CURS 6
ROLUL LIMITEI IN DEFINIREA FORMEI URBANESPATIU – LIMITA - FORMA - LOCTIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBANELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE
U.A.U.I.M. U.A.U.I.M.
CURSCURSMORFOLOGIE URBANAMORFOLOGIE URBANA
ANUL II – ANUL II – A/U/PA/U/P
Conf.dr.arh. ANGELICA STANConf.dr.arh. ANGELICA STAN
Forme statice – nu se schimba in timp (sau se schimba intr-un timp foarte indelungat – ex: formele de relief)
FORMA + TIMPFORMA + TIMP FORMARE , DEVENIRE
Forme dinamice – se schimba, se transforma sub actiunea unor factori exteriori (forma urbana – elementele tesutului, vegetatia,etc)
Forme metabolice – se schimba prin asimilarea unor adaptari succesive, prin metamorfoza LIMITELIMITELORLOR
ORASUL ANTIC ORASUL MEDIEVAL SI PREMODERN
ORASULINDUSTRIAL
ORASULPOST INDUSTRIAL
Limită netă, opacă(zid)Periferie exterioarăNon-dialog cu oraşul
Limită perforatăPeriferie exterioarăDialog punctual cu oraşul
Limită perforată alveolatăPeriferie interioară+exterioarăSaltul peste periferii“sprawl”Boom demografic
Limita difuzăPeriferie enclavizatăDialog multiplu în cadrul sistemului urban
SPATIUL ESTE TOTALITATEA SPATIUL ESTE TOTALITATEA ASUPRA CAREIA OMUL ASUPRA CAREIA OMUL ACTIONEAZA PRIN ACTIONEAZA PRIN CUNOASTERECUNOASTEREOPERAND OPERAND SELECTIIDE-LIMITARI
DE- LIMITAREA= DE- LIMITAREA= vadire a lucrurilorvadire a lucrurilor= revelare, iesire din = revelare, iesire din amorfamorf
-orasele elenistice construite dupa modelul lui Hipodamus ( !! pionier al urbanismului/ 450 IC)
- orasele romane - Axis mundi, la intretaierea, in centrul asezarii a celor doua axe perpendiculare– cardo si decumanus, definindu-se astfel un interior, organizat si un exterior, “pomerium”.
-element primordial in edificarea asezarilor sau a constructiilor
Limitarea ca operatiune ritualica in definirea Locului unde era creata asezarea
•Orase antice construite dupa principiul planului grid
•(trama cvasi rectangulara – “diamond grid”)
Unitatea de Unitatea de vecinatatevecinatate era era de 240mp de 240mp
Ordinea planului inducea inducea ordine si claritate ordine si claritate socialasociala
Limita – garant al confortului social
“Un lucru este prin identitatea pe care i-o confera propriul hotar: caci datorita acestuia el este acest lucru inconfundabil si nu un altul “
“Limita este locul din care un
lucru isi incepe esenta sa”
Martin Heidegger- “Originea operei de arta” –“Construire, locuire, gandire”, Humanitas, 2001
LIICEANU, Gabriel, “Despre limita” , Humanitas, 1994
ESENTA > LIMITA > LOC > FORMA (IDENTITATE)
Spatiul = ceva randuit, cedat, eliberat in vederea asezarii unei limite
Locul este un spatiu pregatit si marcat prin prezenta limitei care strange laolalta.
LIMITA DEFINESTE IDENTITATEA (MORFO) SPATIALA.
HEIDEGGER
Limita ca principiu al DIFERENTEI
MARTIN HEIDEGGER:
Locul = spatiu dotat cu un caracter care se distinge in ansamblul unui spatiu oarecare (Ch.Norberg- Schultz)
Locul = fenomen total calitativ – nu poate fi redus doar la relatiile spatiale, sau sociale, sau estetice dintre lucruri si oameni, natura si oameni sau natura si lucruri.
Locul este expresia
spatiului trait si cultivat de catre om.
A LOCUI
A CONSTRUI
A FI
LIMITA CA EXPRESIE A VARIETATII CULTURII SI
EXPERIENTEI UMANE
- John Ormsbee SIMONDS”Arhitectura peisajului”, 1967
LIMITE SI DE-LIMITARI(limbaj co-notativ)
TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN
DUPA POZITIA LIMITEI FATA DE CENTRUL ORASULUI:
LIMITE EXTERIOARE
LIMITE TANGENTE
LIMITE SECANTE EXTERIOARE
LIMITE SECANTE INTERIOARE
1.LIMITE GEOGRAFICE – relief, curs de apa
2.LIMITE FUNCTIONALE – utilizari diferite ale terenului, zone functionale diferite
3.LIMITE STRUCTURALE – intre diferite tipuri de structura urbana / tesut
4.LIMITE INFRA-STRUCTURALE – prezenta unor mari implanturi de infrastructura rutiera, feroviara, edilitara, zone neconstruibile din cauza unor implanturi subterane
5.LIMITE ADMINISTRATIVE – limita intravilanului, limita administrativa a localitatii, limite de sectoare
6.LIMITE JURIDICE - limite de proprietate, limite intre domeniul public si cel al persoanelor fizice/juridice, al Statului sau al Autoritatii publice locale
7.LIMITE SOCIO- ECONOMICE – intre zone cu caracter social diferit, cu pret diferit, etc
8.LIMITE AMBIENTALE – intre zone cu ambiante urbane diferite
TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN
TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN
relicte - care au disparut cu mult timp in urma - pastrate doar partial (limitele mahalalelor traditionale ale Bucurestiului)
efemere…care vor disparea intr-un viitor imediat
perene (mari unitati de relief, forme naturale)
9. LIMITE TEMPORALE
TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN
Limite “metabolizate” - care nu mai reprezinta o separare intre doua entitati diferite,ci sunt componente ale organismului urban Limite ne-metabolizate -
care inca reprezinta o separare intre doua entitati diferite
10.LIMITE METABOLICE
11. LIMITE VIZUALE
Limite vizibile, pregnante in spatiul fizicLimite disimulate (discrete)
Limite invizibile in spatiul fizic, ci doar pe planurile de urbanism, dar care induc asupra spatiului fizic conditionari – juridice, economice, ambientale, sociale, etc.
TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN
LIMITE INTERNESTRUCTURII URBANE (diferentieri bruste, rupturi de tesut, discontinuitati de imagine si de structura)
LIMITE EXTERNESTRUCTURII URBANE (la marginea structurii constituite a urbanului)
TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBANLIMITE STRUCTURALE(definesc structura majora)
DUPA CARACTERUL LIMITEI:
LIMITA INCHISA, RIGIDA, OPACA
LIMITA DESCHISA, FLEXIBILA, DINAMICA
TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN
ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE
STRUCTURA PRIMARA A HABITATULUI
HABITATUL ORIENTARE “UNDE”
Christian Norberg - Schulz
IDENTIFICAREA INTERIORIZARE A LUCRURILOR“UMANIZARE” A LOCURILOR
DESCHIDERE CATRE MEDIU/ RELATIONAREACRESTEREA(CULTIVAREA)
ORIENTAREAGESTIUNEA REPERELOR DE ORIENTARE element fundamental in sistemul de orientare al omului in lume, tinand de nevoia de securitate/siguranta a omului
IDENTIFICARE “CUM”
ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE IN SPATIUL URBAN
Punctul
Linia
Suprafata
Volumul
Infra-ordonatoare Supra-ordonatoare
Centrul
Axa
Insula, zona, cartierul
Forma urbana
ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMAREELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE
PunctulPunctul
locatielocatie relatierelatie retearetea
In morfologia orasului – punctul este si casa, dar si piata, dar si un In morfologia orasului – punctul este si casa, dar si piata, dar si un loc oarecare intrat in memoria colectiva.loc oarecare intrat in memoria colectiva.
Rol de semnalizare/ de informare asupra unui element particular, sau asupra continutului unei locatii
Rol de ierarhizare - intre elemente similare (localitati)
Rol de semnificare/ simbolizare - participa la conturarea unui specific
Punctul
PUNCTE - LOCATII (localitati de diferite marimi, elemente naturale particulare)
PUNCTE - LOCURI semnificative in interiorul tesuturilor urbane/rurale sau locuri naturale emblematice pentru un teritoriu
PUNCTE - MOMENTE pe un traseu
PUNCTE - PARTI- neutre, intr-o multime, nediferentiate, nu alcatuiesc un sistem
NoerdingenNoerdingen PUNCTUL IN PLAN URBAN SI TERITORIALPUNCTUL IN PLAN URBAN SI TERITORIALindica un factor de indica un factor de
CENTRALITATE / EX-CENTRALITATE CENTRALITATE / EX-CENTRALITATE
- exprima in mod primar raportarea omului la spatiu- exprima in mod primar raportarea omului la spatiu
Centricitatea = componenta puternica a viziunii si motivatiei personale.
Rudolf ARNHEIM, “Forta centrului vizual”, 1995
CENTRALITATEA exprima sintetic raportul dintre eu si lume
Greci situau buricul universului – Omphalos - la DelphiRomanii considerau Capitoliul ca si Kaput mundiIslamul – Mecca – centrul lumiiLegat de CREATIA LUMII
CENTRUL
ELEMENT CONSTITUTIV AL SPATIULUI EXISTENTIAL
In MORFOLOGIA URBANA CENTRUL = element polarizator, de identificare si orientare
ORASUL – centru polarizator in cadrul teritoriului (atractie de valori, forta de munca, etc)
PIATA – centru de intalnire, orientare, reprezentare in cadrul orasului
CASA – centru al existentei personale
EXPRIMA CEEA CE ESTE CUNOSCUT, INTELES, ASIMILAT
= A grupa / a focaliza/ a orienta in jurul unui nucleuTeoria locurilor centrale (Christaller)
Centru de interesCentru functionalCentru comercialCentru de afaceriCentru istoricCentru administrativCentru de cartierCentru civicCentru de agrementCentru cultural
Problematica centrului orasului
Limita - delimitarea zonei centraleDezvoltarea policentricaExtinderea “in pata de ulei” a centrelorReprezentativitatea zonei centraleSpecializarea centrelorMixitatea functionala a centrelor
Centru urban - “inima orasului”, concentrare de valori sau “creierul” orasului - zona de comanda si control
CENTRUL
LiniaLinia
Origine directie interesOrigine directie interes
In morfologia orasului – linia este strada, pietonalul,In morfologia orasului – linia este strada, pietonalul,dar si limitele, alinierea cladirilor, linia fronturilor, dar si limitele, alinierea cladirilor, linia fronturilor, sau axe compozitionale sau axe de perceptie. sau axe compozitionale sau axe de perceptie.
•Axa (urbana)Axa (urbana)
ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMAREELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE
LINIA ca element structurant al teritoriului
= printre primele gesturi creatoare ale omului...
- CARACTER AMBIVALENT
De separare a unor unitati - in sensul delimitarii spatiului
De conexiune_ suport al vectorului de legatura/deplasare intre 2 puncte de interes ( adapost-loc de productie-vanatoare, etc)
LINIE - OBIECT
LINIE - HASURA
LINIE - CONTUR
Dupa forma(initiala)
Dupa Rudolf ARNHEIMARTA SI PERCEPTIA VIZUALA- O PSIHOLOGIE A VAZULUI CREATOR, ED. MERIDIANE,1979
TIPUL LIMITATIV (atat la nivel elementar cat si la nivel sistemic)
TIPUL VECTORIAL (orienteaza, dircetioneaza- cai de transport, etc)
TIPUL DE PROTECTIE (filtreaza, ocroteste- santuri, canale, garduri, perdele de protectie)
TIPUL SIMBOLIC (axialitati urbane bazate pe axe fizice sau virtuale)
Dupa rol in cadrul sistemului teritorial
TRASEE (PARCURSURI)
RitmPuncte de inflexiuneSecvente, subsecventeStart & terminusPerspective secventiale
AXA•Complement al centrului•Miscare intre centre - ca locuri cunoscute•Trasee de orientare (opusa ratacirii)•Axe de compozitie•Axe simbolice, ritualice, initiatice
Elementele de caracterizare:
RETEAUA - linie *CONEXIUNI + puncte* CENTRE
TRAME/ GRIDURI
TRASEE (PARCURSURI)
Elemente infra- ordonatoareTramele urbane sunt purtatoare ale expresivitatii formei urbane - la nivelul orasului
Suprafata - planulSuprafata - planulIn morfologia orasului – suprafata primara este In morfologia orasului – suprafata primara este parcela (in intravilan), tarlaua, lotul (in extravilan)parcela (in intravilan), tarlaua, lotul (in extravilan)- materializeaza materializeaza proprietateaproprietatea
Fragmentare Fragmentare DivizareDivizareSubdivizareSubdivizareParcelareParcelareReparcelareReparcelare
ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMAREELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE
De la De la insulae insulae – in urbanismul roman cladirile – in urbanismul roman cladirile ocupau in intregime un fragment de tesut urban, ocupau in intregime un fragment de tesut urban, delimitat de strazi.delimitat de strazi.
INSULA = Element planimetric supra- ordonator:INSULA = Element planimetric supra- ordonator:ansamblu coerent de parcele delimitat de straziansamblu coerent de parcele delimitat de strazi= Fragment de tesut urban= Fragment de tesut urban
Mutatii morfo-tipologie ale unei insule urbaneMutatii morfo-tipologie ale unei insule urbane- De la punct la suprafata - De la punct la suprafata - De la fragmentare progresiva la comasare- De la fragmentare progresiva la comasare
Insula urbana (“ILOT”) Insula urbana (“ILOT”)
InaltimeaInaltimeaProportia - raportul laturilorProportia - raportul laturilor““Greutatea” - raportul plin/golGreutatea” - raportul plin/golFormaFormaPozitiaPozitiaVizibilitatea din contextul imediat/ indepartatVizibilitatea din contextul imediat/ indepartatSupra - dialogul cu elemente tipologic similareSupra - dialogul cu elemente tipologic similare
volumulvolumulCasaCasa •elementul morfologic primarelementul morfologic primarGruparea Gruparea AnasamblulAnasamblulZona Zona Cartierul Cartierul
•elemente supra- ordonatoareelemente supra- ordonatoare
PLANUL – MASAPLANUL – MASA(ANVELOPANTA (ANVELOPANTA TESUTURILOR) TESUTURILOR)
ZonaZona Element planimetric cu rol de reglementareElement planimetric cu rol de reglementare
ZonaZonaDiviziunea terenului in Diviziunea terenului in zone, subzone si unitati zone, subzone si unitati teritoriale de referinta teritoriale de referinta (UTR)(UTR)
Element planimetric cu rol de reglementareElement planimetric cu rol de reglementare
Exemplu:C – Zona centrală
CP - SUBZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN LIMITELE ZONEI DE PROTECŢIE A VALORILOR ISTORICE ŞI ARHITECTURAL URBANISTICEUtr CP1, CP2, CP3, CP4
CA - ZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATEUtr CA1, CA2
CB - ZONE SITUATE ÎN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL CARE GRUPEAZĂ FUNCŢIUNI COMPLEXE DE IMPORTANŢĂ SUPRAMUNICIPALĂ ŞI MUNICIPALĂ .Utr CB1, CB2, CB3, CB4, CB5, CB6
REGIUNI / CARTIERE / ZONE
Arhetipul CASTRULUI romanOrasul roman ca imago mundi
•Limitele regiunilor/ cartierelor•Omogenitatea structurala•Particularitatile•Autonomia si cooperarea
Centre + Trasee – structurarea regiunilor
Zonele protejate din Bucuresti
Top Related