au decis sã fie altce-va la ediþia din acest an. Ne-amconsultat, am analizat atent ide-ea ºi ne-am orientat cãtre An-samblul «Maria Tãnase» dinCraiova. În februarie am dema-rat discuþiile cu doamna Nicu-

„Experienþa de la Alexandriaeste o dovadã a faptului cã pu-tem sã strângem un public nu-meros. Când am purtat primelediscuþii despre aceastã partici-pare a noastrã la Zilele munici-piului Alexandria, mi-am asu-mat o searã întreagã de respon-sabilitãþi doar pentru Ansamblul«Maria Tãnase». Nu a existatcompletare de muzicã uºoarã,nu a existat un alt program, citimp de trei ore noi am reuºitsã-i þinem pe acei oameni aco-lo. Au fost peste 13.000 de per-soane care ne-au aplaudat. Estecea mai mare mulþumire pentru

lina Stoican ºi iatã cã am reuºitsã obþinem o colaborare. Spec-tacolul a fost fenomenal. Nuntapusã în scenã a þinut prezenþipeste 13.000 de spectatori, timpde trei ore. Este lucru mare. Ni-meni nu a plecat din faþa sceneiºi iatã cã ºi la o sãptãmânã de lamanifestare se tot vorbeºte de-spre frumosul eveniment. Mul-þumim ansamblului craiovean ºiîi dorim succes în tot ceea ce ºi-a propus sã realizeze. Sã ducãacest spectacol în cât mai multezone din þarã pentru cã sunt si-gur cã va avea succes”, a spusEugen Delcea, ºef serviciu dincadrul Primãriei Alexandria.

„Noi mulþumimpublicului de acoloºi organizatorilor”

La rândul lor, artiºtii ansam-blului craiovean au fost plãcutimpresionaþi de publicul dinAlexandria. Succesul de pemeleagurile teleormãnene esterodul muncii din sãlile de repe-tiþii ºi al dorinþei de a transmiteiubitorilor de folclor frumuse-þea nunþilor din alte vremuri.

noi, artiºtii. Trebuie sã recunosccã, deºi nu am împãrtãºit cu ni-meni stãrile mele de dinainteaspectacolului, am avut foartemari emoþii. Nu le-am împãrtã-ºit cu cei din ansamblu pentrucã nu am vrut sã creez acea sta-re de ºi mai mare emoþie. Noimulþumim publicului de acoloºi organizatorilor. Pentru întrea-ga noastrã echipã acest specta-col este un mare plus, o încura-jare în vederea continuãrii pro-iectului «Nuntã de pominã laolteni»”, a precizat NiculinaStoican, managerul Ansamblu-lui Artistic “Maria Tãnase” dinCraiova.

„Nunta de pominã la olteni”a trecut graniþele Olteniei„Nunta de pominã la olteni”a trecut graniþele Olteniei„Nunta de pominã la olteni”a trecut graniþele Olteniei„Nunta de pominã la olteni”a trecut graniþele Olteniei„Nunta de pominã la olteni”a trecut graniþele Olteniei„Nunta de pominã la olteni”a trecut graniþele Olteniei„Nunta de pominã la olteni”a trecut graniþele Olteniei„Nunta de pominã la olteni”a trecut graniþele Olteniei„Nunta de pominã la olteni”a trecut graniþele Olteniei„Nunta de pominã la olteni”a trecut graniþele Olteniei„Nunta de pominã la olteni”a trecut graniþele Olteniei„Nunta de pominã la olteni”a trecut graniþele Olteniei„Nunta de pominã la olteni”a trecut graniþele Olteniei„Nunta de pominã la olteni”a trecut graniþele Olteniei„Nunta de pominã la olteni”a trecut graniþele Olteniei„Nunta de pominã la olteni”a trecut graniþele Olteniei„Nunta de pominã la olteni”a trecut graniþele Olteniei

de Virgil Dumitrescu

liticã incumbã citatul ºi nici nuam instrumentele necesare,probabil cã destulã. Dar…“Accederea în NATO ºi înUniunea Europeanã n-au fostrealizate de noi. A fost nevoiede noi în NATO, iar în Uniu-nea Europeanã am intrat, ca ºibulgarii, împinºi de la spate”.Posibile adevãruri cumplitedupã 13 ani de partizanatNATO ºi 10 ani de bâjbâialãeuropeanã, ba cu Brexit, ba cu“mai multe viteze”, contrafac-tual pentru o Românie care înmulte privinþe bate pasul peloc sau, ºi mai rãu, dã cu spa-tele. În singularitatea sa, acad.Rãzvan Theodorescu nu e uni-ca voce care distoneazã în co-rul europenismului ce se vreaîntins din Gibraltar în Ural.Pentru noi însã, parafrazându-l pe poetul oltean vizitat, pe laapus, de Fericire, spusele “vinprea târziu”. Românismul mo-dern, în care nu încape maipuþin europenism, nu pare se-dus de valorile orientale pe câtacceptã sã fie sedus de celeoccidentale. E de lucru ºi înChina ºi în Japonia, ºi în Ara-bia Sauditã, dar conaþionalulpreferã s-o întindã tot spreGermania, Italia sau Spania. ÎnState, cu atât mai motivat. ÎnOccident i se pare hipnotic,viseazã cu ochii deschiºi, înOrient i se pare exotic, þine lao excursie, douã. Poate cã, încele din urmã, NATO are ne-voie de noi pe câtã nevoieavem noi de NATO, de ameri-cani, mai pe ºleau, care se aratãºi astãzi în somnul de veci alînaintaºilor noºtri.

La 29 martie 2004, Româ-nia a aderat la NATO ºide atunci s-a erijat în

pion important pe flancul rã-sãritean al alianþei. Fosta bazãde avioane ruseºti de la Deve-selu a devenit scut antirachetãcu dotare americanã. La 1 ia-nuarie 2007, România a deve-nit membrã cu drepturi depli-ne a Uniunii Europene ºi în-treprinde eforturi pentru inte-grarea în spaþiul Schengen. Cutoate fisurile ºi inechitãþile ine-rente dintre statele membre aleUniunii Europene, þara noas-trã priveºte spre Vest ºi doarîn clipe de îngrijorare spre Est.

În interviul din Evenimen-tul zilei, datat 24 august, acad.Rãzvan Theodorescu surprin-de printr-o altã viziune, nu îna-inte de a readuce în discuþie cãaparþinem unei structuri lati-ne (individualism acerb) ºi ori-entale (spirit de turmã):“ªansa noastrã este cã suntemla marginea Uniunii Europe-ne. În momentul în care UE vadispãrea, noi vom fi elemen-tul de legãturã între resturileUniunii ºi Asia, care este ma-rea putere emergentã. Noiavem nevoie – ºi toþi imbeci-lii urlã când aud asta – de re-laþii bune cu Rusia, de relaþiibune cu Turcia, cei doi marijucãtori din afara UE. Suntmari jucãtori demograficiaceste foste imperii. Noi avemnevoie de China, de Japonia,de lumea aceasta a Pacificu-lui, care se ridicã. LumeaAtlanticului apune, iar cea aPacificului se ridicã”. Mã ab-þin sã evaluez câtã culturã po-

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6OPINIIAcad. Rãzvan

Theodorescu ia pulsulclinic al þãrii (II)

de Cosmin Pretorian

Într-un mod pentru care ne-ar invidia ºi cei mai aprigiduºmani ai noºtri, de zeci

de ani ridicãm la rang de artãmetodele prin care ne distrugemsistemul educaþional. Guvernede dreapta sau de stânga, pre-mieri cu background în dome-niu sau simpli ingineri, miniºtriai educaþiei cu ºtaif universitarori doar politruci cu adânci apu-cãturi comuniste, fiecare dintrecei numiþi sã conducã destinelecelei mai importante „felii“ dinsocietatea noastrã s-a întrecut îna ne îngropa viitorul nostru ºial copiilor noºtri. Sitemul edu-caþional românesc este o ruinãpateticã, între zidurile cãreiaumblã þanþoºi cu papionul atâr-nat de gât politicienii noºtri. Pebandã rulantã scoatem absol-venþi cu licenþã care mor de foa-me ani la rândul pânã se decidsã-ºi ia lumea-n cap ºi sã dea lamistrie pe malurile Tamisei.Doctoratele s-au vândut ºi încãse vând precum lubeniþele lamarginea Dãbuleniului, iar doc-torii, aceastã presupusã elitã asocietãþii nostre, se calcã pebombeuri pe culoarele Parla-mentului sau ale pseudo-univer-sitãþilor ce au împânzit þara,modelându-ne viitorul dupãchipul ºi asemãnarea lor.

Aceastã imagine apocalipticãa sistemului nostru educaþional

este zilnic fardatã ºi rujatã de oclasã politicã neghioabã ºi in-cultã, care are interesul de a-iþine pe copiii noºtri cât maiproºti pentru a-ºi perpetua nã-ravurile ºi în urmãtorii douãzeciºi cinci de ani. Jurnaliºti naivi,poate chiar rãu intenþionaþi,aduc în faþa camerelor de luatvederi o infimã minoritate cumedalii la gât, în timp ce spreexemplu la Pleºoi (sau în orica-re altã comunã din þarã), copiipreºcolari ºi ºcolari încã folo-sesc budele turceºti la veceuldin curte. Ne mândrim, fuduli,cu premiile la informaticã, saufizicã, sau latinã, dar la fiecareînceput de an zecile de mii deºcolari privesc nedumeriþi labãncile goale, cãutând din ochinoile manuale. Rar mi-a fost datsã aud despre o incompetenþãmai crasã decât cea a majoritã-þii miniºtrilor Educaþiei Naþio-nale: an de an, ei eºueazã lamen-tabil în a reuºi sã le punã la dis-poziþie copiilor, la timp, manua-lele dupã care trebuie sã înveþeîn noul an. Parcã pentru a subli-nia ºi mai mult aceastã prostiecrasã, spre exemplu, în acest an,

un individ pe nume Pop, nu ºtiuexact pe ce criterii ajuns minis-tru, a comasat nouã materii într-un singur manual, probabil maigros decât o Biblie. În plus, bo-nus, le oferã copiilor noºtri ºi o„carte“ nouã, pe baza cãreia sãînveþe cum sã alerge sau sã sarãla groapa cu nisip!

Mai grav este cã, într-o bunãmãsurã, nici dinspre privat nu seîntrezãresc prea multe speranþe.Acolo unde existã intenþii buneare grijã statul sã le sugrume dinfaºã. În schimb, fabricile de di-plome prosperã parcã mai abitirdupã fiecare scandal, mirosulbanilor uºor obþinuþi acoperindduhoarea de hoit universitar. Înastfel de condiþii, fiecare dintrenoi, ca pãrinþi responsabili ceîncercãm sã fim, ne uitãm din ceîn ce mai des peste hotare. Deºiscumpã, educaþia în þãrile civili-zate este mult mai temeinicã. Nuavem toþi genii în familie, darstatutul de pãrinte responsabil neobligã sã le oferim urmaºilornoºtri toate ºansele pentru a aveao viaþã mai normalã decât a noas-trã. Iar România nu mai este demult o opþiune viabilã!

Dragipoliticieni,pute a hoit!


















7CULTURÃ

Sãptãmâna trecutã, Ame-rican Corner Craiova aîncheiat cu succes mai

multe proiecte desfãºurate de-alungul sezonului estival. Proiec-tele au fost dezvoltate exclusivpentru copii, constituindu-seîntr-o alternativã utilã ºi opor-tunã pentru petrecerea cu folosa vacanþei de varã. Sãptãmânal,timp de douã luni pline, biblio-tecarii de la American Corner audesfãºurat activitãþi pe margineaunor teme precum educaþia princulturã, animaþie, lecturã sau ac-þiuni în aer liber, însuºirea tole-ranþei, a civismului ºi a colabo-rãrii ca pãrþi esenþiale ale con-vieþuirii în societate.

Astfel, în toate zilele de mier-curi ale ultimelor douã luni, co-piii ºi-au dat întâlnire la biblio-tecã pentru Games Day. Un re-gal al jocurilor de echipã, obunã ocazie pentru socializare,strategie ºi competiþie construc-tivã. Îndrumaþi de voluntarulArmand Pascu, copiii au fostintroduºi în universul atrãgãtoral jocurilor unde, mizând peexpresivitate, dând frâu liberimaginaþiei ºi punându-ºi în va-loare aptitudinile de colaborareºi competiþie, s-au folosit de jo-curile puse la dispoziþie de bi-

bliotecari pentru a se împrieteniºi comunica. În completareaacestor activitãþi, în fiecare din-tre sãptãmânile lunilor iulie ºiaugust, în zilele de joi ºi vineri,copiii au vizionat filme, parte deanimaþie ºi parte documentare,fãrã deosebire lung metraje cuo profundã componentã educa-tivã. De asemenea, pentru lunaaugust exclusiv, în fiecare zi deluni, respectiv vineri, volunta-rele Delia Marinela Mâþã ºiCristina Maria Galep, doctoran-de în cadrul Facultãþii de Literedin Craiova, s-au lansat, alãturide copii, în activitãþi de lecturãîn cadrul clubului omonim. Prinlecturi diverse, povestiri ºi dez-bateri constructive, copiii auavut acces la opere consacrateale literaturii noastre, dar ºi ladiferite specii literare specificealtor culturi. Activitãþile desfã-ºurate, departe de a fi canoniceºi stricte, s-au caracterizat prindeschidere ºi lipsã de forma-lism, prin voioºie ºi energie tot-odatã.

Fun in Summer, pe de altãparte, proiect pilotat în premie-rã în cursul acestui an, a fostrodul colaborãrii stabilite întreBiblioteca Judeþeanã “Alexan-dru ºi Aristia Aman”, Muzeul

Olteniei ºi Muzeul de Artã. Celeopt teme derulate de-a lungullunilor iulie ºi august au avutmenirea de a-i conºtientiza pecopii în legãturã cu mai multesubiecte de actualitate precumînceputurile aviaþiei în Româ-nia, protecþia mediului, viaþa ºiobiceiurile sãnãtoase, istoriaCraiovei, a artei ºi costumuluiromâneºti.

“Obiectivele pe care ni le-amfixat la începutul acestei veri aufost realizate. Am reuºit, aºadar,

sã-i atragem pe copii spre cul-turã, le-am îmbogãþit cunoºtin-þele ºi, implicit, vocabularul, ceimai mulþi dintre ei ºi-au depã-ºit inhibiþiile ºi au învãþat sã-ºiexprime opiniile în mod liber ºi,foarte important, i-am acomo-dat cu spaþiul bibliotecii. Aceas-tã din urmã reuºitã are o sem-nificaþie aparte. ªtim cu toþii câteste de importantã depãºireabarierei psihologice, depãºireaprejudecãþilor în legãturã custricteþea ºi rigorismul pe ne-

drept puse în seama bibliotecii.Tocmai de aceasta ºi pentruaceasta, activitãþile derulate laAmerican Corner au avut rolulde a înfãþiºa biblioteca într-operspectivã cât se poate deatractivã ºi agreabilã. Copiiitrebuie sã frecventeze bibliote-ca în mod regulat pentru cã oasemenea deschidere le serveº-te în mod direct interesul. Re-sursele de care dispunem, bu-nãvoinþa ºi profesionalismul bi-bliotecarilor sunt parteneri pre-þioºi în procesul de formare. Lemulþumesc tuturor voluntarilorcare au desfãºurat activitãþi labibliotecã ºi le mulþumesc ºicolegilor mei pentru cã un nu-mãr mare de copii a avut posi-bilitatea unei formãri de cali-tate, cu titlu gratuit, la biblio-tecã”, a declarat Lucian Dindi-

ricã, managerul Bibliotecii Ju-deþene “Alexandru ºi AristiaAman”.

Toate activitãþile desfãºuratela American Corner au fost dez-voltate special pentru copii,principalii participanþi prove-nind din centrele sociale “Aripide luminã” ºi “Best Life” dinCraiova.

Birou Presãal Bibliotecii Judeþeane

“Alexandru ºi Aristia Aman”

Vara a trecut, dar activitãþilede la American Corner au rãmasVara a trecut, dar activitãþilede la American Corner au rãmasVara a trecut, dar activitãþilede la American Corner au rãmasVara a trecut, dar activitãþilede la American Corner au rãmasVara a trecut, dar activitãþilede la American Corner au rãmasVara a trecut, dar activitãþilede la American Corner au rãmasVara a trecut, dar activitãþilede la American Corner au rãmasVara a trecut, dar activitãþilede la American Corner au rãmasVara a trecut, dar activitãþilede la American Corner au rãmasVara a trecut, dar activitãþilede la American Corner au rãmasVara a trecut, dar activitãþilede la American Corner au rãmasVara a trecut, dar activitãþilede la American Corner au rãmasVara a trecut, dar activitãþilede la American Corner au rãmasVara a trecut, dar activitãþilede la American Corner au rãmasVara a trecut, dar activitãþilede la American Corner au rãmasVara a trecut, dar activitãþilede la American Corner au rãmasVara a trecut, dar activitãþilede la American Corner au rãmas


8ACTUALITATE

micã nu s-a datorat doar consu-mului, aºa cum speculativ ºi falsinduce mica ”mare” opoziþie.

O contribuþie semnificativãau avut-o investiþiile private ºicererile externe. Investiþiile suntmai mari decât în primul trimes-tru ºi faþã de anul trecut. În lunaiulie s-au efectuat investiþii însumã de 2,4 mld. lei, respectivdublul mediei lunare din primulsemestru ºi cu 33% peste nive-lul investiþiilor publice din lunaiulie 2016.

Participaþiile la capitalul so-cietãþilor ºi profitul reinvestit aufost în semestrul I 2017 în sumãde 2.179 mil. euro, respectiv cu28,6% peste cele din semestrulI 2016 (când valoarea investi-þiilor a fost de 1.695 mil. euro).

Creºterea economicã începesã se resimtã cu adevãrat în bu-zunarele românilor, în nivelulde trai. Câºtigul salarial mediunet din economie a crescut cu15% faþã de aceeaºi perioadãdin 2016, iar câºtigul salarialreal cu 14,4%. Câºtigul salarialmediu brut pe total economie aajuns la peste 3.300 lei, cu15,3% mai mare decât cel înre-gistrat în luna iunie 2016, dato-ritã majorãrii câºtigului salarialdin sectorul bugetar cu 28,4%ºi câºtigului salarial din mediulconcurenþial cu 12%.

Majorãrile de salarii din sec-torul privat din primele ºaseluni, de 12,5%, sunt cele mairidicate de dupã crizã. Acesteanu au afectat nici locurile demuncã ºi nici competitivitateala export a firmelor româneºti.

Pensia medie de asigurãri so-ciale de stat a ajuns în luna iu-lie la 1.070 lei, cu 15% peste ceadin iulie 2016 (931 lei). Mãsu-rile adoptate de guvernul PSD– ALDE au fãcut ca sectorulprivat sã creeze tot mai multelocuri de muncã. În primul se-mestru s-au creat 120,3 mii lo-curi de muncã. În sãnãtate, efec-tivul de salariaþi s-a majorat cu10 mii persoane. În administra-þie s-a majorat cu doar 1,8 miipersoane.

ªomajul a ajuns la un nivelcomparabil cu cel din 2008.Numãrul ºomerilor înregistraþia fost la sfârºitul lunii iulie de366,6 mii persoane, cu 53,5 miipersoane mai redus decât în iu-lie 2016 ºi cu 51,6 mii persoa-ne sub nivelul din decembrie2016.

Producþia industrialã a înre-

Fotografiaadevãruluide Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

gistrat cea mai mare creºterede dupã crizã ºi una din celemai ridicate din Uniunea Eu-ropeanã (locul doi dupã Esto-nia). În primele 6 luni, creºte-rea producþiei industriale a fostde 8,0%, comparativ cu numai1,3% în aceeaºi perioadã din2016 ºi 2,3% pe ansamblulUE. Cea mai mare contribuþiela creºterea producþiei indus-triale a avut-o cererea externã.Dacã cifra de afaceri din in-dustrie a crescut cu 10,4%,vânzãrile de pe piaþa externãde produse industriale s-aumajorat cu 14,3%.

Procesul de modernizarestructuralã a exportului prinproduse cu valoare adãugatãridicatã se amplificã. În primulsemestru, exportul de bunuris-a majorat cu 9,6%, ajungândla 30,9 mld. euro (cât exportaRomânia în întreg anul2008!!!).

În primele 6 luni ale anului2017, structura exporturilor afost dominatã în proporþie deaproape 50% de livrãrile debunuri din categoria maºinilorºi echipamentelor de transport.

Serviciile de piaþã pentruîntreprinderi au avut un trendascendent, valoarea cifrei deafaceri majorându-se în primulsemestru cu 13,3%, fiind ceamai spectaculoasã evoluþie dedupã anul 2008.

Climatul economic favora-bil, dar ºi încrederea în Pro-gramul de guvernare s-au re-flectat direct în demografiasocietãþilor. În primele 7 lunidin acest an, s-au înmatriculat93.851 societãþi, cu 25 miipeste înmatriculãrile din pri-mele 7 luni din 2016 (36,6%).

Iatã doar câteva date IN-CONTESTABILE oricâtã rea-credinþã ar secreta interesulpolitic al unora.

Poate cel mai important lu-cru însã este cel referitor laîncrederea generalã în econo-mie. Pentru cã încrederea estemotorul oricãrui succes. Indi-cele de încredere în economiaromâneascã, calculat pe bazãde sondaj de cãtre ComisiaEuropeanã, s-a situat în lunaaugust 2017 la 104,9 punctepeste nivelul din luna august2016. În 2017, indicele de în-credere se situeazã în jurulunui prag de 105 puncte, me-dia primelor opt luni (105,1)fiind la cel mai ridicat niveldin 2009 pânã în prezent.

Aceasta înseamnã o îmbu-nãtãþire a încrederii generale îneconomie, care, suntem con-vinºi, se va reflecta în lunileurmãtoare în dezvoltarea afa-cerilor ºi în noi investiþii strãi-ne.

Poate cã privind la aceastãfotografie a adevãrului, va în-cerca ºi Opoziþia sã fie una aRomâniei, iar nu împotrivaRomâniei.

Este absolut normal caOpoziþia sã critice Gu-vernul acolo unde lu-

crurile merg rãu. Nu e delocnormal însã ca opoziþia sã îºidoreascã sã meargã lucrurilerãu ºi sã mintã cu seninãtatezilnic în aceastã direcþie.

Datoria mea de politicianresponsabil este sã vã spunadevãrul. Iar adevãrul nu poa-te fi întemeiat decât pe reali-tatea riguroasã a faptelor ºi acifrelor. Vã invit aºadar, în rân-durile de mai jos, sã vedeþi fo-tografia adevãrului despre si-tuaþia la zi a economiei noas-tre, fotografia stãrii noastre defapt.

Creºterea economicã estecel mai bun indicator, deopo-trivã, al bunului mers al eco-nomiei reale, dar ºi al eficien-þei politicilor economice pro-movate. Avem o creºtere eco-nomicã de 5,8% - cea maimare din UE, care ne situeazãprintre cele mai dinamice eco-nomii din Europa. Creºterea de5,2% asumatã la începutul gu-vernãrii va fi depãºitã.

Deficitul bugetar este înacest moment sub control.Sunt îndeplinite toate premi-sele care ne vor permite sã nerespectãm angajamentul ex-tern de a avea un deficit sub3%. Economia româneascã îºiîmbunãtãþeºte eficacitatea ºicompetitivitatea, ceea ce faceca ºi creºterea economicã ri-dicatã sã fie sustenabilã.

În privinþa creºterii venitu-rilor bugetare, se vãd primelerezultate. În primele ºapte luniale acestui an, veniturile buge-tului general consolidat, însumã de 141,2 miliarde de lei,reprezentând 17,3% din PIB,au fost cu 9% mai mari în ter-meni nominali faþã de aceeaºiperioadã a anului precedent.

În privinta absorbþiei fondu-rilor europene, ne-am angajatîn programul de guvernare lao cifrã de 5,2 miliarde de euro,cifrã care de asemenea va fidepãºitã la finalul anului.

Guvernul PSD - ALDE adeblocat toate autoritãþile demanagement. În ceea ce pri-veºte fondurile pentru agricul-turã, la începutul anului amfost campionii Europei, epui-zând toate fondurile pe anulacesta în primele douã luni.

Atenþie la urmãtoarea tuºã afotografiei. Creºterea econo-

Publ

icita

te

Elevii unitãþilor ºcola-re din judeþul Gorj vorbeneficia ºi în acestan de programul„Lapte ºi corn”. Nu aufost întâmpinateprobleme cu procedu-ra necesarã, faptpentru care toþi ceipeste 32.000 de elevivor avea cele douãproduse chiar dinprima zi de ºcoalã.

de Octavia Hantea

P otrivit preºedinteluiConsiliului JudeþeanGorj, Cosmin Popescu,

contractul cu firma care asigu-rã laptele ºi cornul este dejasemnat, valoarea acestuia fiindde peste 5,5 milioane de euro.„Procedura existã, avem acor-

Gorj: Programul„Lapte ºi corn”,chiar din prima

zi de ºcoalãdul cadru, produsele sunt asigu-rate, contractul este semnat, co-manda este datã, avem toateactele necesare ºi, din câte îlcunosc pe operator, se va þinede treabã. Licitaþia s-a þinut anultrecut”, a declarat Cosmin Po-pescu. Firma care le aduce ele-vilor laptele este aceeaºi de anultrecut, Simultan SRL, cu sediulîn Timiº, iar cornul este asigu-rat de SC Achiziþie ºi Dezvol-tare SRL. Valoarea contractuluipentru asigurarea cornurilor în2017-2018 este de 1,09 milioa-ne lei, iar valoarea contractuluipentru lapte în acelaºi an ºcolareste de 4,5 milioane lei. Legatde programul „Masã caldã pen-tru elevi”, ºeful CJ Gorj a pre-cizat cã încã existã discuþii peaceastã temã. Dacã proiectul vafi pus în practicã, beneficiariiacestuia ar fi doar elevii caresunt cazaþi în internate.


9REPORTAJ

Preotul gorjeanAdrian Porei areuºit sã punãbazele unei afacericu mure, clienþiifiind asiguraþi cãfructele ce le suntlivrate la domiciliunu au fost tratatechimic. Cum perioa-da de recoltare s-aîncheiat la finelelunii trecute, familiaPorei se ocupã înprezent cu vânzareabutaºilor de mur.

de Octavia Hantea

De întreaga activitatedesfãºuratã în satulVãlari din comuna

Stãneºti-Gorj se ocupã ceipatru membri ai familiei Po-rei. Începutul nu a fost unuluºor, dar respectând toþi pa-ºii ce se impun pentru reuºi-ta unei asemenea plantaþii,mica afacere a dat roade.Anul acesta, referitor la re-colta de mure, a fost unulfoarte bun. Comenzile nu aulipsit nici ele, murele bio fi-ind livrate direct la domici-liul clientului. Publicitatea ºipreluarea comenzilor se des-fãºoarã în mediul on-line. „Afost un an minunat pentru«Mure Gorjeneºti», cu o re-

coltã peste aºteptãri. Le mulþu-mim tuturor acelora care aucumpãrat delicioasele noastremure ºi ne cerem scuze aceloracare au dat comandã prea târ-ziu”, este mesajul celor patrumembri ai familiei Porei.

Butaºi de mur cu4 sau 6 lei/bucata

Cum fructe nu mai sunt pen-tru a fi comercializate, familiaPorei se ocupã acum cu vânza-rea butaºilor de mur. Preþul ce-rut este cuprins între 4 ºi 6 lei/

trã ºi nu uitaþi: primul ve-nit… primul servit!”, auanunþat proprietarii afaceriide succes „Mure Gorje-neºti”.

Comercianþiidin pieþe,marele necazal producãtorilor

Una dintre problemeleproducãtorului de mure estenegocierea preþului cu ne-gustorii din pieþe. Interme-diarii oferã un preþ mic, lu-cru deloc pe placul celui caresuportã întreaga investiþie.„O plantaþie fãrã apã ºi gu-noi de grajd, protecþie împo-triva intemperiilor ºi fãrã dra-goste nu poate exista, pentrucã existã o anumitã comuni-care între cel care îngrijeºteo plantaþie ºi planta în sine.Nu folosim nimic chimic, cidoar gunoi de grajd, pricepe-re, apã ºi ajutor divin. Cei dinpieþe sau târguri încearcã sãcumpere marfa cât mai ief-tin, iar noi dorim sã obþinemun preþ corect, dar ei vor sã

butaº, un numãr considerabil deplante ajungând deja la cumpã-rãtori. Cei interesaþi de aceºtibutaºi au fost informaþi de pre-otul Porei cã plantãrile se facperioada octombrie-noiembrie.„Ne pregãtim pentru vânzareabutaºilor de mur thornfree! Aº-teptãm comenzile dumneavoas-

câºtige dublu decât cel careproduce. Noi investim foar-te mult, iar un comerciant depe piaþã investeºte într-uncântar ºi imediat vrea sã câº-tige dublu. Cred cã trebuiesã þinã cont ºi de muncanoastrã”, a spus pãrinteleAdrian Porei.


















Adrian PoreiAdrian PoreiAdrian PoreiAdrian PoreiAdrian PoreiAdrian PoreiAdrian PoreiAdrian PoreiAdrian PoreiAdrian PoreiAdrian PoreiAdrian PoreiAdrian PoreiAdrian PoreiAdrian PoreiAdrian PoreiAdrian Porei

În perioada analizatã, cur-sul euro nu a scãzut subpragul de 4,59 lei, evolu-

þie datoratã aversiunii faþã derisc existentã în mediul extern,dar ºi neîncrederii arãtate depiaþa localã faþã de mãsurilehei-rupiste ale PSD, care auscopul de a putea „onora” pro-misiunile electorale.

Cotaþiile euro au trecut de4,6 lei, cu un maxim de 4,6614lei, iar cursul a atins un vârfde 4,5985 lei. Conform deale-rilor bancari, creºterea euro afost contracaratã de interven-þii punctuale ale BNR. Astfel,minimul de 4,5906 lei a fostatins în ultima zi din august,scãderea leului faþã de euro fi-ind de circa 0,7% la nivelulîntregii luni.

Primele douã ºedinte dinseptembrie au readus euro pecreºtere, cursul urcând la fina-lul perioadei la 4,5949 lei, într-o ºedinþã în care tranzacþiile s-au realizat, în prima parte a ei,între 4,593 ºi 4,597 lei. Seara,pe pieþele internaþionale, cota-þiile au depãºit din nou pragulde 4,6 lei, atingând un maximde 4,602 lei.

Deprecierea leului a surve-nit dupã testul nuclear al Co-reei de Nord de duminicã, testcare a implicat o bombã cu hi-drogen miniaturizatã ce a pro-vocat un cutremur de 6,2 gra-de. Aceasta a „provocat” ºicreºterea aversiunii faþã derisc, ceea ce a dus la deprecie-rea activelor emergente ºi lamajorarea investiþiilor în celeconsiderate drept „refugiu”,precum francul elveþian, yenuljaponez sau aurul.

Comparativ cu sfârºitul luiiulie, leul s-a apreciat în august

10ECONOMIE


Publ

icita

te

Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

cu circa 1,3 bani faþã de dolar,ultima medie din august fiindde 3,8654, pentru ca la finalulperioadei media sã scadã pânãla 3,8558 lei.

Moneda elveþianã a încheiatluna trecutã la 4,0038 lei, ni-vel aproape identic cu cel dela finalul lui iulie. Începutullui septembrie a adus o creº-tere a mediei la 4,0281 lei.

Evoluþia leului din aceastãlunã va fi influenþatã, pe lân-gã evenimentele geopolitice,de modul în care PSD va ges-tiona protestele mediului deafaceri faþã de noile modifi-cãri, efectuate sau anunþate,ale codului fiscal. Existã po-sibilitatea sã aparã tot maimulte ieºiri din piaþã localã,ceea ce va aduce o creºtere acererii de valutã.

Perechea euro/dolar a cres-cut la începutul perioadei la1,2069 dolari, nivel care semai înregistra în ianuarie2015. La finalul ei, tranzacþii-le se realizau între 1,1875 ºi1,1922 dolari.

În ultimele luni, dolarul ºi-a pierdut din statutul de „mo-nedã sigurã”, ca o consecinþãa scandalurilor care macinãechipa Trump, dar ºi a nepu-nerii în aplicare a programe-lor economice ºi sociale cucare au fost câºtigate prezi-denþialele americane.

Preþul unciei de aur a urcatputernic, la circa 1.342 dolari,cel mai ridicat nivel începândcu septembrie 2016, cândexistau incertitudini privindrezultatul alegerilor din SUA.

Analiza cuprindeperioada 29 august –

2 septembrie

Mai multe instituþiipublice din judeþulDolj pun la dispoziþie,în aceastã perioadã,locuri de muncãpentru toate categorii-le de persoane aflateîn cãutarea unui job.Astfel, doljenii cu saufãrã studii superioare,fie cã au, fie cã nu auvechime în muncã ºiexperienþã în dome-niu, îºi pot încercanorocul participând laconcursurile organiza-te de instituþiile încauzã.

de Octavia Hantea

Una dintre instituþiile angajatoare este chiar Pri-mãria municipiului

Craiova. Pentru posturile dincadrul Primãriei municipiuluiCraiova, se organizeazã concursde recrutare pe o perioadã ne-determinatã a funcþiilor publi-ce de: inspector asistent pentrucadastru ºi urbanism, inspectordebutant pentru Serviciul ima-gine, inspector debutant pentruBiroul situaþii crizã de urgenþãºi protecþie civilã, un post de in-spector principal, un post deelectrician, cinci de salvamari ºiunul de profesor de înot. Can-didaþii trebuie sã îndeplineascãprevederile legii referitoare lastatutul funcþionarului public, sãaibã studii necesare cu diplomãde licenþã sau de Bacalaureat;sã aibã vechime în specialitate,

Zeci de locuri de muncãîn instituþiile din Oltenia

acolo unde postul nu este pen-tru debutant.

Posturi la alteprimãrii din judeþ

ªi alte primãrii din judeþ facangajãri. Astfel, primãriile loca-litãþilor Bratovoieºti, Moþãþei,Podari, Cârcea, Argetoaia, Ro-jiºte, Brãdeºti ºi Poiana Mare aunevoie de inspectori pentru anu-mite compartimente. Posturilesunt atât pentru debutanþi, cât ºipentru doljenii care au experi-enþã în domeniile precizate.

Locuri de muncãºi la CJ Dolj

Posturi vacante sunt ºi în ca-drul Universitãþii din Craiova.Aici se cautã un muncitor ne-calificat, un electromecanic, unºofer ºi secretar cu jumãtate denormã. Nevoie de angajaþi areºi Consiliul Judeþean Dolj, fiindvorba despre un consilier IA, unºef birou, referent superior încadrul Biroului de relaþie cupublicul ATOP-Direcþia AfaceriEuropene, consilier IA în cadrulDirecþiei tehnice-Birou moder-nizãri ºi reabilitãri drumuri, di-rector executiv în cadrul Direc-þiei imagine ºi coordonare insti-tuþii subordonate. Pentru aces-te posturi se cer studii de spe-cialitate ºi vechime în muncã.

Director pentruspitalul din Bãileºti

ªi unitãþile spitaliceºti din ju-deþ fac angajãri. Astfel, Spita-lul Filantropia a scos la concurs

posturi pentru ºofer ºi liftier,unitatea medicalã din Bãileºtiavând nevoie de manager. Deaemenea, Institutul de Medici-nã Legalã Craiova cautã asistentmedical principal, pentru acestpost fiind necesarã o vechimede cinci ani ca asistent medicalde laborator.

Arhitect-ºef laPrimãria Târgu Jiu

Un post bine plãtit este ºi laPrimãria municipiului TârguJiu. Este vorba de postul de ar-hitect-ºef, în prezent vacant.Potrivit reprezentanþilor institu-þiei în cauzã, este nevoie de oasemenea persoanã întrucât vo-lumul de muncã pe latura deurbanism este foarte mare. Can-didaturile se depun la sediulAgenþiei Naþionale a Funcþiona-rilor Publici. Concursul va avealoc în data de 3 octombrie a.c.Candidaþii trebuie sã aibã stu-dii universitare de licenþã îndomeniul arhitecturã sau urba-nism, masterat sau studii post-universitare în domeniul urba-nismului ºi amenajãrii teritoriu-lui, dar ºi o vechime de mini-mum 3 ani în specialitatea stu-diilor necesare exercitãrii func-þiei publice. Conform grilei desalarizare aprobatã recent deConsiliul Local, arhitectul -ºefeste remunerat cu un salariu lu-nar de 7.200 de lei. În total, înjudeþul Gorj sunt vacante numai puþin de 19 posturi în sec-torul public. În Vâlcea suntscoase la concurs 24 de locuride muncã, în Olt ºi Mehedinþicâte 14 posturi sunt vacante.

Euro nu s-a dezlipitde 4,59 lei


11CULTURÃ

În perioada 7–9 septembrie2017, Secþia de ºtiinþelenaturii a Muzeului Olteniei

Craiova, în colaborare ºi cusprijinul Consiliului JudeþeanDolj, organizeazã ediþia aXXIV-a a Conferinþei ªtiinþifi-ce Internaþionale MUZEUL ªICERCETAREA ªTIINÞIFICÃ.

Devenitã tradiþionalã în capi-tala Bãniei, Conferinþa Interna-þionalã „Muzeul ºi Cercetareaªtiinþificã” a evoluat, transfor-mându-se de-a lungul a pestedouã decenii într-o manifestareºtiinþificã de prestigiu, emble-maticã pentru instituþie, ajun-

Expoziþia temporarã “Fluturii exoticiºi lumea lor” – Muzeul Olteniei

gând anul acesta la cea de-a X-a ediþie internaþionalã, la care,alãturi de muzeografi, cercetã-tori ºi cadre universitare dinRomânia, ºi-au anunþat partici-parea marcante personalitãþiºtiinþifice din Ucraina, Turcia,Albania, Republica Moldova,Siria, Maroc, Algeria.

Conferinþa se desfãºoarã peurmãtoarele secþiuni: Geologie/Paleontologie, Biologie Vegeta-lã, Biologie Animalã (Neverte-brate ºi Vertebrate), Ecologie ºiProtecþia Mediului. Studiileºtiinþifice prezentate sunt rodulunei îndelungi cercetãri a mi-cro- ºi macro-organismelor din

Muzeul Olteniei Craio-va, Secþia de ºtiinþelenaturii, organizeazã

miercuri, 6 septembrie, ora 11,în spaþiul expoziþional din str.Popa ªapcã, nr. 7, vernisajul ex-poziþiei temporare “Fluturiiexotici ºi lumea lor”.

Cunoaºterea colecþiilor unorreprezentanþi de seamã ai cer-cetãrii româneºti în domeniulºtiinþelor naturii constituie omodalitate de valorificare a te-zaurului natural existent în Pa-trimoniul Cultural Naþional al

României.Prin prezentarea unui bogat

material, respectiv 42 de insec-tare cu fluturi exotici spectacu-loºi ºi variaþi, specialiºtii Mu-zeului Olteniei prezintã craio-venilor Colecþia de Lepidopte-re exotice ”Claudia Stãnoiu”,care însumeazã un numãr de1.200 de exemplare din zonebiogeografice diferite de peglob, conservând specii rare defluturi exotici din familiile Pa-pilionidae, Nymphalidae,Sphingidae, Attacidae, Uranii-

dae, Morphidae, Brassolidae, deo deosebitã importanþã ºtiinþi-ficã ºi esteticã, din cele 6 regiunizoogeografice ale globului.

Expoziþia va fi axatã pe treimari reprezentãri: metamorfo-za, mimetismul -homocromiaºi hrãnirea la aceste specii.

Publicul craiovean este invi-tat sã cunoascã aceste remarca-bile specii de fluturi, precum:fluturii “cap-de-cobrã” dinregiunea indomalaiezã (Asia),fluturii “frunze uscate” ce auaripile pe partea ventralã pre-cum o pereche de frunze moar-te, mergând pânã a imita detaliifine, respectiv nervurile frunze-lor (Noua Guinee, sudul Asiei,Madagascar ºi India), fluturii“cap de bufniþã” - circa 20 despecii numite aºa din cauza for-mei ºi coloritului, respectiv a“ochilor” desenaþi pe parteaventralã a aripilor. Trãiesc înpãduri din Brazilia, Mexic,America Centrala ºi de Sud.

Expoziþia va fi deschisã pu-blicului interesat pânã la data de6 octombrie 2017.

diverse ecosisteme, precum ºi alanalizei fenomenelor geologice/climatice petrecute de-a lungulanilor sau erelor în diverse bio-regiuni.

În cadrul lucrãrilor Conferin-þei vor fi prezentate peste 70 delucrãri ºtiinþifice.

Toate lucrãrile ce vor fi susþi-nute au girul colegiului ºtiinþi-fic redacþional reprezentat depersonalitãþi academice din þarãºi strãinãtate ºi sunt tipãrite înAnuarul Secþiei de ºtiinþele na-turii, ajuns în 2017 la cel de-alXXXIII-lea numãr, revistã co-tatã la categoria ºtiinþificã B+ ºiaflatã în baza de date Thomson-Reuters.

În programul conferinþei estecuprinsã ºi o excursie documen-tarã aplicativã în Parcul Naþio-nal Defileul Jiului, care are cascop evidenþierea ºi promova-rea patrimoniului natural ºi, tot-

odatã, stimularea interesuluiprivind cercetarea ºtiinþificã aacestuia.

Deschiderea oficialã a confe-rinþei va avea loc în sala deºedinþe nr. 1 a Consiliului Ju-deþean Dolj, în data de 7 sep-tembrie, ora 10.00.

O nouã ediþie, a XXIV-a,a Conferinþei ªtiinþificeInternaþionale MUZEUL ªICERCETAREA ªTIINÞIFICÃ,la Secþia de ºtiinþelenaturii a MuzeuluiOlteniei Craiova


















Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

12ACTUALITATE

Luni seara a izbucnit unnou rãzboi între douãclanuri din Craiova. În-

cãierarea a avut loc aproape demiezul nopþii ºi s-a terminat lafel de subit cum a început. Maimulþi localnici au fost treziþi destrigãtele violente, injuriile ºizgomotul de sãbii încleºtate,însã, pânã sã aibã loc o inter-venþie, protagoniºtii ciocniriiîn plinã stradã au ºi dispãrut.

Poliþia cerceteazã cazul învederea stabilirii vinovaþilorcare par a fi dispãrut fãrã urmã.Mai mulþi martori spun cã arfi vorba despre niºte bãieþi debani gata care, din lipsã de ocu-paþie, se distreazã fãcând scan-dal pe oriunde merg. Existãvoci care susþin cã, indiferentunde merg aceºti bãieþi, se lasãcu sânge. Mai mult decât atât,un martor care doreºte sã îºipãstreze anonimatul aminteº-

Bãtaie în plinã stradãîntre clanuri din Craiova

te cã în urmã cu câteva nopþi amai avut loc un incident peCentura de Nord a oraºului,soldat cu focuri de arme ºi cuo urmãrire ca în filme. Din pri-mele cercetãri, se pare cã ar fivorba despre douã clanuri acãror urã dureazã de câtevageneraþii ºi care a fãcut de-alungul timpului nu mai puþinde 30 de victime. Motiveleacestor altercaþii violente rã-mân necunoscute. Un martoral acestui nefericit evenimenta declarat cã unul dintre mem-brii clanurilor implicaþi în in-cident a rostit înainte de retra-gere cuvintele: „Vã prindempe oriunde aþi fi!”

Locuitorii Craiovei sunt sfã-tuiþi sã fie cu ochii în patru, sãevite ieºirea pe strãzi dupã lã-sarea întunericului ºi sã se aº-tepte la rãfuieli în fiecare car-tier.

Comuna Iºalniþa,la ceas aniversar


Partidul Social De-mocrat îºi continuãpolitica de „mãriri”

la nivelul municipiului Cra-iova, numai cã în acest cazvorbim de creºteri de preþuriºi taxãri nejustificate, nici-decum de mãsuri care sã îm-bunãtãþeascã traiul de zi cuzi al craiovenilor. Aproapela fiecare ºedinþã a Consi-liului Municipal Craiova,„maºinãria de vot” a PSD aaprobat creºteri de preþurisau scumpirea serviciilorfurnizate de cãtre regiilesubordonate, încercând sãaplice cu sârguinciozitatecelebrul slogan „Craiova,meriþi mai mult!”, dar pecare îl transformã în „Cra-iova, meriþi mai scump!”

Anul a început „în forþã”cu celebra „taxã pe gunoi”care trebuia sã cadã în sar-cina administratoruluigropii de gunoaie, însã ale-ºii PSD-iºti au hotãrât înmod abuziv ºi ilegal caaceastã taxã sã fie supor-tatã de craioveni. În ciudaopoziþiei consilierilor PNLºi a argumentelor aduse,majoritatea PSD din Con-siliul Local ºi-a fãcut ºi deaceastã datã „datoria” ºi avotat împotriva interesuluicraiovenilor. Paradoxal,dupã câteva sãptãmâni, ºi-au dat seama cã nu a fostdeloc în regulã ce s-a în-tâmplat ºi aplicarea aces-tei taxe s-a anulat, dar ni-meni nu a fost tras la rãs-pundere pentru perioada încare hotãrârea a produsefecte.

„Craiova, meriþimai mult scump” –

adevãratul slogan al PSDA urmat mãrirea tarifelor

de cãtre cei de la Compa-nia de Apã, care au crescutpreþul pentru apa potabilãfurnizatã, cât ºi pentru apamenajerã colectatã. Haluci-nant este ºi faptul cã firme-le craiovene trebuie sã plã-teascã pentru cã pur ºi sim-plu plouã, taxa pe apa me-teoricã (apa de ploaie) fi-ind încã în vigoare, ba chiarmai mult, conducereaCompaniei de Apã Olteniapremiindu-se pentru jafulde un milion de euro pecare îl aplicã firmelor cra-iovene.

La ultima ºedinþã a Con-siliului Local Craiova, înloc sã vedem o preocuparepentru modernizarea reþele-lor de distribuþie ºi furniza-re a energiei termice, cei dela Termoficare au venit cupropunerea de mãrire a ta-rifului ºi, bineînþeles, con-silierii PSD au votat încã odatã împotriva craiovenilor.Nu au scãpat de aceste mã-riri nici comercianþii dinpiaþã, administraþia localã,prin intermediul celor de laPieþe ºi Târguri, având gri-jã sã le mãreascã birurilepentru activitãþile pe care ledesfãºoarã.

Dar, în ciuda acestei ava-lanºe de creºteri de preþuripe plan local, lovitura fina-lã vine de la guvernulPSDragnea, care, prin ma-jorarea accizelor la benzi-nã ºi motorinã, va da unadevãrat pumn în plex tu-turor românilor ºi lucrurilerele nu se vor opri aici...

de Doru CâpleaConsilier local PNL

13ACTUALITATE

Comuna Iºalniþa,la ceas aniversar

de Octavia Hantea

Locuitorii comunei Iºalni-þa ºi doljenii localitãþilordin împrejurimi sunt aº-

teptaþi, în perioada 9-10 septem-brie a.c., pe stadionul din loca-

litate acolo unde distracþia ºiterasele cu mici ºi bere vor fi laele acasã. Petrecerea dedicatãcomunei Iºalniþa promite douãzile de voie bunã ºi muzicã alea-sã, în program fiind incluse oserie de acþiuni menite sã rea-

ducã în atenþia participanþilorartiºti din zona Olteniei ºi nunumai. Astfel, pe scenã vor urcaOlguþa Berbec, Camelia Bãl-mãu, Sanda Argint, ValentinAndrei, Diana Iancu, ªtefaniaSteomlega, Luiza Dumitra,Francesca Wettengel, LilianaMitrana ºi Valentin Sanfira, par-tea de muzicã uºoarã fiind asi-guratã de Corina ºi formaþia AlbNegru. În program sunt incluseºi câteva concursuri, câºtigãto-rilor fiindu-le oferite diversepremii. Evenimentul organizatde Primãria Iºalniþa ºi ConsiliulLocal al comunei Iºalniþa se vaîncheia în seara zilei de 10 sep-tembrie cu un foc de artificii.

Momente artistice pentru toate gusturile, co-mercianþi cu suveniruri, parc de distracþiepentru copii ºi tineri, terase cu mici, bere ºimulte alte preparate din carne, de toate acesteavor avea parte locuitorii comunei Iºalniþa lafinele acestei sãptãmâni. Autoritãþile locale vormarca ºi în acest an Zilele comunei Iºalniþa,acþiunile prinse în program fiind atât pentrumicuþii din localitate, cât ºi pentru cei mai învârstã dintre localnici.


14CULTURÃ

Ministrul turismului,Mircea Dobre, vaajunge în judeþul Gorjpe data de 8 septem-brie a.c., când laTârgu Jiu va avea locdezbaterea Legiiturismului. Scopulmanifestãrii este acelade a promova ºidezvolta domeniulîn speþã.

Ministrul turismului ajunge în Gorjde Octavia Hantea

La eveniment sunt invitaþireprezentanþi ai instituþiilor prefectului, ai autori-

tãþilor locale ºi ai mediului deafaceri din judeþele Gorj, Vâl-cea, Mehedinþi, Dolj, Olt.Dezbaterea va începe la ora11. Proiectul de lege aducenoutãþi în ceea ce priveºte or-ganizarea, coordonarea, finan-þarea, autorizarea ºi controlulactivitãþilor din domeniul tu-

rismului, promovarea ºi dez-voltarea turismului, domeniude importanþã strategicã ºi ra-murã prioritarã a economieinaþionale a României, precumºi managementul resurselorturistice ºi umane în conformi-tate cu principiile echitãþii,competitivitãþii, accesibilitãþii,sustenabilitãþii ºi dezvoltãriidurabile. Ministerul Turismu-lui a lansat în dezbatere publi-cã proiectul Legii turismuluiîn data de 24 august a.c.

Consiliul Judeþean Doljºi Centrul Judeþeanpentru Conservarea ºi

Promovarea Culturii Tradiþio-nale Dolj vã invitã vineri, 8 sep-tembrie 2017, ora 13, la verni-sajul expoziþiei „Zugravi dinCraiova în zona Oltului de Jos“- Sinteze vizuale, semnatã Vio-rel Chirea.

„Zugravi din Craiova în zonaOltului de Jos este încercareatimidã, dar susþinutã, a Centru-lui Judeþean pentru Conserva-rea ºi Promovarea Culturii Tra-diþionale Dolj de a aborda oproblematicã mai puþin explo-ratã. Expoziþia de la GaleriileCromatic este o sintezã a efor-turilor de ani ale artistului Vio-rel Chirea, în care lumea laicãºi cea ecleziasticã se îmbinã ºiconvieþuiesc armonios“, Ame-

Viorel Chirea s-a nãscutla 20 octombrie 1970 înCaracal, judeþul Olt.

Studii:- Doctorand în cadrul Univer-

sitãþii Naþionale de Arte dinBucureºti, Departamentul doc-torat, din anul 2015;

- Master în Artã Sacrã, Facul-tatea de Teologie Ortodoxã„Justinian Patriarhul“, Univer-sitatea din Bucureºti (2015);

- Licenþiat în Istorie, Faculta-tea de ªtiinþe Socio-Umane,Universitatea din Craiova(2009);

- ªcoala de Artã „Cornetti“Craiova, specializarea picturã(2003).

Activitateprofesionalã:

lia - Loredana Etegan, managerCJCPCT Dolj.

„Proiectul se întinde pe par-cursul mai multor ani. În pri-ma fazã am analizat o serie debiserici care mai pãstreazã am-prenta originalitãþii populare.Sinteza creativã am efectuat-oîn ultimele luni ale acestui an,când, în urma rezultatelor ob-þinute, am decis sã comparti-mentez expoziþia în trei capito-le definitorii: notiþe-manuscrisale zugravului popular (caietulde modele), icoane ºi compozi-þii murale, extrase stilistic dinprogramele iconografice dinTârgu Horezu, Vioreºti-Slãtioa-ra, Câinenii Mici, Cãzãneºti,Preajba de Câmp - Malu Mare,Scorniceºti-Tãtãrãi, Cioroiu,Ostrov-Osica de Sus, Mãineºti-Balº, Hotãrani, posibil Cara-cal, acolo unde s-au desfãºuratzugravii ot Craiova, Oprea,Manole, Dinu Gheorghe ºi nuîn ultimul rând Barbu Coºovea-nu“, Viorel Chirea.

- din anul 2006 pânã în pre-zent, artist plastic (fost referentartistic) în cadrul Centrului Cul-tural Municipal Caracal;

- profesor de picturã în cadrulªcolii Populare de Arte ºi Me-serii Slatina, clasa externã Ca-racal, în anii 2012-2015.

Activitate artisticã:Din 1995 ºi pânã în prezent a

expus în 55 de expoziþii (30 per-sonale ºi 25 de grup) de grafi-cã, ilustraþie, picturã (muralã,muralã portabilã ºi ºevalet), fo-tografie, în þarã (Bucureºti, Ca-racal, Cluj-Napoca, Constanþa,Craiova, Ploieºti, Sibiu, Slatina,Timiºoara, Târgu Mureº, º.a.)sau peste hotare (Bulgaria, Ita-lia, Belgia, SUA).

Lucrãri în colecþii din Belgia,Grecia, Portugalia, SUA.

Expoziþii de artãsacrã:

2002 - SPAÞIUL SPIRITUALAL ICOANEI (grup), CerculMilitar Caracal

2006 - CALE SPRE LUMINÃ(grup), Casa de Culturã „Raduªerban“ Caracal

2006 - ICOANA - GHID SPI-RITUAL (grup), Galeriile „Cro-matic“ Craiova

2013 - PRINTEMPS ROU-MAIN À BRUXELLES (grup),Maison Culturelle Belgo-Rou-maine, Bruxelles

2014 - LUMINI SPIRITUA-LE (grup), Teatrul Naþional Ca-racal

2016 - SFINÞII MUCENICIMILITARI ÎN JUDEÞUL OLT.TEHNICI ªI PROCEDEE (per-sonalã), Teatrul Naþional Cara-cal

Ansambluri murale:2004 - Programul iconogra-

fic al capelei militare „Sf. Mar-tiri Brâncoveni“ - Caracal(grup)

2007 - Programul iconogra-fic al bisericii „Sf. Gheorghe“ -Caracal (grup)

2015 - Ansamblul mural „Ta-blou votiv & Cãluºul românesc“- Teatrul de varã, Caracal

2016 - Programul memorial -iconografic al AºezãmântuluiSocial „Casa Doamna MariaBrâncoveanu“ - Caracal.

2017- Programul memorial -iconografic al Cancelariei Paro-hiale „Sfântul Ioan Botezãtorul“- Caracal

Publicaþii personale:- Arcaºii începutului de lume,

album B.D. istoric pentru copii,Editura Sitech, Craiova, 2003;

- Influenþe ale picturii bizan-tine în bisericile din judeþul Olt,Editura Sitech, Craiova, 2009

- Reprezentarea vizualã aSfinþilor Mucenici MilitariGheorghe ºi Dimitrie în frizelebisericilor din judeþul Olt. Teh-nica frescã, Editura Sitech, Cra-iova, 2016.

Articole publicate în reviste-le Oltul Cultural (Direcþia pen-tru Culturã Olt) ºi EpiscopiaSlatinei ºi Romanaþilor (Episco-pia Slatinei ºi Romanaþilor) alcãror colaborator este ºi în ca-drul cãrora a participat la diver-se simpozioane, tabere de crea-þie, workshop-uri.

Începând cu anul 1995, a pu-blicat ilustraþie în diverse revisteºi ziare locale, regionale sau na-þionale, fiind menþionat ºi încadrul unor televiziuni ºi posturide radio.

„Zugravi din Craiova în zonaOltului de jos“ – sinteze vizuale

















Mircea Dobre


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

Primãria Horezu-Vâlcea organizeazã în pe-rioada 5-9 septembrie 2017 cea de-a XIII-a edi-þie a Zilelor Oraºului Horezu, sãrbãtorind astfel530 de ani de la atestarea documentarã a locali-tãþii. Programul cuprinde manifestãri culturale,expoziþii, spectacole pentru toate gusturile, com-petiþii sportive la fotbal, ºah, tenis de câmp, ci-clism, cros etc.

Miercuri, 6 septembrieCentrul Naþional de Informare ºi Promovare

Turisticã Horezu, ora 16,00 – „Horezu, întrevechi ºi nou”, expoziþie de fotografie.

Joi, 7 septembrieCasa de culturã „Constantin Brâncoveanu”

Horezu, ora 18,00 – ªedinþã Festivã a Consiliu-lui Local Horezu cu invitaþi (personalitãþi mar-cante ale oraºului) Vineri, 8 septembrieCentrul oraºului Horezu, ora 20,00 – Specta-

col pentru iubitorii de muzicã uºoarã cu forma-þia Prometeu, Liceul de arte „Victor Giuleanu”Rm. Vâlcea, Kristine ºi Thalida.

Sâmbãtã, 9 septembrie

Centrul oraºului HorezuOrele 08,00 – 21,00: Târg de meºteºuguri tra-

diþionaleOra 10,00 – Parada portului popular româ-

nesc, însoþitã de fanfarãOra 11,00 – Deschidere oficialã, alocuþiuni

rostite de invitaþiOra 12,00 – Premierea cuplurilor care împli-

nesc 50 de ani ºi 60 de ani de la cãsãtorie, pre-cum ºi a elevilor care au obþinut rezultate deo-sebite la examenele de capacitate ºi bacalaureat

Ora 13,00 – Program folcloric susþinut de an-samblurile invitate

Ora 14,00 – Întâlnirea de suflet cu fiii localitã-þii, recepþie oferitã de primarul oraºului Horezu

Ora 17,00 – Premierea câºtigãtorilor compe-tiþiilor sportive; fotbal, ºah, tenis de câmp, ci-clism, cros etc.

Ora18,00 – Spectacol artistic susþinut de An-samblul „Doina Gorjului”

Ora 20,00 – Spectacol de muzicã etno cu tru-pa „Rustic” ºi invitaþii ei

Ora 22,00 – Închiderea manifestãrilor.

prezentativã am fi muºteriii Ar-meniei în formula ei completã.Ori fotbalul românesc a deve-nit inapt, necompetitiv, ori nelipsesc tehnicienii de cursã lun-gã, ori ºi una ºi alta. Chiricheºa avut curajul sã se plângã deatmosfera viciatã din sânul lo-tului, de stranierii care îi iaupeste picior, de jucãuºi ce sunt,pe cei de acasã, asta pentru cãprostul, dacã nu e ºi fudul, nu eprost destul. ”Tãceþi în p...a meadin gurã!”, s-ar fi adresat tribu-nelor, critic ºi autocritic, unuldintre aceºtia, ceea ce Dobrin,cât era el de Dobrin, n-ar fi cu-tezat vreodatã. Chiar ºi trezit laora 2 noaptea, Gâscanul ar fitras dupã el echipa, ar fi pus petavã o minge de gol ºi oricebucãtãreasã ar fi înscris. Unapeste alta, ridiculizatã de polo-nezi, deºurubatã de muntene-greni ºi pânditã la cotiturã dedanezi, Daum garanteazã cali-ficarea naþionalei la viitorulcampionat european, fãcându-lpe marele Marin Preda, atât câtse pricepea el la fotbal, sã serãsuceascã în mormânt: “Pe cete bazezi, monºer, când nici nus-a tras la sorþi?!” El, ChristophDaum, n-a putut garanta nici cãBogdan Stancu nu va rata de lapunctul cu var, acesta înlocuin-du-l pe un alt maestru de ace-eaºi vocaþie. Se reia campiona-tul. Dacã nu va fi îndepãrtat,neamþul e gata pregãtit sã-ºicontinue vizitele de lucru pearenele României. Are ochi devultur, ar merita pus pe stemalui Burleanu.

Dupã o pauzã funebrãprovocatã de Daum &asociaþii, ecuaþie din

care fotbalul românesc nu iesedecât pe targã, se reia, într-oversiune spoitã cu iluzii, ceea ceimpropriu se cheamã campio-nat. Nu e campionat, e o esca-ladare de scrâºnet orb, de carepe care, cu bani albi ºi negri, cujocuri de culise ºi arbitraje deeratã, pentru cã, n-avem ce zice,ºi arbitrii e oameni. Sigur, fot-balul românesc trebuie iubit ºiîncurajat de ambele pãrþi aleStyxului, cu buni ºi rãi, cu în-geri ºi demoni, valorile trebuiepromovate, speranþa trebuie în-treþinutã, ca orice curvã de lux.Ce vreþi curaj mai nebun decâtsã pui la cârma naþionalei un tipstrãin de specificul ei, de meto-dã, de modul de a persevera, fieºi diabolic, spre bine? Careschimbã ca pe rufe sistemele dejoc, amestecã liniile, radiazã deidei gãunoase! Daum a fost pes-cuit din rinurile de la mama luipentru a-i califica pe tricolori lamondialul din Rusia, punct ºi dela capãt. ªi i-a ”descalificat”,treptat ºi sigur, cu fiecare un-sprezece mai mult sau mai pu-þin improvizat, cu fiecare in-struire de doi lei din cei cinci-zeci de mii de euro salariu lu-nar, cu fiecare miuþã la care ºi-a declasat elevii ºi i-a determi-nat, pãrinteºte, sã paseze, sãºuteze ºi sã rateze fãrã tresãrirede orgoliu. ªi aºa eram fiii plo-ii, pe care Europa îi leapãdã încãde la debutul în cupe al echipe-lor de club, iar la nivel de re-

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Vultur pe stemalui Burleanu

Programul ZilelorOraºului Horezu

















pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

teLocuitorii comuneiPoiana Mare ºi cei aisatelor din împreju-rimi sunt aºteptaþi, înperioada 9-10 septem-brie a.c., sã participela petrecerea dedicatãZilelor comunei Poia-na Mare. Programulartistic promite muzi-cã de calitate, de lamanifestare neavândcum sã lipseascãcomercianþii cu suve-niruri, cei cu terase ºigrãtare sau parcul dedistracþie pentrucopii. Evenimentul seva încheia duminicãseara cu un spectacu-los foc de artificii.

de Octavia Hantea

Comercianþii cu dulciuri,suveniruri, bere, micisau alte preparate din

carne ºi echipamentele specifi-ce distracþiei celor mici vor fiamplasate în localitate încã dedimineaþã, începând cu data de9 septembrie. Programul artis-

tic este stabilit pentru oreledupã-amiezei, în prima zi amanifestãrii urcând pe scenãMarian Giura, Paula Butuºinã,Manuela Motoc ºi Corina Cã-lin.

Evenimentul va continua ºiduminicã, 10 septembrie, artiº-tii aºteptaþi în localitate fiindNiculina Stoican, Matilda Pas-cal Cojocãriþa ºi ªtefan Cigu,Cristian Bãnãþeanu, Liviu Dicã,Cornelia Ticã, Valentin Andreiºi formaþia Haiducii. AndreeaBãnicã va încheia seara, totulsub un spectaculos foc de arti-ficii.

Din experienþa anilor trecuþi,petrecerea dedicatã Zilelor co-

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Florescu, licitaþiepentru TACO?

Se aude cã Teodor Flores-cu, patronul firmei de salu-britate Urban, ºi-ar diversi-fica afacerile. Recent, Flo-rescu ar fi licitat, de la o cu-noscutã bancã, pentru resta-urantul TACO din Horezu,evaluat la 400.000 de euro.Cum actuala soþie a lui Teo-dor Florescu este nãscutã înHorezu, lucrurile par sã selege.

Deputatul Buican,’nalt la stat...ºi-atât!

Ales recent în funcþia desecretar al Biroului Perma-nent al Camerei Deputaþilor,deputatul liberal CristianBuican a fost vãzut luni, latelevizor, aplecându-se de laînãlþimea „tronului” spre aîntinde mâna premieruluiMihai Tudose ºi lui LiviuDragnea, prezenþi în plenulParlamentului. Ce imagine !Ei, acum cã ºi domnul Bui-can s-a fãcut mare din nou,sunt de aºteptat din partea safapte ºi opinii pe mãsurã, nuun delir nocturn nesfârºit cupresa, care îl poartã într-odirecþie absolut neconstruc-tivã, punând într-o situaþiedificilã ºi PNL Vâlcea.Apropo, domnule Buican,ãia care spun cã presa scri-sã nu are impact sunt niºteidioþi, informaþi-vã din sur-se profesioniste. ªi ar mai ficeva, despre abilitãþile unuilider: daþi un google ºi con-stataþi ce i-a fãcut mass-me-

munei Poiana Mare presupuneºi deja tradiþionala distracþie cumici, bere ºi alte bãuturi rãco-ritoare. Nici micuþii din locali-tate nu au fost daþi uitãrii, tiri-bomba, toboganul ºi salteleleelastice urmând a fi cele maicãutate echipamente de distrac-þii. Cât priveºte comercianþii cusuveniruri, nici aceºtia nu vorlipsi de la petrecerea din Poia-na Mare, jucãriile din pluº cudiverse mesaje ºi bijuteriile lu-crate manual fiind pe placulparticipanþilor. ªi în acest an,evenimentul este organizat dePrimãria comunei Poiana Mareºi Consiliul Local al comuneiPoiana Mare.

dia, de-a lungul timpului,ºefului dumneavoastrã Lu-dovic Orban. Dacã s-ar fi„spârcãit”, pardon de expre-sie, la orice criticã, nu ar fiajuns astãzi sã conducã Pa-ridul Naþional Liberal.

În chirie, la NicuSurse din CEZ au confir-

mat pentru Indiscret în Ol-tenia cã magnatul NicolaeSofianu a cumpãrat sediulRENEL din Râmnicu Vâl-cea ºi cã în prezent birouri-le din acest oraº ale furni-zorului de energie electricãîi plãtesc chirie acestuia,pentru spaþiile ocupate. Înmod inexplicabil, NicolaeSofianu evitã sã facã publi-cã aceastã afacere. De ce?

Inutil ºi restrictiv !Din motive care pot fi ºi

discutate ºi discutabile, peuºa biroului preºedinteluiConsiliului Judeþean Vâl-cea, Constantin Rãdulescu,stã lipit un afiº (foto) careinterzice folosirea telefoa-nelor mobile în acest birou.Mai mult, unii dintre ceicare intrã sunt obligaþi sã îºilase aparatele în secretariat.Hm! Domnule Rãdulescu,tehnicile de ascultare ºi în-registrare sunt atât de diver-sificate ºi sofisticate, încât,dacã e sã fie, un biet afiº nule poate face faþã. Dacã totspuneþi cã nu aveþi nimic deascuns - ºi pânã acum s-adovedit cã aºa este - , ce-arfi sã vã relaxaþi ºi sã rupeþiprostia aia care restricþio-neazã drepturile oamenilor?

Publ

icita

te

Artiºti renumiþi ºifoc de artificii la Zilelecomunei Poiana Mare

















Se anunţă bint e!e! Se ... - Indiscret in Oltenia · au fost cuprinse ºi obiective strategice...

Documents

Transcript of Se anunţă bint e!e! Se ... - Indiscret in Oltenia · au fost cuprinse ºi obiective strategice...