Anul al XCV-lea Nr. 52 NÖÍW ARUL Braşov Duminecă 3 Iu ie 1$32
ffiA LbEKTAŢEI 88AŞOV. - Fondată la 1538 de @e@rge Bariţio^Abona®»nt anual 850 lei
Peatru itreinăxato 800 lei Aaunţorl. reclame, dup# »arlf
_ in— imr-TTnri üitttiApare de trei ori pe sâptâmâBă
Oamenii cari au aceeaşi durere; se în- cercuesc împreună, pentru ca să-şi poată apăra drepturile.
Apăraţi şi votaţi cercul O !
ptiiii pira i i si taarLa grandioasa manifestaţie a Partidului Naţional-Ţărănesc,
c ar a avui Ioc Duminecă la Bucureşti, zecile de mii de cetăţeni
a r ir e i n ic e J
ii listi te îmi
în da ibuali cei
1
£ ridii
abiaiconfiliSării ’a iá Arii
e aii
sos ti în Capitală, şi-au ţinut de o patriotică datorie să-şi manifestez' dragostea lor fajă de Suveranul tării. In drum spre sala de înl jnire, trecând convoiul lor — în rânduri disciplinate şi frumos oilonate — prin faţa Palatului, au ovaţionat pe Rege. Au strigat: „Să irlască Regele ţării“. Iar pe Suveranul, care privea din balconul plstului. l-au salutat, plecând în faţa Lui stindardele cu culorile nat onale ale tării!
Şi de atunci, şi din cauza aceasta : iarăşi foc şi prăpăd înţar. •
Partidul liberal condamnă şi aduce sentinţe peste sentinţe a- CJ ei manifestaţii de dragoste a cetăţenilor tării faţă de Suveranul lor.
Şi tot ei, liberalii, de su s : zicând c ă e i apără Coroana, con- dai mo p e ce i-ce aclam ează p e Capul încoronat a l tă r ii!
Aceasta se numeşte devotament liberal fată de Coroană!Penfru că — spun ei — coloana de cetăţeni n’avea drept, ca
Irtând prin fata Palatului, să strige: „Trăiască Regele“. Iar Su- ver inul — spun tot ei — trebuia să rămână cu ochii închişi şi cu urechile înfundate, în faţa cetăţenilor, cari în semn de cinste îillecau, pentru salut, steagul ţarii!
Regele n’are drept să fie martor ocular al dragostii, cu care Illnconjoară poporul. Pentrucă aceasta îi supără pe liberali. După el Suveranul ţării n-are drept să fie decât prizonierul partidului lor izolat mereu de popor, ale cărui sentimente, dureri şi bucurii, niji are voe să le audă şi să le vadă decât cu ochii şi urechile cai \arilei!
Din cauza aceasta supărarea de Duminecă a liberalilor.
Regele are drept să fie prizonier al partidului liberal.Are drept să tacă şi să creadă toate minciunile acestui
partid.Are drept să-şi lase fiul surghiunit şi alungat din ţară de
acest partid.Are drept să tacă şi să îndure durerea după fiul Său şi pier
derea ţării, lipsită de Moştenitorul tronului ei.',Are drept chiar să moară sub povara acestor dureri.Şi are Regele drept să se lase ameninţat ori când şi ori
cum de căfre partidul liberal.Are drept să se lase ameninţat chiar că va fi împuşcat cu
revolverul de cătră fruntaşii acestui partid.Are drept să se bucure şi să se simtă fericit de necuviinţa
cu care şeful acestui partid numeşte suirea pe tron a Regelui „aventură primejdioasă“.
Are drept să creadă că „cel mai sigur apărător al Coroanei“ esie şeful acestui partid, care striga că „s-ar simţi desonorat“ dacă ar lua parte la solemnitatea suirii pe tron a Regelui.
Şi are drept Regele să uite şi să erte toate acestea, să a- corde întreaga Sa încredere şi să nu dubiieze de loc în lealitatea şi sinceritatea sentimentelor fajă de Coroană ale Partidului liberal.
Căci după normele dinasiicismului acestui partid
Dar n’are drept Regele:Să asculte şi să privească mărturisirile de dragoste ale ce
tăţenilor, cari sub flamura steagului ţării trimit Capului încoronat al ei salutul celor-ce L-au aşteptat din exil, L-au primit cu dragoste în ţară şi L-au ridicat pe tronul ei înconjurat de toată dragostea şi încrederea de care merită să se bucure un Rege iubit şi iubitor de ţară!
«oN’are acest drept Regele, pentru că aceasta înseamnă: prim ejdie penfru fără ş i C oroană“ — spun liberalii.
Iar ei, liberalii, „sincerii apărători ai Coroanei“, nu pot tolera aşa ceva !.!
adm irOV0C81
a d iri® > e des
suni'pedi
ice
jm,i W la ţ i i*josib ce 0
te f iind P
n ici arfe t,ar«li®1
C<F
Marea manifestaţie din gară. Primirea. Importante declaraţii politice ale d-lui
prim-ministru, făcute presei.lAlaltaeri, Joi, a sosit în Cluj,
plecând din Bucureşti, d l prim- ■listru Alexandru Vaida Voe- ood.■A fost îndeajuns să se audă acjeastă veste, pentru ca popu- ■ îa Clujului şi a satelor din împrejurime să se grăbească Pţnlru primirea bărbatului, atât di strâns legat de sufletul mulţimilor, cari îşi iubesc neamul şi P1 conducătorii lui.
H Mii de cetăţeni, cu steaguri şi Brici, aşteptau trenul, penlru ca s< aclame pe marele luptător, C( descindea în capitala Ardea- ljlui.■ Pentru întâmpinare eşise în ■>ră d-1 Iuliu Maniu, înconjuratV d-nii M. Popovici, Haţieganu, B Dan, V. Moldovan, etc. căru-■ mulţimea i-a făcut o căldu- ■ )asă manifestaţie., La orele 8.45 îşi face înirarea
V 9ară trenul ministerial, în timpV muzicile intonează „La arme“, B r mulţimea isbucneşte în etu- ■ aŞte strigăte de „trăiască", o- ■jmonând frenetic pe d-1 Alex.■ mda, care îşi face apariţia pe ■ cari|e vagonului.I , 1* mijlocul entuziasmului, mi- ■ ' .1 Ardealului d-1 E. Haţie- I ? m cuvântul şi salută pe d-1
|r?1'rţlin>stru Vaida în numele «tuf • U*’ numele Inspectori Ui Administrativ al Ardealulu i d* Pictor Hodor. D-1Ijrlct i (*r’ Lioiu Dan în numele leltT U*’ ^ d* V. Deleu în nu- | - Municipiului Cluj. In nu
mele bisericii ortodoxe păr. Lau- . donate. Nu se poate ca din ile- renliu Ciurea şi în numele bise- • galităţi şi volnicii să răsară re- ricii catolice păr. canonic Agăr- I prezentanţii naţiunii, cari trebuieb ic ea nu.
Răspunsul primului-ministruTuturor le-a răspuns d-1 Vaida,
spunând:Domnilor şi Fraţilor,
Viaţa normală a poporului nu se poate manifesta decât pe baze constituţionale şi de aceea M. S. Regele urmând pilda glorioşilor Lui înaintaşi, reaşează viaţa ţării pe baze constituţionale, Aşa precum baza vieţii de stat, sub Carol I, era dorobanţul şi Regele, M. S. Regele Carol II a pus o temelie nouă vieţii poli- ce pentru prezent şi viitor: Regele şi poporul. (Urale).
Misiunea, cere mi-a încredinţat-o M. Sa Regele, este de a duce la îndeplinire alegeri libe-
pentru ca fiecare cetăţeanredupă convingerea lui să poată alege pe acela pe care vrea ca să i reprezinte interesele în Parlament. Fac de aici apel, către D-voastră şi aş dori ca glasul meu să pătrundă peste toate plaiurile acestei ţări, ca să ştiţi că nu e permis să se facă ingerinţe, ci din potrivă autorităţile sunt chemate să depună toate sforţările ca cetăţenii să-şi poată face datoria în deplină libertate^ Totodată însă ţin să^afirm că autorităţile trebuie să supravegheze ca aceste alegeri să fie or-
să fie adevăraţii ei reprezentanţi liberi aleşi. In felul acesta cred, că îmi voi putea duce la îndeplinire misiunea ce mi s’a încredinţat şi a-mi face datoria faţă de Patrie şi Tron, peniru a reînălţa astfel România la locul de frunte în rândurile ţărilor Eu
ropei. Fac apel la cătăţeni, ca reciproc să-şi respecte drepturile şi libertatea, pentru că acela care nu ştie să-şi respecte adversarul, acela nu respectă nici legea. De-acum lupta se duce cu armele devotamentului şi ale dreptăţii. Numai urmărind aceste principii, se va putea împlini misiunea pe care mi-a încredinţat-o M. S. Regele. Să ne ajute bunul Dumnezeu, ca să înălţăm ţara acolo unde cu toţii o dorim s’o vedem pentru gloria neamului şi a Tronului, şi pentru fericirea ei.
Urale nesfârşite au acoperit ultimele cuvinte ale d-lui prim- ministru, care a coborât apoi treptele vagonului şi, după ce s’a întreţinut câteva minute cu cei prezenţi, a plecat la locuinţa d-sale, unde ţăranii i-au făcut o impresionantă manifestaţie de simpatie.
Importante declaraţiuni politice ale d-lui prim-ministru.
La orele 11, d. prim-minislru Alexandru Vaida-Voevod a primit la locuinţa d-sale din Cluj, pe reprezentanţii presei cu cari s’a întreţinut mai multă vreme, răspunzând la întrebările acestora.
întrebat despre respingerea candi- dărilor blocului muncitoresc d-sa a răspuns următoarele:
— S’au respins ? N’am cunoştinţă despre aşa ceva. Nu mi s’a relatat până acum un asemenea fapt şi nimeni nu mi-a cerut anchetă.
Am dovedit în modul cel mai concret, că de unde mi s’au semnalat abuzuri, am ordonat imediat sancţionarea lor.
La Ploeşti am procedat prompt, tot astfel la Romanaţi, unde populaţia la-r fi împiedecat pe d, Goga să pătrundă în sate. Ţin să accentuez încă odată că doresc să fie reprezentate în Ca
meră, toate fracţiunile, aşa după cum le acordă încrederea voinţa populară, iar penfru oamenii de bună credinţă esie limpede că noi nu ne pretăm la abuzuri şi nu avem nici un interes ca să practicăm metodele politicianismului oligarhic.
— Socotiţi că mişcarea comunistă este o primejdie serioasă pentru statul român ?
— La noi nu, căci ea se reduce la puţine nuclee lipsite de vizionarii unor convingeri. La frontiera de vest e o promiscuitate de sentimente şi idei, cari fluctuează între un şovinism bolnăvicios şi extremismul de stânga. Ca organizaţii serioase nu pot fi comparate de pildă cu partidul socialist din Ardeal. In Basarabia, apoi este o întreagă confuzie de idei.
In general mişcarea comunistă e reprezentată printr’o mini
mală fracţiune de orăşeni. Ori această ţară are peste 80 la sută ţărani, cu interese economice, sociale şi culturale, specifice ţărăneşti, aşa că nu se poate invoca nici măcar elementul subiectiv a! adeziunii populare conceput de Marx, ca o întregire a factorului obiectiv, cel economic.
In restul de 20% dela oraşe, se poate număra cu aproximaţie o sută sau 200.000 socialişti de diferite nuanţe, aşa încât calculul este foarte uşor de făcut, despre elementele şoviniste cari oscilează între naţionalism deghizat şi comunism greşii.
— Un ziarist obiectând că poliţia contribuie la propaganda comunistă, primul ministru răspunde:
— Nu confribue nici poliţia nici jandarmeria.
O doctrină dacă se impune, apoi contribuţia esenţială e evoluţia ei.
— Care este preocuparea centrală a guvernului ?
— In ordinea politice, să asigurăm alegeri libere penlru cunoaşterea exactă a voinţei populare. In ce priveşte mandatul actualului guvern, după cum ştiţi, el este limitat. După constituirea Camerelor, acest mandat îi voiu depune în mâinile Suveranului.
Activitatea mea poale să fie o garanţie că nu voiu cumpăra sau silui conştiinţele, că mă voiu ţine de cuvânt asigurând alegeri libere, şi că rezultatul urnelor nu va fi falsificat.
Important este că noi stăm pe bază constituţională liehidându- se cu metodele absolutiste. Suveranul vrea să se razime pe popor şi nu pe clacuri şi oligarhii. Regele vrea să asigure o guvernare din încrederea Iui şi înţelepciunea naţiei. Ne vom strădui să facem faţă dificultăţilor momentului, achitând punctual pensiile şi lefurile funcţionarilor.
Emilii » i n .Ş i atunci, când nici unul din
tre national-fărânişii nu a fo s t până acum apucat d e guler ca om incorect, cum s e p oa te ca partidul liberat, partidul ca re timp de cinci decenii a sleit toată vlaga fării prin exp loatarea bugetului, partidul lui Tan- cred Constantinescu ş i a l celorlalţi Constantineşti, cum s e poate — spun — ca a cest partid s ă îndrăznească s ă apara astăzi în J a fa opiniei publice ca m oralizator ?
E ste o limită în toate.Eu, în numele Partidului Na-
(ional-Ţărânesc, iau angajam entul, ca prima lege, p e ca re o vom vota noi, s ă f ie leg ea controlului averilor (aplauze prelungite ş i îndelung repetate ova- fiuni. A ceastă lege le-au ojerit-o prietenul Ion M ihalache (aplauze). Nu au vrut s-o prim ească. D e ce, d a că aveau la îndemână, prin ea mijlocul s ă prindă p e hoţii d e national-farănişii ? D e c e ? Pentru c ă ştiau c ă nu au p e cine s ă prindă.
E i bine, noi ştim însă, c ă a- vem p e cine prinde la e i l
Din. discursul de Duminecă • al d-lui V. Madgearu.
GAZETA TRANSILVANIEIPagina 2 -
Apărafi-vă şi foiositi-văo de drepturile voastre! o
C i n e a r e u n d r e p t ş i n u s e f o l o s e ş t e d e e l , e o m u l c a r e î ş i b a t e j o c d e s i n e î n s u ş i .
D r e p t d e v o t a u t o ţ i c e t ă ţ e n i i , t r e c u ţ i d e 2 1 a n i .U n d r e p t , l ă s a t î n m â n a a l t o r a , e c e a m a i m a r e n e
m e r n i c i e a o m u l u i !N u e o m d e c â t a c e l a , c a r e s e f o l o s e ş t e d e d r e p t u
r i l e l u i , î ş i c e r e d r e p t u l c a u n b ă r b a t ş i n u s e m i l o g e ş t e c a u n c e r ş i t o r !
A c e a s t a î n s e m n e a z ă a v o t a ş i a - ţ i s p u n e c u v â n t u l a c o l o , d e u n d e a ş t e p ţ i s ă ţ i - s e c r o i a s c ă s o a r t a . I
R i d i c a ţ i - v ă c ă r ţ i l e d e a l e g ă t o r !M e r g e ţ i l a v o t !V o t a ţ i a ş a c u m i n i m a v ă s p u n e !N u u i t a ţ i , c ă c e i m a i a p r o p i a ţ i d e v o i , s u n t a c e i a
c a r i c u v o i ş i p e n t r u v o i a u s u f e r i t ş i s e t r u d e s c a l ă t u r e a d e v o i s ă r ă m â n ă c e e a c e a u f o s t : s u f l e t ş i i n i m a d i n i n i m a ş i s u f l e t u l v o s t r u !
E v a i ! d e t u r m ă , c â n d t r e c e l u p u l s t r u n g a !J u d e c a ţ i ş i d a ţ i - v ă s e a m a c e f a c e ţ i l a u r n ă !C e r c u l e s t e h o t a r u l c u r a t ş i c i n s t i t a l u n e i j u d e c ă ţ i
f ă r ă d e c o l ţ u r i /V o t a ţ i c e r c u l Q , c ă c i n u m a i î n c e r c v ă p u t e ţ i î n
c e r c u i n ă d e j d e a z i l e l o r d e m a i b i n e !T r e c e ţ i p e s t e t i c ă l o a s e p a t i m i ş i p o r n i r i , — ş i n u
u i t a ţ i c ă :Soarta şi-o croieşte omul!
Numai cheltueii strict necesare— Un ordin al Ministerului de Finanţe. —
Ministerul de finan|e a trimis | tuturor ministerelor, următoarea circulară: w .
Situata economica şi „financiară de astăzi, pentru a putea fi normalizată, impune o comprimare cât mai mare posibil a cheltuielilor prin o scrupuloasa întrebuinţare a banului public.
Pentru atingerea acestui scop, Statul trebue să renunţe Ia orice cheltuială care nu este indispensabilă, deoarece numai aşa va putea plăti la zi obligaţiunile ce are.
In interesul unei gospodarii de cheltueii, avem onoare a vă ruga să binevoiţi a institui o comisiune compusă din câţiva funcţionari cunoscători, cari să examineze, cu multă scrupulo- zitate, fiecare articol din bugetul de cheltueii al acelui departament pe exerciţiul în curs, atât la capitolul „personal“ cât şi la „materiale", întocmindu-se şi înaintându-se acestui minister, un tablou care să cuprindă toate economiile ce se pot realiza prin suprimarea cheltuielilor ce nu sunt „strict indispensabile".
Vă rugăm a ne înainta de ur- genjă — ceeace s’a mai cerut deja — tablouri care să cuprindă cheltuielile făcute cu:
Permisele funcţionarilor peC . F. R.; Abonamentele telefonice plătite de Stat; Automobilele şi vehiculele întrebuinţate de Serviciile Statului; localurile închiriate pentru serviciile publice; Posturile vacante din bugetul pe exerciţiul 1932.
Aceste date, precum şi acelea rezultate din examinarea celorlalte credite înscrise în buget, ca: „Subvenjiuni* sau „cheltuieli diverse", vor forma baza economiilor ce se cer.
După centralizarea şi studierea memoriilor ce se vor trimite de Ministere, în lumina datelor comunicate, se va hotărâ definitiv şi de comun acord cu fiecare Departament, asupra economiilor ce se vor realiza din bugetul respectiv.
Dată fiind importanta şi ur- nenja lucrărei ce vă solicităm, nu ne îndoim că veji da cele mai severe dispozitiuni pentru ca ea să fie cât se poate de serios studiată şi înaintată Ministerului de finanţe direcţiunea contabilităţii generale a Statului, în maximum 15 zile dela primirea prezentei adrese, a- decă — cel mai târziu — până la 15 Iulie a. c.
Noui înscrieriîn partidul najional-tărănesc
Cereri de înscriere în partidul raţional-ţărănescsosesc z\ de zi.
Dela Cluj, se anunţă, că d-1 Gheorghe Bârlea, preşedintele medicilor stomatologi din România, fost senator averescan şi şef al organizaţiei gogiste din Maramureş, şi-a cerut înscrierea în partidul national-tărănesc.
La fel şi-au cerut înscrierea în partidul national-jărănesc nu-
meroşi membri ai organizaţiei liberale din Satu-Mare, în frunte cu d-1 jGeorge Man, secretarul general al organizaţiei liberale.
Împreună cu d-sa au mai tre- ; cut în partidul naţional-ţărănesc î numeroşi intelectuali cum şi j câteva comune fruntaşe în care Í liberalii erau bine organizaţi.
Impozitele funcţionarilor particulari
— O lămurire a Ministerului de finanţe —
Unele ziare interpretează greşit circulara Ministerului de finanţe, prin care se cere societăţilor anonime a da ajutor Statului pentru încasarea impozitelor datorite de cătră personalul lor.
Suntem autorizaţi a lămuri că această măsură nu este o tendinţă de a defavoriza pe funcţionarii particulari.
Ea are o aplicafiune generală şi izvorăşte din nevoia de a solidariza cu interesele permanente ale Statului toate instituţiile ce trăesc şi se desvoltă grajie existenţii lui.
Suntem datori loji a ajuta Statul şi a lupta contra plăgii sustragerii dela impozite, care a a- juns să pue în primejdie buna funcţionare a statului.
A tişajulîn vederea alegerilor.
D ela Prim ăria Municipiului.
Primim din partea Primăriei următoarele:
Avem onoare a vă atrage a- ienţiunea asupra regulamentului pentru afişajul public pe teritoriul Municipiului Braşov şi în special asupra art. 5 din acest regulament, care prevede :
la caz de alegeri, întruniri etc. cu un cuvânt, afişajul ce va avea un caracter politic, se va face numai pe placardele mobile sau fixe puse la dispoziţie de Biroul de afişaj al Primăriei, pe categorii de partid şi numai pentru timpul necesar, contra costului după tariful în vigoare.
Listele electorale nu vor fi impuse la plată, dacă se vor afişa la Primărie, Tribunal sau alte autorităţi prevăzute de lege, însă pe table puse la dispoziţie de comună în acest scop.
Vă rugăm deci să binevoiţi a trimite placardele şi manifestele d-voastrâ electorale la biroul de
fişaj public al Municipiului Bra- a
şov pentru a le prevedea cu stampila Primăriei şi a le taxa conform tarifului în vigoare.
Se atrage totodată atenţiunea că este riguros interzis a lipi sau distribui afişe fără autoriza- Jiunea Primăriei sau a distruge cu intenţie şi a supralipi afişele lipite de Biroul de afişaj.
Toate aceste dispoziţiuni sunt cuprinse în regulamentul de afişat public şi sunt luate pentru a permite o propagandă electorală civilizată pentru toate partidele politice.
Informatiuni detailate se pot primi la Biroul de afişaj public al Municipiului Braşov,
Cu aplicarea dispoziţiunilor cuprinse în circulara de faţă se încredinţează Chestura Poliţiei Braşov şi Biroul de afişaj public.
Din şedinţa Comisiei Interimare a Municipiului Braşov din 28 Iunie 1932.
Demoiselle (française) désire échanger français contre roumain (Conversation).
Donne aussi leçons.Offre sons „Echange" à la ré
daction. 382 l —i
N F 0 B .M A Ţ I U N IIn urm a ploilor. Rapoarte so
site la direcţiunea generală c. f. r. anunţă că situaţia se îmbunătăţeşte în toată ţara. Apele sunt pretutindeni în retragere, iar ploile au încetat.
Multe legături au fost restabilite. Pretutindeni se lucrează la refacerea liniilor stricate de inundaţii. •
C ondam narea dir. A rseniu Vlaicu. D-1 Arseniu Vlaicu a fost condamnat la 1 an şi 2 luni recluziune socotindu-i-se timpul de arest preventiv pentru gestiune frauduloasă pentru mânuirea banului public şi excluderea dela funcţiuni publice pe termen de 3 ani. Apărarea a făcut apel.
A ccesu l călă torilor în tre nurile rapide. Direcţiunea generală c. f. r. a aprobat ca şi călătorii sosiţi în ultimul moment să poată folosi trenurile rapide, numai dacă sunt locuri disponibile în compartimente sau pe culoar şi dacă înainte de-a se urca în vagon întreabă pe conductorul de bilete despre aceasta.
In acest scop, călătorii vor plăti, atunci când nu posedă le- gitimaţiunea de călătorie nici tichet pentru rezervarea locului, costul legitimaţiei de clasa respectivă, plus o suprataxă de 60 lei cls. I, 40 lei cls. Ii şi 20 lei la cls. III, pentru lipsa legitimaţiei şi deosebit se va plăti costul tichetului pentru rezervare de loc în tren, plus o suprataxă de 20 lei, indiferent clasa şi distanta.
Dacă călătorii, deşi avizaţi că nu sunt locuri libere în vagon şi pe culoar, totuş se urcă, vor fi supuşi amenzilor tarifare de lei 660 la cls. I, 400 lei la cls. II, şi 300 lei la cls. III şi obligaţi la prima staţie să coboare.
Maialul cercetaşilor, care trebuia să se ţină Duminecă 3 tube in Poiana Braşovului, se amana pentru toamnă, deoarece terenul este ocupat de cătră „oocietatea Junilor Bătrâni".
*
m., se va face inaugurai surilor de vară ale A' generale a învăţătorilor mânia, în sala festivă a „Andrei Şaguna". — p tele Asociaţiei Braşov,
Bilete pentru rapide se pot cum păra în tren. Direcţiunea generală a regiei autonome c. f. r. a luat dispozi|iunea ca pe viitor călătorii să poată lua bilete şi în tren la trenurile rapide. •
Noui trenuri de sezon. Cu începere de Vineri 1 Iulie se pune în circulaţie — pe tot timpul sezonului de vară — o pereche de trenuri accelerate directe, sub No. 86-87 şi 85, 88, pe distanta Gala]i—Braşov. Trenul accelerat No. 86 87 va pleca din Galaţi la ora 7,10, la Sinaia va sosi la ora 11,51 şi la Braşov la 13,10. Trenul accelerat No. 88-85 va pleca din Braşov la ora 17, din Sinaia la ora 18,37 iar la Galaţi va sosi la ora 23,05.
Călătorii pot cere cu 10 zile înainte rezervarea locurilor în orice staţiune, unde trenul are oprire, plătind pentru aceasta un supliment de lei 40 la clasa întâia, lei 30 la clasa doua şi lei 20 la clasa a treia de fiecare loc.
Călătoria cu aceste trenuri se face în condijiunile obişnuite.
Serb area câm p en ească a pom pierilor voluntari din Braşov va avea loc Duminecă, 3 Iulie, în Valea Popii (Honte- rusul mic). Plecarea dela cazarma pompierilor la ora 8 dim. p.ri? principale, cu muzica militară, care va distra pe onor. public ziua întreagă. Dis- tracţiuni plăcute, concurs de po-
wc.u Premii, tombolă tete. Mancari şi beuturi de primul rang, mai eftin decât în oraş. Insigne 10 Iei. Se învită onor. public a lua parte pentru sprijinirea pompierilor voluntari. In caz de timp nefavorabil serbarea se amână pentru 10 Iulie a. c.
prezentare de gală în 1 Iulie a. c., sub Strajă renul sportiv „Braşovia*
Are cea mai bogată zoologică, cu cele mai f animale sălbatice.
Cai dresaţi, acrobaţi, tici şi clovni renumiţi.
Fiind sosit pentru sc me, publicul braşovean fite de ocazie.
Bnletinul hkSpărgători aresta*- ”
Ionel C. Voina, S ö-!, ţiei Braşov şi d j s,°rH L Chesturei Nicolae f\-CreVsizându-se de mai mul?”'comise prin spargere î fl nostru de către autori n cu{i, au luat severe mâţl , tru descoperirea auf0ri J gând cu aceasta Pe * r' „ ajutor Bleoca Vasile J ’̂ 81«vii Vana loan şi S zén igJ -1- ------1 • *- ̂vtç
III
Dadela Biuroul judiciar, cá^fcscar5urma investigaţiunilor f§̂reuşit să aresteze pe snăSVajda Ludovic, DobSpar9%_os oImre Lajos, Iakab Ian0sFerencz şi Grecu R0za’ T , 'l ceştia sunt în cercetarea^ roului Judiciar pentru maiJr furturi prin spargere, urmffl poi a fi da{i pe mâna p " tului. «rch:
Ion 'ştiam -l < f p: me a* care
H nionaruinfle
nedek Moise, .originar din Jpus a muna Capalnita (jud. Odo >e P âl în Braşov, fără domiciliu & )lân<[e'care în ziua de 29 Iunie___ A C «S TA î_____ w d* ori1 1ora 15_ şi 30, împreună cu ^ ’a|lâvidul Teodor Gabor cu dom' asţin! liul necunoscut şi care a re ea! 3*'să dispară, au furat d-nei £ l0Il m mokos Ghezane din Braţ )ine’ (Strada Lungă Nr. 9), pe acei numita şedea pe o bancă'*ina' ic Livadea Poştei, poşeta, în ca leleravea mai multe obiecte in H c--- 11 1" A 1 »1loare de 150> lei. Poşeta a fo B . ' 1 luată din mâna reclamantei ,ana IZ forja. Cazul se cercetează { eak 'a Biroul Judiciar. ’ f or
u irti limilii dat biute L
Societatea „Junii Bătrâni'i ■ ‘ duce la cunoştinţa onor. pubi inl< că va aranja o petrecere cân mр. enească Duminecă 3 Iulie i B-1с , în Capul Poenii pe LiréJunilor Bătrâni. Focuri painprepararea mâncărilor vor dila dispoziţia publicului în M^“ ingratuit. întrunirea membrilon m fi Duminecă la ora 7 la şcoai B (p de lângă biserica Sfl. Treimii B j^ pe Tocile, iar plecarea în Poi ■ jc nă la ora 7'/2 precis în fr |jm ,t cu muzica Bat. II. Vânători munte. Membrii societăţii
eglad
Ic
ue
rugaţi a lua parte cu to|ii încă ^
:pore la plecare. In caz de iii nefavorabil, se amână pe pro xima Duminecă.
Venitul curat al acestei pet ceri este destinat fondului pa tru construirea casei societi din Poiană (Livadia Junilor E. 0| trâni).
Comitelui
E x p o z i ţ i a d e frumuseţe m o d ă este deschisă încă f Sâmbătă şi mâne Dumineca) sala Redută. Seara Ia ora are loc în ambele zile şi . teresantă revistă în cadrul uw , Jen program artistic. Expun fir ira Westemean, Neumann, Sate ţ|e şi alţii.
Ol. L 0. ILIO— specialist -RAZE X
(RÖNTGEN)
rec
1izincolue
-or dei iati ep ß
bei li L us, (
19
ile , Ultra-Viole**' “' ■ t re a ti electriei»i M arm oro* h-bl8; jgetConsult 3—6 rea f i del*
ilisc polc“ para rn^i IE
lin la firma Orient» Str ̂ .hail W eiss Nr. 2. Prelua111
345reparaturi de covoare. ,
De închiriat S jiru sezon. Braşov, * a e lor C. 14.
S r -' -1932 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
De a manifestata de Dum necă
pin discursul d-lui I.Mihalache.nlm următoarele pasagii dm
J £ u l luminat, |mut de d-1dlS i Mihalache la grandioasal°nJfestatie di" Bucureşti, ma" ' . ^__n>\o■prindem în cele jce ur-
R | partea discursului, in■ j I ion Mihalache arată care u - . . . . . . . . . . . .i viaţă, pe care Partidul Na-
• na-Ţărănesc o va intan peste ^°i|le partidului liberal.
Plânge cucuveaua.
„ i J pa lidul liberal s’a plâns — a UIW d.Sa — a venit ceasul să " iCt e P ângă şi el. Odinioară se 2 ţ L .iea toată ţara de pe urma
H nimeni nu auzea. De ce a' ! ’allâns? Pentrucă nu i s’ar fi
' ""i âsljms precum se cuvenea la ealiDtea lui. Preferăm să nu
S 0Il m de acest lucru. Este mai } 1(1 n̂e, pentrucă s’ar socoti că
otnici reiiţ i D|
? ”eii îm fel de supralicitaţie de lina icism. Or, este mai prejos
Ca f lelemnitatea noastră. Sunt lu- . Cai ■ cari se ţin în suflet, nu se n } rânpiteaza Pe penlrucă se
, a. ,ana izează şi se diminuează. . .efltta/ea ş i credinţa sinceră
, \oroană s e arată prin fap te, ulr/Vi declarafiuni, c â te o d a tă ilati udini ş i linguşiri ş i câte daţi ameninţări. Şi au ame- îinţe i.
Ai ameninţat : „nu vom cruţa ani 1 mi: şi pe nimeni“. Ii aştep
ta a luptă. Le'cerem însă un
IulieLiniiP'or sl I moi ilor
agar lucru: luptă dreaptă, cinstită, luptă p e fa fă . Re-
izai să credem în şoaptele, egrladante şi pentru acei care pun în circulaţie şi pentru cei h inspiră, şoapte cari mi-
înă prin cafenele şi pe străzi. Tc !uşi, aşteptăm gestul lor de esţj idarizare, pentrucă gestu- le lor de până acum sunt
. şirai otrivă. Partidul liberal tre- u|să înţeleagă un lucru o-
pentru totdeauna, că ce a Í * nu are să mai fie. Odi-
ioa ă avea doi stâlpi puter- e P11 ici aparatul de stat şi banca.
Amaratul de stat, tot ţinut la ■nar, începând cu Coroana c intinuând cu armata, clerul Magistratura. S ’a dus această
onlscare pentru totdeauna, or >ana este pe deasupra páráéi or politice arbitru liber. Ar- iati şi celelalte aşezăminte în- op să simtă că sunt ale ţării.
T ăncile? Pe ruinele partidului >eial cântă o cucuvae. Degeaba ■a aere de vultur rănit. S ’a US- Ce a fost, n’o să mai fie.
J e n i t ceasul ţării libere şi >ra liberă se mişcă prin a* ge forţe. Pretindem să sun- Buna din ele; pretindem că jjjlfem cea mai puternică din-
* B le ; pretindem că suntem ■ura, în stare să lăsăm liberă
(II 'atifestarea tuturor celorlalte |orji
i g r a m u l nostru, contract cu ţara
Bezemaţi pe această forţă, pe R 0 simţim circulând ca seva, ■ ° s în sus, venim şi ne an- ■ui cu programul pe care loeotim drept un contract
ilafl» l j ara Şi înţelegem să tra- ■u consecinţele când nu ne
m iin ci le
peto ui pei )cietâ| lor B
telul
seţe că » îecă ra 91 ?i oi ul uni firmei
Ipentru r o c h i a ‘găsi“ ®« M ă r i t e Î l f i f e Î U È !
vom simţi în stare să-l executăm, aşa cum şi altă dată n'am ezitat să ne retragem când am simţit că ţara nu ne mai sprijină cu elanul cu care ne sprijinea altădată. Declarăm că puterea noastră o simţim prin îndoita încredere a Coroanei şi a d v. Când vom simţi că se clatină, vom trage consecinţele.
Programul nostru ? Aşteptăm şi aşteaptă ţara programul celorlalte partide, cari au deschis focul. La focul lor noi răspundem cu programul nostru. Precum aţi văzut, citind atent programul nostru, se desprind din el două ţinte pe care vrem să le aplicăm:
întâi e s te tinta permanentă, transform area totală a statului român, din vechi stat bancar cu fo r fe con fiscate de sus în jo s , într’un stat liber cu fo r fe cari circulă liber de j o s în sus.
Obiectivul al doilea: ne-a eşit în cale, ca un puternic obstacol: criza. C ade p e noi greaua răspundere s ă luptăm cu criza ş i să-i uşurăm durerile.
C e este criza?Fiecare dintre noi, producă
tor şi contribuabil, simte cobi- lija descumpănindu-se între coşul veniturilor şi acela al cheltuielilor şi această cobiliţă descumpănindu-se, dăşelează şi pe contribuabil, dar se simte că şi statul merge dăşelat.
Coşul veniturilor a scăzut; preţul cerealelor este la mai puţin de jumătate decât înainte, iar coşul sarcinilor a rămas a* celaş, cu impozite, cu preţuri mai ridicate de fabricaţie.
Ne propunem ca principală grijă să restabilim acest echilibru zdruncinat, între venituri de o parte şi cheltuieli de altă parte.
Pentru ridicarea veniturilor vom face tot ceea-ce este cu putinţă, luând-o dela bază, adică d e 1 a valorificarea articolelor noastre principale: cerealele, animalele, lemnul şi petrolul. Cum aceste preţuri nu depind numai de noi, ci de relaţiunile cu întreaga piaţă internaţională, ne vom sili să mfluenţăm aceste preţuri, făcând pe viitor schimbul între noi şi ţările industriale, marfă pe marfă. Pentru a isbuti mai uşor în această sarcină de retuşare a preţurilor, ne vom alia din nou cu acele state agricole în suferinţă, şi vom reîntregi frontul agrar, pe care l’arn înfăptuit la Geneva prin d. Madgearu, proect pe care alţii l’au părăsit, pentru ca acum alte ţări să-l aducă la ordinea zilei, fără România.
Conversiunea.Ţinem să declarăm că nu ne
facem mari iluzii că imediat, inaugurând această politică nouă, vom ridica preţurile în mod simţitor. Nu ne facem iluzii şi nu înţelegem să facem iluzii. Vom face tot ce este cu putinţă, pentru că aceasta ne-a rămas singura cale. De aceea, paralel cu
l această acţiune, vom urmări ce-
Ielalte acţiuni de descărcare a , sarcinelor.
Datoriile agricole rămân convertite şi este fals că noi vom lucra contra conversiunii datoriilor agricole. Noi ne atribuim meritul că am ajustat datoriile agricole spre nivelul preţurilor actuale. Este ideia şi puterea noastră care a impus-o în parlament. Vom adăoga ceva, fără de care conversiunea nu ar a- vea prea mult efect şi anume vom adăoga sforţări de reînvierea creditului agricol, pentru ca problema datoriilor să nu se mai repete pentru a doua oară. Deaseme- nea vom face tot ceea-ce va fi cu putinţă pentru reducerea dobânzilor şi uşurarea sarcinelor la datoriile orăşeneşti.
Scăderea impozitelor, tarifelor vamale şi trans
porturilor.
In coşul sarcinilor atârnă greu impozitele, care se plătesc pe venituri. Noi vom scădea aceste impozite pentru a le aduce la cumpănă dreaptă cu veniturile actuale.
Deasemenea prin reducerea tarifelor vamale, a transporturilor, prin compensaţia de mărfuri, credem că vom izbuti să scădem şi preţul articolelor industriale, care sunt şi ele în de- sechilibru faţă de preţurile produselor agricole.
Sili Mini al P. H. ţ. oS e m n u l P a r t i d u l u i N a ţ i o n a l Ţ ă r ă n e s c d e l a a l e g e r i l e
t r e c u t e a r ă m a s a c e l a ş i s i p e n t r u a l e g e r i l e , î n p r e a j m a c ă r o r a s t ă m . S e m n u l n o s t r u e s t e u n singur cerc : Q
D u ş m a n i i n o ş t r i p o l i t i c i c a u t ă î n s ă s ă z ă p ă c e a s c ă ş i d e a s t ă d a t ă p e a l e g ă t o r i i n o ş t r i f o l o s i n d u - s e p e l i s t a l o r d e s e m n e , c a r i s e a m ă n ă c u s e m n u l n o s t r u . A s t f e l p a r t i d u l d - l u i D r . L u p u , a r e c a s e m n două c e r c u r i , i a r p a r t i d u l d - l u i G o g a u n s in g u r c e r c ş i î n l ă u n t r u l c e r c u l u i d o u ă c e r c u l e ţ e m i c i c a ş i o c h i i b u l b u c a ţ i a i d - l u i G o g a .
A l e g ă t o r i i n o ş t r i s ă f i e d e c i c u b ă g a r e d e s e a m ă c â n d m e r g l a V o t . Să pună stampila p e cercu l nostru O c a r e e unul singur, curat f ă r ă n i c i o p r o p t e a , a ş a c u m c u r a t e ş i s u f l e t u l ţ ă r a n u l u i n o s t r u .
V o t a ţ i d e c i c e r c u l ! Q
Primăria municipiului Braşov. Primăria Municipiului Braşov.
1Ministerul Industriei şi Co
merţului, având în vedere dis- poziţiunile din legea pentru în- frânarea şi reprimarea speculei ilicite, ca şi situaţia economică din ţară, a dat o deciziune, în care se prevăd următoarele:
Se lasă la liberă concurenţă în staţiunile balneare şi climaterice, pe sezonul anului 1932, închirierea camerelor de locuit de orice fel, tarifele restaurantelor, băilor, transporturilor etc.
In localităţile unde organele în drept ar dovedi că tranzac- ţiunile şi preţurile s-ar încheia cu depăşirea câştigului raţional, vor face imediat constatarea că se exercită în acest mod acte de speculă ilicită, intervenind la Ministerul Industriei şi Comerţului şi aducând şi dovezile necesare, spre a pune în mişcare acţiunea dată de legea speculei.
Funcţionarii publici ai statului şi pensionarii împreuna cu familiile lor, vor beneficia de o reducere de 20% la preţul camerelor şi tarifelor dela restaurante şi băi, afară de transporturi, şi numai aceia, cari vor fi stabiliţi în localitate pentru cură cel puţin 15 zile.
AVIZ.Se publică licitaţie pentru a-
rendarea casei de adăpost Cristianul mare „Regele Carol II“ de pe muntele Postovar (Schul- ler) proprietatea secţiei Braşov a Touring-Clubului României, începând dela suma de 30.000 lei anual pe termen dela 1 August 1932 până la 1 August 1934.
Ofertele se primesc pe adresa Societăţii la Carlea Românească Loco, până la 20 Iulie 1932 inclusiv. 1“ 1
Nr. 15818-1952 Serv. ad-tiv.
Publicafiune.Se aduce la cunnştinţa publi
cului, că societatea „Regina Ma- ria“ pentru ajutorarea sinistraţilor Bucureşti, acordă mari avantaja membrilor săi, în urma următoarelor condiţiuni:
Membru al acestei societăţi poate fi orice persoană, care în* scriindu-se, plăteşte o taxă minimă de 100 lei anual.
In caz de incendiu, inundaţii etc, această societate vine imediat în ajutorul membrilor săi cu o sumă în raport cu paguba suferită (circa î 0.000 lei).
înscrierea şi procurarea cărţii de membru al acestei societăţi
Ise poate face la primăria municipiului Braşov (etaj I. camera 6),
Braşov, 27 Iunie 1932. Comisia interimară,
Preşedinte :Dr. Garoiu.
Secretar general: 380 1—1 Socaciu.
No. 13.721—932. serv. econ.
Publicaţie de l!c iatieIn ziua de 3 August a. c. ora
11 a. m. se va ţine la secţia e- conomică a Primăriei Braşov o licitaţie publică cu oferte sigilate şi timbrale pentru furnizarea materialului pietros şi nisipului necesar pentru întreţinerea drumurilor în valoare de circa 300.000 lei precum şi pentru transporturile în legătură, în valoare de circa 400.0 0 lei în conformitate cu Art. 88—110 din legea contabilităţii publice.
Odată cu oferta se va depune o garanţie de 5 la sută asupra valorii lucrărilor.
Coridiţiunile detailate se pot vedea la serviciul technic al Primăriei.
Braşov, la 24 Iunie 1932. Comis. Interimară,
Preşedinte:Dr. Garoiu.
Secretar G eneral: Socaciu .
379 1—1
\ A A A A A â A A A A A A A A A A A A A A A A A \*
s De închiriat*<1
381 1 - i
£ 8 **r B • « 1
în Bucureşti S A L O N MARE MOBILAT, serviciu, acces baie, eventuala pensiune. Preferabil soţ- soţie. Str. JAtena 11 (Ta- che Ionescutetaj 4 dreapta accensor între 10 12
►►►►
Q A A Ai** A A A AA O
1 Cabinet Dentar IFran z Voll
dentist diplomat P reţuri reale.
Tratam ent con ştiin cios Strada Castelului No. 46 (lângă Hotel Continental) 378 B raşov . 1—1
orYYVYYv vy vyy vyyyyyyyyyo
Publicafiune.Se aduce Ia cunoştinţa celor
interesaţi că în ziua de 11 Iulie, anul 1932, ora 18, se va ţine în localul Şcoalei comerciale superioare de fete situat în Braşov, Str. Regele Carol No. 39 licitaţie prin bună învoială pentru procurarea â 8 vagoane lemne de foc. Condiţiunile furnizării se găsesc la cancelaria şcoalei. 384 1—2
MARELE CIRC AMEDEO K LU D SK YS o s i t î n B r a ş o v V i n e r i 1 I u l i e c u u n t r e n s p e
c i a l , 7 0 v a g o a n e p r o p r i i . 2 0 0 a n i m a l e s ă l b a t i c e . 1 5 0 p e r s o a n e , ş i d ă z i l n i c l a o r e l e 9 ş i 3 0 r e p r e z e n t a ţ i i .Locul instalării A rena Sportivă B raşovia.
A f i ş e s p e c i a l e v o r c o m u n i c a p r o g r a m u l .383 1—1 DIRECŢIUNEA
^ ţ u p i de Fabrică.
t f
D. BERBECARS tr a d a Voewodul ülihai äs*« 7«
Voile G e o rg e tte Crêp e S a ta in G e o rge tte Diagonal C rêp e M ongolG eorgette S&tain C rê p e de Chine T iflis etc» etc«
Pagina 4GAZETA TRANSILVANIEI
Atotputernicie liberală.
P F U l iPenfru ca să scoaiă în evidenţă activitatea şi meritele par
tidului liberal, „Viitorul“ caută să arunce praf în ochii lumei cu „atotputernicia“ acestui partid. Culmea sfidării şi a neobrazarii. să încerci să lauzi şi să preamăreşti în faţa lumii tocmai ceea-ce lumea cunoaşte şi urăşte mai mult! .
Atotputernicie liberală? A vorbi de această pacoste, însemnează a ridica muşamaua de pe mocirla în care plutesc şi se târăe cele mai grejoase şi mai otrăvitoare gângănii.
Asculta|i piidă de neruşinare: ̂ .Voind să arate că din atotputernicia liberala sau zămislit şi
s’au născut întemeierea, unitatea, prosperitatea, gloria, consolidarea, libertatea şi fericirea statului român, — oficiosul d-lui Duca scrie între sitele*
„Atotputernicia partidului na|ional-liberal a însemnat înfăptuirea unităţii naţionale, împroprietărirea Jărănimei şi votul obştesc*.
Dureri roşii.
Să descoasem acum nijel cusătura cu a}ă albă a liberalilor! » Au făcut unitatea naţională — spun ei.D a ! Dar cum ? După ce glorioasa armată a fiilor jării, a
creiai prin vitejia, suferinţele şi sângele ei, această unitate, libe-_liî ------- «MM/«».'! olIrtîiA __ m n î n i o c în ArHPF.L DPralii s-au repezit în provinciile alipite — mai ales în Ardeal, pe care-1 vreau fără Ardeleni — ca în nişte colonii_____________ __... nişte colonii de oameni sălbatici. Nu însă ca s ă ajute aici ceva, ci ca s ă ne învrăjbească, s ă tulbure, pentru ca astfe l caracatiţa liberală sugătoare a tuturor bogăţiilor pământului rom ânesc, a rodului muncii mulţimilor, să-şi f a c ă mărgăritare din lacrimile cu care acestea îşi plângr sărăcia. Pentru ca din omul istovit al muncei ş i hărniciei s ă fa c ă instrument de îmbogăţire liberală şi sclav a l răsjăfatului capitalism liberal.
Ar f i o batjocurire a memoriei celor opt sute d e mii de morţi pentru întregirea neamului, dacă am numi aceasta tate naţională“ l
„uni-
Spune apoi „Viitorul* de împroprietărirea ţăranilor.A d ecă luarea pâinei din gura săracilor pentru ca s ă s e în
graş e cu ea burtoşii partidului liberal. împărţirea p e seam a îngrăşaţilor consilieri agricoli ş i altor ploşniţe nesătule a le acestui partid, a pământului p e care leg ea îl da orfanilor, invalizilor şi văduvelor de război.
A şa au înfeles liberalii s ă îm proprietărească ţărănim ea: să prefacă legea făcută pentru nevoile ţăranilor în unealtă de îm bogăţire liberală.
D urerea lacrimilor celor nedreptăfifi — să le j ie răsplata / Şi votul obştesc spun că tot ei l-au dat.
Când aud aceasta din gura liberalilor, văd şireagul negrilor măsluitori de urne, aud ţipetele celor scofâlciti de patul puştilor jandarm ereşti, mă înfioară gem etele celor turtifi de ciom egele electorilor liberali ş i văd lumea îngrozită ş i plină de sânge, alergând flămândă ş i ascunzându-se prin păduri de groaza atotputerniciei partidului nafional-liberal.
Ş i s e laudă cu aceasta liberalii, îşi bat pieptul ş i spun c ă au dat poporului vot obştesc . A d ecă : o ase frânte în alegeri de ciom ăgarii lib e ra li!
Dar pentru ca să se vadă cât de îndrăzneaţă este şi cât de departe merge atotputernica minciună a acestui partid, mai dăm şi următoarea laudă din articolul „Viitorului“:
„Atotputernicia partidului naţional-Iiberal a însemnat glorie pururi nouă şi dragoste mereu sporită în jurul Tronului şi al Suveranilor*.
Glorie liberală: Surghinuirea şi batjocurirea Regelui tării l A ceasta , pentru ca să-şi d ov ed ească „dragostea m ereu spo
rită în jurul Tronului ş i a l Suveranilor!
Pentru omul cu judecată nu mai e nevoie de nici o lămurire. In ja fa astorfel de minciuni, cari d esvălesc atât d e murdar
negrul sufletul din care sunt isvorâte, nu m ai putem spune d e c â t :
P fu il
Daţi-vă seamaFoaia liberalilor adecă „Viitorul“ scrie:„Toţi cetăţenii cu grijă de viitorul
tării au datoria să înfrunte ori-ce împotrivire“....
Românul, care nu să lasă amăgit, spune aşa:
Toţi cetăţenii cu grijă de viitorul tării............... au datoria să înfrunte ori ce a-măgire a „Viitorului“ liberal I
Pentrucă ţara e ţară şi ea a noastră, nu cei-ce îi sug sângele şi vor să o înstrăineze de aceia, cari muncesc şi sufer pentru ca să fie ţara ţară!
Hora e isbucnirea bucuriei româneşti. In cerc se joacă bora.
Votaţi cercul OCa să vă bucuraţi de ceea-ce aţi făcut.
Am spus roşii pentrucă roşu — ca sângele pe care vor . verse, — este steagul comunist.
Roşu văd, ro şu gândesc şi la sânge li este gândul!
Acesta este adevărul, în scoar- jele căruia roşii de peste Nistru îşi ascund planurile ior de cucerire a lumii. ,
Să {ină seama de acest adevăr toţi cetăţenii tării noastre, cari noaptea pe ascun5, sau ziua pe şoptite, sunt opriţi şi ademeniţi cu vorbe de oamenii cumpăraţi de Rusia roşie, de com unişti!
In loc de familie ci şi-au făcui casa tuturor, în loc de ceea- ce este al tău ei au făcut al tuturor, adecă al nimănui. In loc de biserici, locuri de închinăciune, ei au făcut muzee, fabrici, sau ruine, răsturnând din ele bolovani peste bolovani.
Vă daţi seamă ce însemnează omul care nu mai crede, şi, fiindcă nu crede, nu mai cere nici o nădejde.
Şi au făcut batjocură din ţară ! j
Azi când capetele luminate ale lumi se gândesc la o împăciuire între toate popoarele, cari toate nu vreau decât linişte, pace şi bine între toţi, — comuniştii, adecă faţa şi pofta sângelui, se gândesc la ceea- ce-i mână dorul inimii lor, la roşu, la sânge, la jale şi ruină
In Elveţia oamenii păcii lumeşti se nizuesc să aducă pacea lumii.
Da-ie-ar Dumnezeu putere să o poată înfăptui!
In Rusia însă, altcum se lucră:
O telegramă a agenţiei „Ceps* ne vesteşte următoarele:
Comitetul extraordinar a l internaţionalei sportive roşii (a- d e c ă comuniste din Rusia) a expediat d e curând organizaţiilor revoluţionare din întreaga lume, instrucţiuni secrete în\pri- vinfa pregătirilor pentru particip a rea la „Spartakiada“, care va avea loc la M oscova în 1935. Organizaţiile revoluţionare [din străinătate au a pregăti pregăti pân ă în anul viitor, 300 000 sportivi, cari trebuesc instruiţi cu privire la problem e în caz de război civil. A ceştt sportivi au a depune m ai întâi un examen că sunt potrivifi pentru participarea în războiul civil. P ână în anul viitor vnr f i [pregătiţi în Rusia sovietică, 2 milioane sportivi, dintre care f i e ca re va trebui s ă obţină un certificat că e s te capabil pen tru „muncă ş i Japărare*.
Adecă pentru sânge şi omoriVedeţi ce vreau agenţii bol
şevici, cari cu fel de fel de minciuni umblă printre lumea de oraşe şi sate, îmbătându-o cu vorbe să le dea votul în a* legeri.
Meargă cu ei selbatecii cari vor sânge şi foc! Pentrucă cea ce doresc îi va ajunge.
Dar oamenii cari îşi respectă ţara şi casa, masa şi patul, nu vor putea niciodată să dea mâna cu cei ce vreau să aducă dărâmarea ţării şi stricarea casei omului 1
Convocarea Comitetul^ judeţean al P. N. Ţ.-BraşPe ziua de mâne, Dumineca 3 t
c. orele 9 dim. esjte convocat C0S* M
judeţean al P. N. Ţ. din oraşul şj Braşov.
La ordinea zilei:Ratificarea candidaturilor pentru 0
ră şi Senat.S ecre taria tu l g e n e raj
O rganizaţia Partidului Naţional.Tl răn esc , Sectorul Scheiu, va ţine o y nire publică în ziua de Joi 7 Iulie,seara în sala restaurantului Badea din Pr
Plata integrală a pensiilpr function; invalizilor şi văduvelor de războit
on1 M/
dej
Să înţeleagă tot omul cuminte şi să nu se înfrăţească cu duşmanii propriei lui fericiri!
S-a prelungit termenul de protestare pentru cambii e
agricole.
Tipografìa V icto r B ran isce , Braşov
Ministerul de justiţie a dispus telegrafic către corpu- r ile de portărei din întreaga ţara, ca termenul de p ro testare pentru toate cam biile, m care figurează agricultura şi al căror term en fu sese deja prelungit prin jurnalul consiliului de m iniştri ulterio r până la 1 Iulie a c , se amână până la o dată ce urm ează a se fixa.
Aseară Ia orele 7 a avut loc un consiliu de mini* preşidenţia d lui dr. Al. Vaida-Voeood.
D-l Gr. Gafencu, subsecretar de stat la ministerul atac» străine a făcut o expunere asupra chestiunii pactului de aei siune româno-polono-rus
D. Gh. Gh. Mironescu, ministrul finanţelor, a arătat urma dispoziţiunitor luate de d sa, s ’au eliberat toate acredi pentru plata integrată a pensiilor funcţionarilor, invalizilor duvelor de război, p e luna Iunie.
Consiliul a mai discutat şi chestiunea şomajului prec măsurile luate pentru a se putea continua exportul vitelor ii din judeţele necontaminate de febră aftoasă.
dej
lej î
estprnu t va>Fdă
Gânditi vă la soarta voastiDin cauza aceasta porneşte durerea liberalilor.Lor le place trecutul. Acel trecut, care însemna: libti
stăpâni peste rege şi ţară.Un ceva al trecutului 1 Un trecut, care şi-a făcui veleabVremuri noi, cu venit cari nu se mai pot împăcă cuos
bare de guvern. Nu e vorba, azi, de schimbare de persoane, de partid, ci de sistem de guvernare, adecă de felul de a con o ţară!
Să punem ţara pe altă ogaşie Să schimbăm, — nu nu l! — ci forma de guvernare!
Aceasta e menirea guvernului Vaida !Vremuri noui 1 Şi după ele, o viaţă nouă, care să puni
în ogaşia ţărilor, cari ştiu să-şi facă drumul alăturea mei vremii!
Aceasta e menirea guvernului Vaida, înţeles de Rege şi de popor!
Datoria fiecărui cetăţean este: să simtă şi să se apro| omul, pe care îl cunoaşte, pe care îl ştie şi are dovadă toate tele trecutului lui, că e aproape de inima neamului.
Judecaţi-vă singuri, şi daţi-vă seamă de ceea-ce faceţi!D-l Vaida a fost prin tot trecutul lui o mărturie că s-a
cut din noi şi trăeşte pentru noi.S-a jertfit pentru n o i!Tot omul să înţeleagă!Hotărăşte de votul, pe care îl va d a :Curat cu ai tăî, sau vândut altora ?Să înţeleagă tot omul şi să-şi dea seama cum vrea
croiască soarta:Stăpâni în ţara noastră, sau slugi în ţara altora?
se.
ri
P a r t i d u l N a ţ i o n a l - Ţ ă r ă n e s c v a e x a m i n a adânc g e t u l î n c u r s ş i v a s u p r i m a t o a t e c h e l t u e l i l e c e Dn c o r e s p u n d c u a c t u a l a s t a r e d e c r i z ă
L e g e a c u m u l u l u i v a f i i m e d i a t ş i complect « nf i x â n d u s e u n m a x i m u m d e s a l a r i u p e n t r u o r i c e a d u s e S t a t u l u i .
Partidul Naţional-Ţărănesc va lua măsurii pentru plata salariilor şi pensiilor răm ise to sllj şi pentru achitarea lor regulată în viitor.
S p r e a s e f a c e d e î n d a t ă u n p a s h o t ă r â t o r m o r a l i z a r e a v i e ţ i i p u b l i c e , P artid u l N a ţ io n a l^ 1 f . a realiza controlul averilor tuturor miniştrilor, fd nC publici şi parlam entarilor.
Hora e isbucnirea bucuriei 1 ornând c e rc se joacă liora.
Votaţi cercul O . a
Ca să vă bucuraţi de ceea-ce aţi *■"MMHmnnn
Redactor-şef şi girant : Victor