Capitolul 1 Introducere în Biologia moleculară

1. CS Alegeţi afirmaţia ce NU se referă la caracteristica autoreglării sistemului biologic:a) [x] este efectuată fără utilizarea informaţiei genetice;b) reprezintă răspunsul la acţiunea factorilor interni şi externi;c) se efectuează după tipul legăturii inverse (feed-back);d) asigură adaptarea la condiţiile variabile de mediu;e) determină răspunsul adecvat al sistemului biologic.

2. CS Sistemele biologice se caracterizează, cu excepţia:a) prezenţei elementelor neomogene;b) variabilităţii în timp;c) [x] independenţei comportamentului de organizare moleculară;d) existenţei în echilibru cu mediul ambiant;e) homeostaziei dinamice.

3. CS Apreciaţi care dintre afirmaţii NU corespunde virusurilor:a) sunt forme acelulare de viaţă;b) deţin informaţia genetică doar în molecula de ADN sau ARN;c) realizează programul propriu doar în celula gazdă;d) integrează programul genetic în ADN-ul celulei;e) [x] sunt formaţi din membrană, citoplasmă şi ribozomi.

4. CS Care dintre afirmaţii NU corespunde caracteristicii macromoleculelor?a) sunt constituite din monomeri – molecule mici;b) se pot polimeriza şi depolimeriza;c) [x] se caracterizează prin structură tridimensională;d) reprezintă proteine, polizaharide şi acizi nucleari;e) toate afirmaţiile sunt incorecte.

5. CS Referitor la celulă, toate cele de mai jos sunt adevărate, cu excepţia:a) nu poate exista solitară;b) se găsesc în grup, formând ţesuturi;

5

c) iniţial toate au formă globulară;d) dimensiunile variază de la un ţesut la altul;e) [x] pot pierde nucleul la maturitate.

6. CS Componentele fundamentale ale celulei:a) nucleul, reticulul endoplasmatic neted, cromatina;b) [x] citoplasma, nucleul, plasmalema;c) citoplasma, nucleul, cromozomii;d) nucleul, mitocondriile, membrana celulară;e) citoplasma, nucleolul, plasmalema.

7. CS Se divid autonom organitele:a) reticulul endoplasmatic neted;b) reticulul endoplasmatic granular;c) aparatul Golgi;d) [x] mitocondriile;e) lizozomii.

8. CS Care din celulele enumerate pot fi vizibile fără microscopul optic:a) spermatozoidul;b) [x] fibra musculară striată;c) eritrocitul;d) limfocitul;e) nici una din cele de mai sus.

9. CS Într-o celulă pot exista numai într-un exemplar:a) nucleul;b) nucleolul;c) [x] centrul celular;d) cromozomul;e) anvelopa nucleară.

10. CS NU este organit comun citoplasmatic:a) centrosomul;b) aparatul Golgi;c) [x] cromozomii;d) ribozomii;

6

e) mitocondriile.

11. CS Alegeţi răspunsul corect caracteristic procariotelor:a) se divid mitotic şi meiotic;b) conţin un set diploid de cromozomi;c) sunt organisme cu nucleu;d) [x] 9conţin ribosomi;e) au dimensiuni mult mai mari ca eucariotele.

12. CS Procariotele sunt:a) organisme monocelulare şi pluricelulare;b) celule cu toate organitele;c) [x] fără nucleu bine determinat;d) bacterii şi bacteriofagi;e) cu o structură complicată.

13. CS Organismele procariote:a) au organite membranare şi nemembranare;b) sunt pluricelulare;c) au mitocondrii;d) sunt dilpoide;e) [x] nu conţin proteine histone.

14. CS Pentru procariote NU este caracteristic:a) [x] prezenţa membranelor intracelulare;b) prezenţa ribozomilor;c) diviziunea amitotică;d) lipsa mitocondriilor; e) lipsa centrului celular.

15. CS Procariotele se deosebesc de eucariote prin:a) eucariotele au membrană, iar procariotele – nu;b) eucariotele se înmulţesc prin meioză, iar procariotele – prin mitoză;c) toate eucariotele sunt celulare, iar toate procariotele sunt acelulare;d) eucariotele conţin acizi nucleici, iar procariotele – nu conţin;e) [x] toate răspunsurile sunt incorecte.

7

16. CS Care dintre structurile următoare se conţin în celulele procariote?a) mitocondriile;b) cloroplaştii;c) [x] plasmidele;d) nucleul;e) nici una dintre cele indicate mai sus.

17. CS Care dintre structurile următoare se întâlnesc la toate bacteriile?a) capsula;b) flagelul;c) [x] ADNd) aparatul Golgi;e) toate răspunsurile sunt corecte.

18. CS Celule cu nucleu şi toate organitele sunt:a) procariotele;b) [x] eucariotele;c) adenovirusurile;d) bacteriile;e) mitocondriile.

19. CS Eucariotele se caracterizează prin:a) [x] prezenţa nucleului şi organitelor;b) lipsa mitocondriilor;c) lipsa membranei nucleare;d) diviziune numai amitotică;e) prezenţa genoforului.

20. CS Mediul semilichid al celulei este reprezentat de:a) reticulul endoplasmatic;b) ribozomi;c) [x] citoplasmă;d) citoschelet;e) lizozomi.

21. CS Se prezintă ca sistem coloidal:a) membrana celulară;

8

b) neurofibrilele;c) [x] citosolul;d) cromatina;e) cromozomii.

22. CS Organite amembranare sunt:a) [x] ribozomii;b) reticulul endoplasmatic;c) aparatul Golgi;d) mitocondriile;e) lizozomii.

23. CS Care organite NU au membrane?a) nucleul;b) [x] centrozomul; c) mitocondriile;d) lizozomii;e) aparatul Golgi.

24. CS Reticulul endoplasmatic reprezintă:a) [x] sistem canalicular,b) organit amembranar;c) sistem vezicular;d) organit bimembranar;e) organit ce formează criste.

25. CS Indicaţi caracteristica corectă a reticulului endoplasmatic:a) are subunitate mică şi subunitate mare;b) conţine ADN propriu;c) se localizează în nucleu;d) [x] împarte celula în compartimente;e) este responsabil de stocarea energiei sub formă chimică.

26. CS Reticulul endoplasmatic are funcţie de:a) doar de a uni toate organitele celulei;b) [x] a participa la sinteza substanţelor organice;

c)stocare a energiei sub formă chimică;

9

d)digerarea substanţelor netrebuincioase;e)sinteza acizilor nucleici.

27. CS Reticulul endoplasmatic are o structură:a) amembranară;b) neomogenă;c) veziculară;d) [x] mozaico-fluidă;e) bogată în pori.

28. CS Reticulul endoplasmatic participă la:a) transportarea aminoacizilor spre ribozomi;b) sinteza ADN;c) [x] sinteza proteinelor;d) sinteza ARN;e) identificarea substanţelor de natură străină.

29. CS Din două subunităţi în celulă este format:a) reticulul endoplasmatic;b) aparatul Golgi;c) [x] ribozomii;d) lizozomii;e) nucleul.

30. CS Ribozomul constă din:a) [x] proteine şi ARN;b) proteine, ARN şi ADN;c) ADN şi proteine;d) ADN şi proteine histone;e) ADN propriu şi proteine nehistone.

31. CS Pentru mitocondrii este caracteristic:a) formarea cristelor de către membrana externă;b) prezenţa unui număr constant de criste;c) [x] ca numărul de criste să depindă de intensitatea

metabolismului celular; d) orientarea cutelor spre exterior;

10

e) de a sintetiza ADN - funcţie principală.

32. CS Mitocondriile se înmulţesc prin:a) [x] diviziune directă;b) înmugurire;c) mitoză;d) meioză;e) diviziune indirectă.

33. CS Care este caracteristica falsă pentru mitocondrii?a) se găsesc în număr mare în celulele vegetale şi animale;b) sintetizează molecule de ATP;c) au membrană dublă;d) sintetizează proteine proprii;e) [x] conţin ADN liniar.

34. CS Este prevăzută cu pori membrana:a) aparatului Golgi;b) reticulului endoplasmatic;c) [x] nucleară;d) lizozomală;e) mitocondrială.

35. CS Porii membranelor nucleare fac legătura nucleului cu:a) exteriorul celulei;b) mitocondriile;c) reticulul endoplasmatic;d) [x] citoplasma;e) ribozomii.

36. CS Nucleolul este format din:a) ARN şi proteine;b) ADN şi proteine;c) [x] Arn adn si proteined) toate răspunsurile sunt corecte;e) toate enunţurile sunt false.

11

37. CS Componenta principală a nucleului este:a) ribozomii;b) nucleolii;c) substanţele organice, sărurile;d) [x] acizii nucleici;e) porii anvelopei nucleare.

38. CS La care dintre organisme ARN-ul reprezintă materialul ereditar?a) procariote;b) eucariote inferioare;c) mitocondrii;d) [x] ribovirusuri;e) bacteriofagi.

39. CS Bacteriofagii reprezintă:a) [x] virusuri ce trăiesc în bacterii;b) bacteriile;c) procariotele;d) eucariotele;e) bacilii.

40. CS Organitul specific celulei epiteliale:a) miofibrilele;b) [x] microvilii;c) mitocondriile;d) lizozomii;e) ribozomii.

41. CS Organitul specific fibrelor musculare:a) centrozomul;b) [x] miofibrila;c) neurofibrila;d) corpusculul Nissl;e) toate enunţurile sunt false.

42. CS Incluziuni citoplasmatice sunt:a) ribozomii, nucleolii;

12

b) [x] picăturile lipidice, granulele de glicogen;c) ribozomii, lizozomii;d) mitocondriile, lizozomii;e) picăturile lipidice, peroxizomii.

43. CM Sinteza proteinelor are loc:a) [x]pe suprafaţa reticulului endoplasmatic granular;b) [x] în mitocondrii;c) pe suprafaţa reticulului endoplasmatic neted;d) în lizozomi;e) în nucleu.

44. CM Baza activităţii vitale a biosistemelor este asigurată de următoarele nivele de organizare:a) [x] biocenotic şi biosferic;b) molecular-genetic;c) [x] individual;d) [x] populaţional;e) celular.

45. CM Criteriile de bază ce caracterizează biosistemele sunt:a) [x] prezenţa unui program genetic;b) [x] autoreproducerea;c) structura şi funcţia constantă în timp;d) [x] autoregenerarea;e) [x] autoreglarea.

46. CM Celula reprezintă baza:a) [x] organizării majorităţii formelor de viaţă;b) activităţii vitale numai a formelor celulare;c) [x] activităţii vitale a formelor celulare şi acelulare;d) [x] dezvoltării formelor celulare şi acelulare;e) dezvoltării numai a formelor acelulare de viaţă.

47. CM Autoregenerarea reprezintă substituţia:a) [x] macromoleculelor inactive (nefuncţionale) cu

macromolecule identice nou-sintetizate;

13

b) [x] organitelor vechi cu organite formate din nou;c) [x] celulelor senescente cu celule tinere;d) [x] asigurată de informaţia genetică prezentă în sistemul viu

dat;e) organelor nefuncţionale cu cele de la donatori.

48. CM Biosistemele se caracterizează:a) [x] prin integritate;b) [x] prin organizare ierarhizată;c) prin omogenitatea elementelor;d) [x] sunt sisteme deschise;e) sunt independente absolut de mediul ambiant.

49. CM Biologia moleculară studiază:a) [x] bazele moleculare ale proprietăţilor universale ale vieţii;b) [x] macromoleculele, interdependenţa dintre structură şi

funcţie;c) [x] mecanismele realizării programului biologic (genetic);d) [x] diviziunea şi moartea celulelor;e) forma şi structura celulelor, ţesuturilor şi organelor.

50. CM Importanţa Biologiei moleculare în instruirea medicului:a) [x] este alfabetul ştiinţei despre viaţă;b) [x] dezvăluie procesele moleculare ale activităţii vitale normale

ale celulei, organismului;c) [x] asigură înţelegerea realizărilor contemporane ale biologiei

moleculare;d) rezolvă problemele asigurării umanităţii cu produse

alimentare;e) [x] stă la baza activităţii ulterioare ştiinţifice de succes.

51. CM Importanţa virusurilor:a) [x] provoacă boli virale la plante şi animale;b) [x] modifică structura şi activitatea genelor gazdei;c) [x] reprezintă o cauză în producerea unor forme de cancer;d) [x] sunt utilizate pentru elaborarea vectorilor de gene;e) reprezintă predecesorii formelor celulare de viaţă.

14

52. CM Importanţa virusurilor:a) [x] participă la transmiterea orizontală a genelor (între indivizii

diferitor specii);b) [x] reprezintă obiectul de studiu al biologiei moleculare;c) unele virusuri provoacă boli prionice;d) [x] fagii se utilizează pentru tratamentul bolilor bacteriene;e) [x] provoacă stări patologice la om.

53. CM Biomoleculele sunt:a) [x] formate din atomi, care sunt prezenţi doar în sistemele vii;b) [x] reprezentate de moleculele organice mici şi mari;c) constituite din atomi ce formează lumea nevie;d) [x] multifuncţionale;e) moleculele mici.

54. CM Celula este unitatea:a) [x] activităţii biologice;b) [x] structurală şi funcţională;c) de structură simplă;d) [x] elementară a viului;e) [x] genetică.

Capitolul 2 Macromoleculele

1. CS Legătura principală ce asigură formarea polimerilor este:a) de hidrogen;b) [x] covalentă;c) bisulfidică;d) electrostatică; e) ionică.

2. CS Legătura fosfodiesterică:a) se realizează între aminoacizi; b) se realizează între baze azotate; c) se realizează după principiul complementarităţii;

15

d) este caracteristică tuturor polimerilor; e) [x] determină structura primară a acizilor nucleici.

3. CS Funcţia biologică de bază a hidraţilor de carbon este:a) structurală; b) catalitică; c) receptoare; d) [x] energetică; e) informaţională.

4. CS Funcţia biologică de bază a lipidelor este:a) [x] structurală; b) catalitică; c) receptoare; d) menţinerea presiunii osmotice; e) informaţională.

5. CS NU este o caracteristică a structurii proteinelor:a) prezenţa -spiralelor; b) prezenţa -structurilor;c) [x] helixul dublu, format din catene complementare; d) structura primară; e) forma globulară.

6. CS NU este o proprietate a proteinelor:a) denaturarea; b) renaturarea; c) heterogenitatea; d) [x] replicarea;e) conformarea.

7. CS Formarea lanţului polipeptidic este determinată de:a) legături de hidrogen; b) [x] legături covalente; c) legături ionice; d) forţe Van der Vaals; e) punţi bisulfidice.

16

8. CS Nucleotidul conţine:a) [x] bază azotată; b) aminoacid; c) glucoză; d) polizaharide; e) hem.

9. CS Baze azotate purinice sunt:a) Adenina şi Timina; b) [x] Guanina şi Adenina;c) Timina şi Citozina; d) Timina şi Guanina; e) Adenina şi Uracilul.

10. CS Baze azotate pirimidinice sunt:a) Adenina şi Timina; b) Guanina şi Adenina; c) [x] Timina şi Citozina; d) Timina şi Guanina; e) Adenina şi Uracilul.

11. CS Sunt baze complementare:a) [x] Adenina şi Timina; b) Guanina şi Adenina; c) Timina şi Uracilul; d) Timina şi Guanina; e) Guanina şi Uracilul.

12. CS Legătura fosfodiesterică se realizează între:a) [x] două baze azotate din aceeaşi catenă; b) două baze azotate din catenele antiparalele; c) două pentoze din aceeaşi catenă; d) două grupări fosfat; e) o bază azotată şi o pentoză.

13. CS În molecula de ADN legăturile de hidrogen asigură unirea:

17

a) a două baze azotate din aceeaşi catenă; b) [x] a două baze azotate din catenele antiparalele; c) a două pentoze din aceeaşi catenă; d) a două grupări fosfat; e) a unei baze azotate cu o pentoză.

14. CS Proprietatea caracteristică numai moleculelor de ADN este:a) renaturarea; b) superspiralizarea; c) heterogenitatea; d) [x] replicarea; e) polaritatea.

15. CS Structura secundară a ADN-ului este determinată de:a) catena polinucleotidică; b) filamentul polinucleozomic; c) [x] dublul helix de tip B; d) -spirale şi -structuri; e) catena polipeptidică.

16. CS Care proprietate a ADN-ului asigură transmiterea materialului genetic de la o celulă la alta?

a) reparaţia; b) [x] replicarea; c) transcripţia; d) renaturarea; e) supraspiralizarea.

17. CS Palindromii în molecula bicatenară de ADN sunt reprezentaţi de:a) [x] secvenţe nucleotidice inversate; b) structuri în formă de agrafă; c) bucle; d) secvenţe unicale de nucleotide; e) asocieri specifice dintre ADN şi proteinele histone.

18. CS NU este o proprietate a moleculelor de ARN:a) organizarea monocatenară;

18

b) heterogenitatea; c) [x] replicarea; d) intră în componenţa enzimelor; e) informaţională.

19. CS Heterogenitatea ADN-ului este determinată de:a) [x] aranjarea aperiodică a bazelor azotate în catena de ADN;b) complementaritatea bazelor azotate; c) structura secundară; d) lungimea moleculei de ADN; e) regula Chargaff .

20. CS Nucleozomul este:a) structura secundară a ADN-ului; b) asocierea proteinelor histone cu cele nehistone; c) [x] complexul specific dintre ADN şi proteine histone,

caracteristic pentru eucariote; d) complexul specific între ADN şi ARN; e) forma ADN, existentă în celulele eucariote şi procariote.

21. CM Legătura peptidică este caracteristică pentru:a) ADN;b) ARN;c) [x] proteine; d) lipide;e) [x] peptide.

22. CM Structura primară a polimerilor este determinată de legăturile:a) de hidrogen;b) [x] peptidice;c) [x] fosfodiesterice;d) necovalente;e) [x] covalente.

23. CM Structura secundară a polimerilor este determinată de legăturile:a) peptidice;b) [x] de hidrogen;

19

c) fosfodiesterice;d) covalente;e) [x] necovalente.

24. CM Legăturile fosfodiesterice sunt caracteristice pentru:a) [x]ARN;b) [x] ADN;c) lipide;d) polipeptide;e) acizi graşi.

25. CM În celulele eucariote ADN este localizat în:a) [x] nucleu;b) citozol;c) membrane;d) [x] mitocondrii;e) nucleol.

26. CM În celulele eucariote ARN este localizat în:a) [x] nucleu;b) [x] citozol;c) membrane;d) [x] mitocondrii;e) [x] nucleol.

27. CM Funcţiile ARNt:a) structurală;b) [x] decodificarea informaţiei genetice;c) [x] translator al codului genetic de pe ARNm;d) conţine informaţia despre sinteza proteinei;e) [x] transportă aminoacizi.

28. CM ARNm se caracterizează prin:a) transportă aminoacizii spre ribozom;b) [x] conţine informaţia despre secvenţa aminoacizilor;c) [x] este parte componentă a ribozomului;d) [x] se sintetizează în nucleu;

20

e) este specific doar pentru eucariote.

29. CM Forma B-ADN se caracterizează prin:a) helix de stânga;b) [x] helix de dreapta; c) [x] 10,4 perechi baze per spiră;d) este cea mai compactă formă de ADN;e) [x] este forma de bază de existenţă a ADN in vivo.

30. CM Palindromii se caracterizează prin:a) reprezintă secvenţe de aminoacizi;b) [x] se conţin în structura acizilor nucleici;c) [x] reprezintă secvenţe nucleotidice inversate;d) [x] formează structuri cruciforme;e) [x] asigură interacţiunea dintre acizii nucleici şi proteine.

31. CM Amidonul şi celuloza se caracterizează prin:a) [x] sunt homopolimeri; b) sunt heteropolimeri;c) pot avea rol de receptori; d) pot avea rol catalitic; e) [x] pot avea rol energetic.

32. CM Funcţiile hidraţilor de carbon:a) informaţională; b) [x] structurală; c) enzimatică;d) [x] energetică; e) [x] de depozitare.

33. CM Glucoza se caracterizează prin: a) este o pentoză; b) [x] este o hexoză; c) intră în compoziţia acizilor nucleici; d) intră în compoziţia ATP; e) [x] intră în compoziţia glicogenului.

21

34. CM Lipidele pot avea următoarele funcţii:a) [x] termoreglare; b) [x] de apărare; c) informaţională; d) [x] de solvent; e) enzimatică.

35. CM Lipidele pot avea următoarele funcţii:a) catalitică; b) [x] structurală; c) [x] hormonală; d) [x] energetică;e) [x] de barieră.

36. CM Proteinele sunt formate din: a) [x] -aminoacizi; b) [x] -aminoacizi; c) două catene antiparalele; d) patru tipuri de aminoacizi; e) [x] diferite tipuri de monomeri.

37. CM În celulă proteinele sunt localizate în:a) [x] nucleu; b) citoplasmă; c) [x] ribozomi; d) [x] membrane; e) nu se conţin în cromozomi.

38. CM Monomerii proteinelor sunt: a) ribonucleotidele; b) patru tipuri de aminoacizi; c) [x] -aminoacizi;d) acizii graşi; e) aminoacizi cu proprietăţi neutre, acide şi bazice.

39. CM Proprietăţi ale proteinelor sunt:a) [x] de a cataliza reacţiile chimice;

22

b) [x] heterogenitatea;c) [x] capacitatea de interacţiune cu ADN; d) toate sunt hidrosolubile;e) [x] interacţiunea specifică cu metalele.

40. CM Proteinele pot îndeplini funcţiile:a) [x] structurală; b) protecţie; c) [x] energetică; d) păstrarea informaţiei genetice;e) [x] catalitică.

41. CM Nivelul primar de organizare a proteinelor este determinat de:a) ordinea aminoacizilor în lanţul polipeptidic; b) formarea legăturilor de hidrogen; c) legăturile covalente; d) orientarea lanţului polipeptidic în direcţia 3' - 5'; e) legăturile fosfodiesterice.

42. CM Structura secundară a proteinelor se caracterizează prin:a) formarea dublului helix după principiul complementarităţii;b) [x] existenţa -spiralelor şi -structurilor; c) [x] stabilirea unor legături de hidrogen între aminoacizi; d) organizare după principiul complementarităţii; e) activitate biologică înaltă.

43. CM Dezoxiriboza se caracterizează prin:a) [x] este un hidrat de carbon; b) este un monozaharid; c) este o hexoză; d) [x] este un polizaharid; e) intră în compoziţia ATP.

44. CM Riboza se caracterizează prin:a) [x] este un hidrat de carbon; b) este un monozaharid; c) este o hexoză;

23

d) [x] este un polizaharid; e) [x] intră în compoziţia ATP.

45. CM Legăturile fosfodiesterice se caracterizează prin:a) se formează între grupa COOH a unui aminoacid şi grupa NH2 a

următorului; b) [x] orientare 3' - 5'; c) apar între resturile acizilor fosforici; d) [x] se formează între două riboze vecine; e) [x] se formează cu participarea grupei fosfat din poziţia alfa.

46. CM Structura secundară a ADN este determinată de:a) două catene paralele;b) [x] două catene complementare; c) [x] helix de dreapta; d) conţinutul diferit de baze purinice şi baze pirimidinice; e) [x] legătura complementară a purinelor cu pirimidinele din

catena opusă.

47. CM Proprietăţile ADN: a) are pH neutru; b) [x] replicare; c) [x] reparare; d) [x] spiralizare;e) [x] are pH acid.

48. CM Pentru organizarea ADN sunt caracteristice:a) [x] asocierea cu proteine; b) [x] complementaritatea bazelor azotate;c) asocierea cu hidraţi de carbon;d) [x] prezenţa legăturilor covalente şi necovalente; e) forma globulară.

49. CM Monomerii ARN: a) [x] sunt reprezentaţi de ribonucleotide; b) conţin dezoxiriboza; c) [x] conţin baze purinice şi pirimidinice;

24

d) în catenă sunt uniţi prin legături de hidrogen; e) au o singură deosebire de monomerii ADN.

50. CM Funcţiile ARN: a) de păstrare a mesajului genetic la eucariote; b) [x] de traducere a mesajului genetic;c) de transmitere a mesajului genetic; d) [x] de transport a aminoacizilor; e) structurală.

Capitolul 3 Membranele biologice

1. CS Membrana biologică elementară constă din:a) [x] bistrat lipidic; b) lipide şi proteine; c) lipide şi polizaharide; d) proteine şi oligozaharide; e) glicocalix.

2. CS Autoasamblarea membranelor biologice se datorează:a) heterogenităţii proteinelor; b) heterogenităţii fosfolipidelor; c) proprietăţilor colesterolului; d) [x] prezenţei grupărilor hidrofobe şi hidrofile din fosfolipide; e) proprietăţii de polimerizare a oligozaharidelor.

3. CS Bistratul fosfolipidic are următoarele funcţii, cu excepţia:a) barieră biologică; b) interacţiunea cu alte molecule; c) transportul moleculelor mici nepolare; d) [x] catalitică; e) transportul apei.

4. CS Proteinele membranare asigură următoarele tipuri de transport, cu excepţia:a) difuzia simplă;

25

b) difuzia facilitată; c) transportul activ al apei; d) transportul corpusculilor; e) [x] pinocitoza.

5. CS Proteina specifică pentru plasmalema eritrocitelor este:a) riboforina; b) conexina; c) [x] spectrina; d) porina; e) clatrina.

6. CS Glicocalixul:a) este prezent pe suprafaţa externă a tuturor membranelor; b) [x] asigură specificitatea celulelor animale; c) catalizează specific transportul moleculelor; d) asigură rezistenţa mecanică a plasmalemei; e) reprezintă un depozit de anioni.

7. CS Prezenţa a două membrane este caracteristică pentru:a) reticulul endoplasmatic rugos; b) reticulul endoplasmatic neted; c) [x] mitocondrii; d) aparatul Golgi; e) lizozomi.

8. CS Plasmalema la eucariote se reînnoieşte:a) în nucleu; b) în mitocondrii; c) [x] în RE; d) în peroxizomi; e) în lizozomi.

9. CS Membranele interne se deosebesc între ele, cu excepţia:a) conţinutului de proteine; b) funcţiei îndeplinite; c) raportului proteine / lipide;

26

d) [x] conţinutului de ADN şi ARN; e) conţinutului de oligozaharide.

10. CS Porina este localizată în:a) plasmalemă; b) membrana nucelară; c) [x] membrana mitocondriană; d) reticulul endoplasmatic;e) membrana lizozomului.

11. CS Cardiolipina este:a) o proteină membranară; b) o proteină nucleară; c) [x] un tip de lipid membranar; d) componentă a glicocalixului; e) specifică membranei eritrocitului.

12. CS Tipul de transport „ping-pong" este:a) o variantă a cotransportului; b) se realizează cu ajutorul unei ATP-aze; c) [x] se realizează contra gradientului electrochimic; d) se realizează cu ajutorul ionoforilor; e) intervine în procesul de fagocitoză.

13. CS Difuzia simplă este specifică transportului:a) proteinelor;b) [x] gazelor; c) ionilor; d) corpusculilor; e) emulsiilor.

14. CS Pompa Na+-K+:a) este prezentă numai în plasmalemă; b) asigură importul ionilor de Na+ ;c) reglează nivelul pH-ului celular;d) [x] asigură diferenţa de potenţial membranar;e) este o variantă de sinport.

27

15. CS Transportul macromoleculelor:a) poate fi activ şi pasiv; b) [x] este mediat de formarea veziculelor endo- sau exocitare; c) este reprezentat numai de fagocitoză;d) este caracteristic numai leucocitelor; e) se realizează prin proteinele-canal.

16. CS Transcitoza:a) este o variantă de cotransport; b) este caracteristică celulelor musculare; c) este specifică membranei bacteriene; d) se realizează fără consum de energie; e) [x] se caracterizează prin endocitoză unei substanţe, urmată de

exocitoza ei.

17. CS Joncţiunile intercelulare:a) se formează numai între celulele epiteliale; b) [x] se formează cu participarea numai a celulelor de un singur

tip; c) poartă denumirea comună de desmozom; d) întotdeauna sunt impermeabile; e) se formează cu participarea proteinelor membranare, intracelulare şi

intercelulare.

18. CS Hemidesmozomii:a) sunt joncţiunile între celulele sangvine; b) sunt realizaţi cu ajutorul conexinei; c) [x] asigură contactul celulei cu lamina bazală; d) sunt caracteristice celulelor musculare; e) asigură transmiterea impulsurilor nervoase.

19. CS Sinciţiul:a) este un exemplu de joncţiune de adeziune; b) este caracteristic celulelor epiteliale; c) se formează în fanta sinaptică; d) [x] se formează prin joncţiunile permeabile;

28

e) se formează fără participarea proteinelor.

20. CS Componenta celulară lipsită de membrană este:a) nucleul; b) reticulul endoplasmatic;c) peroxizomul; d) [x] ribozomul; e) lizozomul.

21. CS Proprietăţile fosfolipidelor membranare sunt, cu excepţia:a) sunt elemente amfifile;b) formează micele şi lipozomi;c) au proprietatea de a se autoasambla;d) asigură fluiditatea membranelor;e) [x] asigură elasticitatea şi rezistenţa mecanică.

22. CS Care dintre proteinele enumerate NU intră în componenţa membranei plasmatice?a) spectrina;b) [x] mureina;c) glicoforina;d) proteina banda-3;e) porinele.

23. CS Funcţiile glicocalixului sunt, cu excepţia:a) asigură recunoaşterea şi adeziunea intercelulară;b) [x] asigură elasticitatea şi rezistenţa mecanică;c) reprezintă un depozit de cationi;d) contribuie la orientarea corectă a proteinelor în membrană;e) asigură individualitatea celulei.

24. CS Rezistenţa membranei lizozomale la acţiunea enzimelor proprii se datorează:a) gradientului de pH;b) [x] proteinelor membranare puternic glicozilate;c) potenţialului electric de membrană;d) conţinutului înalt de spectrină;

29

e) stratului de polizaharide.

25. CS Fluiditatea membranelor biologice este determinată de:a) proteine;b) [x] fosfolipide;c) colesterol;d) oligozaharide;e) glicolipide.

26. CS Funcţia de bază a colesterolului în plasmalemă:a) barieră;b) recepţie;c) adezivă;d) transport;e) [x] rezistenţă.

27. CS Elasticitatea membranelor biologice animale este asigurată de:a) proteine;b) fosfolipide;c) [x] colesterol;d) oligosaharide;e) glicolipide.

28. CM Fosfolipidele au următoarele proprietăţi:a) [x] autoasamblare; b) catalitică;c) [x] structură amfifilă; d) heterogenitate; e) antigenică.

29. CM Membrana biologică este determinată de prezenţa obligatorie a:a) [x] fosfolipidelor; b) [x] colesterolului; c) [x] proteinelor; d) [x] polizaharidelor; e) acizilor nucleici.

30

30. CM Colesterolul are următoarele funcţii în membrana bologică:a) conferă individualitate plasmalemei; b) [x] asigură elasticitatea membranei; c) are rol de receptori; d) are rol catalitic; e) [x] conferă rezistenţă mecanică plasmalemei.

31. CM Proteinele membranare au următoarele proprietăţi:a) au funcţie catalitică; b) [x] conferă formă celulei; c) au specificitate de ţesut; d) [x] sunt heterogene; e) [x] asigură permeabilitatea selectivă a membranelor.

32. CM Proteinele integrale:a) [x] conţin domenii liposolubile; b) pot forma canale; c) pot fi receptori membranari; d) [x] se găsesc numai în plasmalemă; e) pot străbate de mai multe ori bistratul lipidic.

33. CM Glicocalixul are următoarele funcţii:a) termoreglatoare; b) [x] de semnalizare; c) de transport; d) [x] de receptor; e) enzimatică.

34. CM Individualitatea biologică a membranei este determinată de prezenţa: a) diferitor proteine; b) diferitor fosfolipide; c) [x] diferitor oligozaharide; d) [x] receptorilor celulari; e) concentraţiei diferite de colesterol.

35. CM Membranele interne se deosebesc între ele prin:

31

a) numărul de straturi fosfolipidice; b) [x] complexul de enzime; c) [x] heterogenitatea proteinelor; d) [x] funcţia pe care o îndeplinesc;e) [x] conţinutul de oligozaharide.

36. CM Pompa Na+-K+:a) este un ionofor; b) [x] este o ATP-ază; c) [x] este un canal antiport; d) reglează pH intracelular; e) facilitează transportul aminoacizilor în celulă.

37. CM Na+-K+ ATP-aza are următoarele funcţii: a) transportul ionilor Na-K prin sinport; b) reglarea pH celular; c) [x] asigură potenţialul de membrană; d) [x] contribuie în menţinerea presiunii osmotice în celulă;e) [x] transportul ionilor Na-K prin antiport.

38. CM Transportul macromoleculelor şi corpusculilor poate fi:a) [x] în direcţia gradientului electrochimic; b) prin difuzie simplă; c) [x] vezicular; d) [x] prin endocitoză; e) prin ionofori.

39. CM Fagocitoza: a) [x] reprezintă o variantă a endocitozei; b) [x] se poate realiza prin reacţia ligand-receptor; c) se poate realiza prin reacţia ligand-ligand; d) asigură transportul macromoleculelor din celulă în spaţiul

extracelular; e) se realizează cu ajutorul unei proteine-transportor.

40. CM Transportul pasiv al moleculelor mici:a) este cu consum de energie;

32

b) se realizează indiferent de gradientul electrochimic; c) [x] se realizează prin ionofori; d) se realizează datorită fluidităţii bistratului lipidic; e) [x] se referă la substanţele liposolubile.

41. CM Cotransportul:a) reprezintă un tip de transport al macromoleculelor; b) poate fi reprezentat de pinocitoză şi fagocitoză; c) [x] poate fi reprezentat de pompa Na+-K+ ;d) [x] asigură transportul a două substanţe în aceeaşi direcţie;e) [x] se realizează numai cu consum de energie.

42. CM Anvelopa nucleară:a) [x] are două membrane; b) glicocalixul este orientat spre matricea nucleară; c) porii nucleari au structură lipoproteică; d) continuă cu membranele reticulului endoplasmatic neted; e) [x] pe suprafaţa anvelopei nucleare se pot conţine ribozomi.

43. CM Plasmalema are următoarele funcţii: a) [x] protecţie; b) replicare; c) [x] transport de substanţe; d) apărare imună; e) [x] reglarea pH celular.

44. CM În celulă se întâlnesc următoarele organite membranare: a) desmozomi; b) ribozomi; c) lizozomi; d) [x] aparatul Golgi; e) [x] reticul endoplasmatic.

45. CM Contactele celulare:a) [x] asigură asocierea celulelor în ţesuturi; b) [x] determină transportul substanţelor; c) [x] formează matricea intracelulară;

33

d) [x] apar cu participarea elementelor citoscheletului; e) [x] contacte strânse apar numai între celulele epiteliale.

46. CM Funcţii de bază a oligozaharidelor în plasmalemă:a) barieră;b) [x] recepţie;c) [x] adezivă;d) [x] transport;e) rezistenţă.

47. CM Funcţii de bază a proteinelor în plasmalemă:a) barieră;b) [x] recepţie;c) [x] adezivă;d) [x] transport;e) rezistenţă.

48. CM Funcţii de bază a glicolipidelor în plasmalemă:a) [x] barieră;b) catalitică;c) antigenică;d) transport;e) [x] rezistenţă.

49. CM Desmozomii:a) reprezintă contacte strânse între celule; b) asigură alipirea celulelor cu ajutorul proteinelor matricei

extracelulare; c) [x] asigură alipirea celulelor cu ajutorul proteinelor fibrilare; d) reprezintă canale permeabile între celulele epiteliale; e) [x] sunt responsabile de unirea celulelor în ţesuturi.

50. CM Joncţiunile „gap":a) reprezintă contacte strânse; b) sunt impermeabile; c) [x] sunt specifice celulelor muşchilor netezi; d) [x] asigură transportul micromoleculelor între celule;

34

e) [x] sunt specificate de prezenţa conexinelor.

Capitolul 4 Organitele celulare

1. CS Ce este caracteristic numai pentru RE granular, dar lipseşte la RE neted?

a) prezenţa cisternelor cis;b) prezenţa sistemelor de canale şi cisterne; c) [x] de suprafaţa membranelor sunt ataşaţi ribozomii; d) prezenţa cisternelor trans; e) formează vezicule de transport a substanţelor sintetizate.

2. CS Membranele cărui organit conţin cardiolipină? a) aparatului Golgi; b) RE rugos; c) [x] membrana internă a mitocondriilor; d) membrana externă a mitocondriilor; e) RE neted.

3. CS Membranele cărui organit conţin porină? a) aparatului Golgi; b) lizozomilor; c) membrana internă a mitocondriilor; d) [x] membrana externă a mitocondriilor; e) peroxizomilor.

4. CS Care afirmaţie NU este caracteristică peroxizomilor? a) lipidele membranare sunt sintetizate de RE neted; b) [x] se formează în aparatul Golgi; c) matricea conţine oxidaze şi catalaze; d) îndeplinesc funcţie de detoxificare; e) reacţiile de detoxificare decurg, în special, în celulele hepatice şi

renale.

5. CS Organitul responsabil de biosinteza şi metabolizarea acizilor graşi şi a fosfolipidilor este:

35

a) [x] aparatul Golgi; b) RE neted; c) mitocondriile; d) RE rugos;e) lizozomii.

6. CS Organitul responsabil de modificările specifice ale macromoleculelor, sortarea şi exportul lor este:

a) RE; b) [x] aparatul Golgi; c) mitocondria; d) lizozomul; e) peroxizomul.

7. CS Organitul responsabil de polimerizarea hidraţilor de carbon este: a) mitocondria; b) lizozomul; c) [x] aparatul Golgi; d) RE rugos; e) RE neted.

8. CS Care dintre afirmaţii este falsă referitor la RE rugos? a) este responsabil de sinteza diferitor proteine; b) participă în biogeneza membranelor; c) suprafaţa membranelor are numeroşi ribozomi; d) [x] este sediul central de biosinteză a glucidelor şi de modificări

specifice ale macromoleculelor; e) comunică cu spaţiul perinuclear.

9. CS Motilitatea membranei plasmatice în timpul fagocitozei şi mişcărilor ameboidale ale celulei se realizează cu participarea:

a) filamentelor intermediare; b) [x] microfilamentelor de actină şi miozină; c) microtubulilor; d) microtubulilor şi filamentelor intermediare; e) cililor şi flagelilor.

36

10. CS Componenta caracteristică membranelor lizozomilor este: a) riboforina; b) porina; c) [x] H+-ATP-aza; d) catalaza; e) NANA.

11. CS Care dintre organite utilizează oxigenul aerului inspirat? a) peroxizomi; b) [x] mitocondriile; c) aparatul Golgi; d) reticulul endoplasmatic; e) nucleolul.

12. CS Din nucleu în citoplasmă se transportă: a) diverse enzime; b) ATP; c) [x] subunităţile ribozomilor; d) nucleotidele; e) aminoacizii.

13. CS Ce proteină NU se conţine în citoschelet? a) keratina; b) miozina; c) actina; d) [x] riboforina; e) tubulina.

14. CS Traficul diferitor materiale spre lizozomi NU are loc prin: a) endocitoză; b) [x] transcitoză; c) autofagocitoză; d) fagocitoză; e) crinofagocitoză.

15. CS Lizozomii conţin: a) sintetaze;

37

b) [x] hidrolaze; c) oxidaze; d) catalaze; e) primaze.

16. CS Funcţiile lizozomilor: a) sinteza proteinelor; b) oxidarea acizilor graşi; c) [x] hidroliza substanţelor organice; d) sinteza glicogenului; e) sinteza fosfolipidelor.

17. CS Membranele cărui organit conţin riboforină? a) aparatului Golgi; b) [x] RE rugos; c) RE neted; d) mitocondriilor; e) lizozomilor.

18. CM Care sunt funcţiile spaţiului intermembranar al mitocondriilor? a) [x] participă la acumularea protonilor; b) asigură oxidarea acizilor graşi; c) conţine ADN; d) [x] asigură transportul substanţelor; e) conţine cristele membranei interne.

19. CM Matricea mitocondrială conţine: a) [x] genomul mitocondrial; b) [x] ribozomi; c) [x] molecule de ARN; d) [x] enzime pentru oxidarea piruvatului şi a acizilor graşi; e) complexul enzimatic ATP-sintetaza.

20. CM Care dintre membranele interne posedă stratul glucidic orientat spre lumen?

a) mitocondriale; b) [x] RE;

38

c) [x] lizozomale; d) peroxizomale; e) [x] aparatului Golgi.

21. CM Funcţiile RE rugos: a) [x] biosinteza proteinelor; b) biosinteza lipidelor; c) sinteza glucidelor; d) [x] biogeneza membranelor celulare; e) [x] transportul substanţelor organice.

22. CM Particularităţile membranelor interne: a) [x] lipsa glicocalixului la majoritatea organitelor; b) au structură identică cu cea a plasmalemei; c) se aseamănă prin conţinutul enzimatic; d) [x] diferă prin compoziţia chimică; e) [x] se deosebesc după funcţiile exercitate.

23. CM Ce este caracteristic expresiei genelor mitocondriale: a) participă aparatul nuclear de translaţie;b) participă ribozomii de origine nucleolară; c) [x] participă aparatul de translaţie mitocondrial; d) toate proteinele mitocondriale se sintetizează în mitocondrii; e) [x] participă ribozomii de origine mitocondrială.

24. CM Tubulinele întră în componenţa: a) [x] cililor, flagelilor; b) [x] fibrelor fusului de diviziune; c) miofilamentelor; d) veziculelor endocitare; e) [x] centriolilor.

25. CM Lizozomii: a) [x] sunt vezicule cu dimensiuni 0,05-0,5 m; b) [x] conţin enzime hidrolitice; c) conţin oxidaze, catalaze; d) sunt vezicule cu dimensiuni 0,5-1m;

39

e) [x] activitatea optimă a enzimelor la pH~5,0.

26. CM Membrana lizozomilor: a) [x] în partea internă conţine proteine puternic glicozilate; b) [x] conţin H+-ATP-aze; c) ionii de hidrogen sunt pompaţi din lizozom; d) [x] ionii H+ sunt pompaţi în lumenul lizozomal; e) conţine cardiolipină.

27. CM RE rugos în celulele diferitor ţesuturi apare sub diferite forme: a) dictiozomi; b) [x] corpusculi Nissl; c) [x] corpusculi Berg; d) [x] ergastoplasmă; e) condriozomi.

28. CM Alegeţi afirmaţiile care se referă la structura şi funcţiile mitocondriilor:

a) [x] metabolizarea substanţelor organice are loc cu eliberarea energiei, care se transformă în legături fosfoanhidrice ale ATP;

b) obţinerea şi discompunerea H2O2 ;c) [x] membrana internă formează criste; d) [x] conţin ADN circular; e) transportul substanţelor nou sintetizate.

29. CM Aparatul Golgi conţine: a) [x] compartimentul cis orientat spre RE; b) compartimentul cis orientat spre plasmalemă; c) [x] compartimentul median, unde are loc glicozilarea proteinelor

şi lipidelor; d) [x] compartimentul trans, unde se adaugă acid sialic cu formarea

NANA; e) [x] compartimentul trans, unde se formează vezicule de secreţie şi

lizozomii.

30. CM Care organite participă la procesele de biogeneză a membranelor?

40

a) [x] RE neted şi rugos; b) [x] aparatul Golgi; c) mitocondriile; d) veziculele endocitare; e) peroxizomii.

31. CM Filamentele intermediare ale citoscheletului se caracterizează prin:

a) [x] sunt filamente heterogene de proteine fibrilare;b) [x] intră în componenţa laminei nucleare; c) intră în componenţa cililor şi flagelilor; d) [x] asigură rezistenţa mecanică a celulelor; e) [x] asigură formarea desmozomilor.

32. CM Microfilamentele: a) [x] constau din actină; b) [x] constau din miozină; c) [x] asigură contracţia musculară; d) [x] asigură motilitatea membranei plasmatice în fagocitoză; e) asigură distribuirea cromozomilor în mitoză, meioză.

33. CM Microtubulii formează: a) [x] centriolii; b) [x] corpusculii bazali;c) [x] cilii, flagelii; d) [x] fibrele fusului de diviziune; e) participă la contracţia muşchilor.

34. CM Organitele membranare ale celulei: a) ribozomii; b) [x] peroxizomii; c) [x] RE; d) [x] aparatul Golgi; e) [x] mitocondriile.

35. CM Reticulul endoplasmatic granular: a) [x] contactează cu anvelopa nucleară;

41

b) [x] conţine riboforine; c) [x] catalizează sinteza enzimelor lizozomale; d) intervine în secreţia moleculelor proteice; e) [x] asigură transportul intracelular.

36. CM Aparatul Golgi: a) este format dintr-o membrană cis şi una trans; b) suprafaţa externă conţine polizaharide; c) [x] veziculele lizozomale se desprind de la compartimentul trans; d) [x] veziculele cis se desprind de la RE; e) veziculele trans sunt de origine endozomală.

37. CM Lizozomii conţin: a) sintetaze; b) catalaze; c) [x] nucleaze; d) cardiolipine; e) [x] proteaze.

38. CM Mitocondriile: a) [x] membrana externă conţine porină; b) membrana internă conţine enzime hidrolitice; c) [x] deţin informaţie genetică; d) [x] se autoreproduc; e) asigură oxidarea glucozei.

39. CM Centriolii: a) sunt formaţi din actină; b) [x] sunt formaţi din tubulină; c) [x] sunt formaţi din triplete de microtubuli; d) se conţin în toate celulele animale; e) se pot transforma în corpuscul bazal şi asigură mişcarea flagelului.

40. CM Citoscheltul: a) [x] asigură asocierea celulelor în ţesuturi; b) [x] determină transportul substanţelor; c) formează matricea extracelulară;

42

d) [x] este format din microtubuli şi filamente de actină; e) [x] asigură diviziunea celulară.

41. CM Microfilamentele: a) [x] sunt formate din tubulină; b) sunt formate din laminină; c) [x] sunt formate din actină; d) formează fusul de diviziune;e) asigură formarea veziculelor endocitare.

42. CM Reticulul endoplasmatic neted: a) contactează cu anvelopa nucleară; b) conţine riboforine; c) [x] asigură sinteza lipidelor; d) intervine în sortarea moleculelor proteice; e) [x] asigură transportul substanţelor sintetizate.

43. CM Aparatul Golgi: a) [x] conţine o regiune cis şi una trans; b) suprafaţa externă conţine ribozomi; c) veziculele lizozomale se desprind de la compartimentul cis; d) [x] veziculele cis se formează din RE; e) veziculele trans reprezintă endozomi.

44. CM Lizozomii conţin: a) [x] lipaze; b) porine; c) [x] pompe H+ ; d) catalaze; e) [x] proteaze.

45. CM Peroxizomii: a) sunt organite nemembranare; b) se formează în AG; c) [x] lipidele membranare se importă din RE; d) reglează cantitatea de secret; e) [x] intervin în detoxifierea substanţelor nocive.

43

46. CM Mitocondriile: a) membrana externă conţine cardiolipină; b) [x] membrana internă conţine cardiolipină;c) [x] conţin ribozomi; d) [x] conţin ARN; e) [x] asigură oxidarea acizilor graşi.

47. CM Flagelii eucariotelor: a) sunt formaţi din actină; b) [x] sunt formaţi din tubulină; c) [x] sunt formaţi din duplete de microtubuli; d) [x] se conţin în toate celulele; e) sunt acoperiţi cu plasmalemă.

48. CM Microtubulii: a) asigură asocierea celulelor în ţesuturi; b) [x] determină transportul substanţelor; c) formează matricea extracelulară; d) sunt formaţi din actină; e) [x] asigură diviziunea celulară.

49. CM Actina: a) formează centriolii; b) formează flagelii; c) [x] formează miofibrilele; d) formează fusul de diviziune; e) [x] asigură formarea veziculelor endocitare.

50. CM RE neted: a) [x] participă la detoxificarea xenobioticelor; b) [x] este responsabil de biosinteza hormonilor steroizi şi a

colesterolului;c) controlează biosinteza lamininei şi colagenului; d) lumenul canalelor reprezintă continuarea spaţiului perinuclear; e) [x] comunică cu cisternele RE rugos.

44

51. CM Mitocondriile: a) [x] sunt organite membranare; b) [x] membrana internă conţine cardiolipină; c) membrana internă conţine porină; d) [x] matricea conţine ADN şi ribozomi; e) [x] ocupă circa 25% din volumul citoplasmatic.

52. CM Citoscheletul constă din: a) [x]microtubuli; b) [x] microfilamente; c) [x] proteine asociate; d) [x] filamente intermediare; e) canale şi cisterne.

53. CM Microtubulii asigură: a) [x] distribuirea cromozomilor în mitoză; b) [x] mişcările ameboidale ale celulelor; c) [x] mişcările cililor şi flagelilor; d) [x] transportul intracelular al particulelor citozolice şi veziculelor

enzimatice; e) transportul pasiv al substanţelor prin plasmalemă.

54. CM Peroxizomii conţin: a) [x] oxidaze; b) [x] catalaze; c) polimeraze; d) hidrolaze; e) fosfataze.

55. CM Funcţii biologice ale RE sunt: a) [x] sinteza enzimelor lizozomale; b) [x] glicozilarea proteinelor; c) biosinteza glucidelor; d) [x] biogeneza membranelor; e) [x] transportul substanţelor organice sintetizate.

56. CM Particularităţi de organizare ale RE sunt:

45

a) [x] constă din canale şi cisterne; b) membranele RE neted conţin riboforină; c) [x] glicocalixul este orientat spre lumen; d) [x] membranele RE rugos conţin riboforine; e) [x] domeniile funcţionale ale enzimelor RE neted sunt orientate

spre citozol.

57. CM Microtubulii contribuie la formarea: a) [x] fibrelor fusului de diviziune; b) [x] centriolilor; c) [x] corpusculilor bazali; d) [x] cililor, flagelilor; e) veziculelor endocitare.

58. CM RE rugos este responsabil de: a) [x] sinteza enzimelor RE; b) sinteza şi metabolizarea acizilor graşi şi a fosfolipidelor; c) [x] sinteza enzimelor lizozomale; d) [x] sinteza enzimelor ataşate de membrana plasmatică; e) [x] comunicarea cu spaţiul perinuclear.

59. CM Funcţiile aparatului Golgi sunt: a) sinteza lipidelor; b) sinteza de novo a glucidelor; c) [x] sortarea şi exportul produselor celulare; d) [x] fosforilarea proteinelor şi lipidelor; e) [x] formarea lizozomilor.

60. CM Microtubulii constau din: a) [x] tubulină; b) [x] 13 protofilamente; c) actină; d) miozină; e) keratină.

61. CM Plasmalema celulei animale: a) [x] este formată dintr-un strat bilipidic;

46

b) [x] este formată din fosfolipide şi colesterol; c) [x] este o structură fluidă; d) delimitează diferite procese în celulă; e) nu permite trecerea în celulă a moleculelor liposolubile.

62. CM Care dintre organitele eucariotelor utilizează oxigenul molecular?

a) nucleul; b) [x] mitocondriile; c) [x] peroxizomii; d) lizozomii; e) aparatul Golgi.

63. CM Enzimele lizozomale nu distrug membrana proprie, deoarece: a) enzimele sunt inactive; b) [x] sunt prezenţi radicalii glucidici pe suprafaţa internă a

membranei; c) pH-ul este acid; d) lipseşte setul necesar de enzime; e) [x] este imposibilă apropierea şi interacţiunea fermenţilor cu

membrana;

64. CM Organitele: a) [x] sunt formaţiuni permanente ale citoplasmei; b) [x] au funcţii vital-importante; c) [x] pot fi generale şi speciale; d) cele speciale se întâlnesc în toate celulele; e) toate sunt acoperite cu o membrană.

65. CM Citoscheletul: a) [x] constă din microfibrile actinice; b) [x] constă din filamente intermediare; c) [x] constă din microtubuli; d) lipseşte la eucariote; e) [x] asigură cicloza.

66. CM Membrana citoplasmatică:

47

a) [x] este o formaţiune dinamică; b) constă dintr-un strat bilipidic şi un strat proteic intern; c) [x] se caracterizează printr-o permeabilitate selectivă; d) conţine receptori; e) asigură interacţiunea organitelor în celulă.

67. CM Prin complexele porilor nucleari trec: a) [x] proteinele nucleare; b) [x] ARNm; c) [x] ARNt; d) [x] histonele; e) nucleolii.

68. CM Lizozomii: a) [x] dereglarea funcţiei lor duce la boli lizozomale de acumulare; b) [x] digeră moleculele şi organitele proprii; c) [x] digeră particulele fagocitate de celulă; d) [x] conţin peste 50 de enzime diverse; e) lizozomii noi apar prin diviziunea celor preexistenţi.

69. CM Peroxizomii: a) [x] sunt formaţi din matrice şi membrană; b) [x] conţin peste 40 de fermenţi diferiţi; c) se formează în aparatul Golgi; d) se localizează în nucleul celulei; e) conţin o moleculă inelară de ADN.

70. CM Proteinele membranare: a) formează un strat continuu; b) nu penetrează bistratul lipidic; c) [x] sunt foarte diverse după proprietăţile chimice şi funcţiile

exercitate; d) efectuează mişcări rotative în jurul axei sale şi laterale; e) [x] se leagă frecvent cu glucidele.

71. CM Centrul celular: a) este situat întotdeauna în centrul celulei;

48

b) [x] este un organit impar; c) participă doar la meioză; d) [x] distribuie informaţia genetică în celulele fiice; e) [x] asigură formarea fusului de diviziune.

72. CM Citoscheletul: a) [x] determină forma celulei; b) [x] determină distribuirea organitelor în celulă; c) [x] e format din 3 tipuri de structuri; d) e caracteristic pentru procariote şi eucariote; e) [x] participă la citochineză.

73. CM Carioplasma: a) [x] este un component al nucleului; b) e delimitată de o membrană citoplasmatică; c) [x] constă dintr-o fracţie solubilă; d) niciodată nu se amestecă cu citoplasma; e) [x] include o reţea proteică fibrilară insolubilă.

74. CM Învelişul nuclear: a) [x] constă din membrana externă şi internă; b) [x] include lamina fibroasă; c) [x] este străbătut de pori; d) formează un spaţiu perinuclear închis; e) este păstrat chiar şi în timpul diviziunii celulei.

Capitolul 6 Nucleul

1. CS Sinteza ARNr se realizează în:a) aparatul Golgi;b) reticulul endoplasmatic;c) [x] nucleol;d) lizozomi;e) ribozomi.

2. CS Organizatorul nucleolar conţine gene ce codifică:

49

a) ARNm;b) [x] ARNr;c) ARNt;d) proteine structurale;e) proteine ribozomale.

3. CS Heterocromatina facultativă:a) reprezintă regiunea de cromatină slab condensată;b) se supune transcripţiei;c) [x] se poate despiraliza şi transforma în eucromatină;d) este activă genetic;e) reprezintă fragmente de ADN identice după activitate în toate

celulele.

4. CS Proteinele ribozomale se sintetizează în:a) nucleol;b) nucleu;c) [x] citoplasmă;d) aparatul Golgi;e) peroxizomi.

5. CS Din citoplasmă în nucleu sunt transportaţi:a) precursorii ribozomali;b) [x] enzime ce participă la replicare şi transcripţie;c) ARNm;d) particule ribonucleoproteice;e) ARNt.

6. CS Heterocromatina NU se deosebeşte de eucromatină după:a) colorare;b) [x] compoziţia chimică;c) nivelul de compactizare;d) funcţiile îndeplinite;e) activitatea genetică.

7. CS Octamerul histonic include:a) secvenţe variabile de ADN;

50

b) [x] 8 proteine histone;c) nucleozomul;d) histonele H1;e) proteine acide.

8. CS Proteinele nonhistone:a) [x] sunt în cantitatăţi mari în ţesuturile active;b) sunt proteine bazice;c) sunt în cantităţi mari în ţesuturile inactive;d) nu participă la expresia informaţiei genetice;e) sunt constante în toate ţesuturile.

9. CS Subunităţile ribozomale se formează în:a) reticulul endoplasmatic;b) ribozomi;c) [x] nucleol;d) citoplasmă;e) aparatul Golgi.

10. CS Matricea nucleară NU conţine:a) proteine histone;b) proteine nehistone;c) enzime nucleare;d) factori de transcripţie şi replicare;e) [x] ribozomi.

11. CS Matricea nucleară NU are rol de:a) a menţine forma nucleului;b) [x] a menţine constantă structura cromatinei;c) a modula permeabilitatea membranei nucleare;d) a realiza transportul intranuclear al macromoleculelor;e) a controla diviziunea celulară.

12. CS Prin porii nucleari NU se realizează transportul:a) proteinelor ribozomale;b) [x] ADN-ului;c) subunităţilor ribozomale;

51

d) ARN-ului;e) enzimelor.

13. CS Componentele nucleolului:a) o membrană;b) gene ce codifică ARNm;c) gene ce codifică ARNt 5S;d) [x] secvenţe de ADN ce codifică ARNr;e) secvenţe de ADN ce codifică ARNt.

14. CS Cromatida conţine:a) două molecule de ADN;b) [x] o moleculă de ADN;c) un fragment al unei molecule de ADN;d) un singur telomer;e) o moleculă de ARN.

15. CS Legătura dintre nucleu şi mediul extranuclear se realizează prin:a) matricea nucleară;b) ribozomi;c) [x] reticulul endoplasmatic;d) aparatul Golgi;e) centrul celular.

16. CM Componentele principale ale nucleozomului sunt:a) histona H1;b) [x] octamerul histonic;c) ARN linker;d) [x] o secvenţă de ADN cu o lungime de 146 pb;e) proteine nehistone.

17. CM Funcţiile proteinelor nehistone:a) asigură unirea aminoacizilor la ARNt;b) [x] catalitică;c) [x] interacţionează cu acizii nucleici;d) [x] participă la realizarea expresiei genice;e) asigură formarea nucleozomilor.

52

18. CM Cromatina:a) [x] este o structură heterogenă;b) [x] conţine secvenţe inactive transcripţional;c) [x] reprezintă complexe nucleoproteice;d) este omogenă după structură şi colorare;e) [x] conţine secvenţe active transcripţional.

19. CM Regiunile heterocromatinei sunt reprezentate de secvenţe:a) de ADN slab condensat;b) [x] centromerice;c) [x] de ADN intens colorate;d) [x] telomerice;e) [x] înalt repetitive.

20. CM Nivelurile de condensare a cromatinei sunt:a) [x] solenoidul;b) [x] filamentul nucleozomic;c) [x] cromozomul metafazic;d) [x] buclele;e) lanţul polipeptidic.

21. CM Nivelul nucleozomic este determinat de:a) asamblarea moleculelor de ARN cu proteine histone;b) transformări chimice ale cromatinei;c) [x] formarea firului nucleozomic cu diametrul 11 nm;d) [x] legături electrostatice dintre moleculele participante; e) [x] înfăşurarea ADN-lui pe miezul histonic.

22. CM Solenoidul reprezintă:a) [x] împachetarea nucleozomilor;b) nivelul al treilea de compactizare a ADN-lui;c) [x] o superspirală de dreapta a filamentului nucleozomic; d) fibra de cromatină cu diametrul de 11 nm;e) complexul ADN - histona H1.

23. CM Cromozomul metafazic:

53

a) este forma materialului genetic activă din punct de vedere transcripţional;

b) [x] e format din două cromatide surori;c) este vizibil în orice perioadă a ciclului celular;d) [x] este un complex nucleoproteic;e) reprezintă o moleculă de ADN decompactizată.

24. CM Cromozomul metafazic este bicromatidian, deoarece:a) este format din eucromatină şi heterocromatină;b) [x] este format din două molecule identice de ADN;c) este format dintr-un braţ proximal şi unul distal;d) [x] reprezintă materialul genetic dublat;e) conţine o moleculă de ADN şi una de ARN.

25. CM Molecula de ADN nuclear:a) [x] poate fi condensată sau decondensată;b) poate fi mono- sau bicatenară;c) poate avea unul sau doi telomeri;d) [x] poate fi transcrisă sau netranscrisă;e) poate fi asociată cu histone sau nehistone.

26. CM Cromozomul interfazic:a) [x] constă din regiuni condensate şi necondensate;b) [x] poate fi monocromatidian sau bicromatidian;c) este spiralizat uniform;d) [x] poate fi activ sau inactiv transcripţional;e) poate conţine unul sau două braţe.

27. CM Centromerul:a) [x] conţine o secvenţă specifică de ADN cromozomial;b) reprezintă o regiune de heterocromatină facultativă;c) [x] conţine secvenţe repetitive de ADN;d) [x] împarte cromozomul în două braţe;e) reglează procesul de transcripţie.

28. CM Heterocromatina constitutivă este reprezentată de:a) secvenţe de ADN bogate în gene structurale;

54

b) [x] secvenţe de ADN ce separă genele structurale de-a lungul cromozomului;

c) [x] secvenţe de ADN repetitiv;d) [x] regiunea constricţiilor primare;e) [x] regiunile telomerice.

29. CM Funcţiile telomerelor:a) [x] protejează cromozomii de fuziune cu alţi cromozomi;b) [x] controlează integritatea moleculelor de ADN;c) unesc cromatidele surori;d) [x] controlează senescenţa celulară;e) previn recombinarea genetică.

30. CM Centromerul conţine:a) [x] secvenţe de ADN satelit;b) secvenţe de ADN unic, specifice fiecărui cromozom; c) [x] situsul de asociere a kinetocorilor;d) [x] secvenţe de ADN metilat;e) secvenţe de ADN ce pot trece în eucromatină.

31. CM Funcţiile histonelor:a) au rol catalitic;b) [x] stabilizează dublul helix de ADN;c) [x] determină structura terţiară a ADN-ului;d) asigură transcripţia;e) [x] controlează nespecific activitatea materialului genetic.

32. CM În nucleu:a) numărul nucleolilor este constant;b) [x] ADN deţine informaţia genetică;c) ARN se asociază cu proteine histone;d) are loc decodificarea informaţiei genetice;e) [x] au loc procese de transcripţie.

33. CM Importanţa condensării ADN-lui:a) micşorarea cantităţii de ADN; b) [x] controlează activitatea genelor;

55

c) [x] determină formarea cromozomilor; d) [x] protejarea ADN-ului; e) [x] controlează distribuţia egală a informaţiei genetice în timpul

diviziunii celulare.

34. CM Componentele nucleului interfazic sunt:a) [x] matricea nucleară; b) RE; c) [x] cromatina; d) [x] anvelopa nucleară; e) [x] nucleolul.

35. CM Heterocromatina se caracterizează prin:a) este slab colorată; b) [x] nu se transcrie; c) este activă genetic; d) [x] se replică tardiv în perioada S a ciclului celular;e) [x] formează cromocentri.

36. CM Particularităţile histonelor:a) sunt proteine acide; b) [x] conţin arginină şi lizină; c) sunt prezente doar în unele ţesuturi; d) [x] au proprietăţi bazice; e) [x] stabilizează dublul helix de ADN.

37. CM Complexul porului nuclear:a) [x] este un ansamblu de proteine dispuse în jurul canalului

central; b) [x] participă la transportarea macromoleculelor; c) numărul porilor este constant; d) asigură doar transportul pasiv al substanţelor; e) reprezintă un octamer histonic.

38. CM Nucleolul:a) [x] este locul de transcriere a ARNr; b) este înconjurat de o membrană;

56

c) [x] conţine componentă fibrilară; d) este "fabrica" de producere a lizozomilor;e) [x] conţine componenta granulară.

39. CM Matricea nucleară:a) [x] menţine dimensiunea şi forma nucleului; b) este structural stabilă; c) [x] este bogată în proteine nehistone; d) nu conţine enzime; e) [x] conţine molecule neorganice.

40. CM Nucleul interfazic se caracterizează prin:a) număr constant de molecule de ADN; b) [x] regiuni cu gene inactive; c) număr constant de nucleoli; d) [x] prezenţa cromatinei cu nivele diferite de compactizare; e) prezenţa cromozomilor puternic compactizaţi.

41. CM Din nucleu se exportă:a) [x] ARN; b) factori de transcripţie; c) [x] particule ribonucleoproteice;d) proteine ribozomale; e) enzime.

42. CM Din componenţa învelişului nuclear face parte:a) o membrană; b) [x] lamină nucleară; c) [x] două membrane; d) [x] complexul porilor; e) nucleolul.

43. CM Eucromatina se caracterizează prin:a) ADN puternic condensat; b) [x] activitate transcripţională; c) [x] prezenţa genelor structurale; d) [x] replicare timpurie în perioada S a ciclului celular;

57

e) [x] coloraţie slabă.

44. CM Funcţiile nucleului:a) traducerea mesajului genetic; b) [x] este centrul de control al activităţii celulare; c) [x] depozitează informaţia genetică; d) [x] asigură replicarea ADN şi transcripţia ARN; e) este responsabil de metabolismul energetic.

45. CM Lamina nucleară:a) [x] reprezintă o reţea fibroasă; b) conţine situsuri de legare a cromatinei;c) este complet separată de membrana nucleară internă; d) [x] are rol de suport; e) [x] constă din filamente intermediare.

46. CM Proteinele histone:a) sunt heterogene; b) [x] participă la compactizarea cromozomilor; c) sunt proteine acide;d) au funcţii catalitice; e) [x] formează nucleozomii.

47. CM Prin complexul porului se transportă:a) [x] ARN; b) lizozomi; c) [x] subunităţi ribozomale; d) cromozomi; e) [x] proteine histone şi nehistone.

48. CM Kinetocorul:a) [x] este locul de fixare a microtubulilor; b) este localizat în regiunea constricţiei secundare a cromozomului; c) [x] reprezintă un disc proteic trilamelar; d) se întâlneşte numai la unii cromozomi;e) [x] se formează în regiunea centromerului.

58

49. CM Organizatorul nucleolar:a) [x] este prezent în unii cromozomi; b) reglează activitatea nucleului; c) [x] reprezintă componenta fibrilară a nucleolului; d) este responsabil de biosinteza proteinelor; e) [x] conţine gene pentru ARNr.f)

este responsabil de biosinteza proteinelor; Capitolul 7 Replicarea ADN

1. CS Replicarea este un proces caracteristic:a) numai eucariotelor;b) numai procariotelor;c) numai virusurilor;d) [x] tuturor sistemelor vii;e) toate răspunsurile sunt false.

2. CS Replicarea reprezintă:a) procesul de sinteză de novo a moleculelor de ADN;b) procesul de sinteză matricială a moleculelor de ARN;c) procesul de traducere a informaţiei genetice;d) [x] procesul de dublare a materialului genetic;e) procesul de expresie a mesajului genetic.

3. CS Replicarea asigură:a) păstrarea materialului genetic;b) [x] transmiterea informaţiei genetice;c) expresia informaţiei genetice în caractere specifice;d) traducerea codului genetic;e) recombinarea materialului genetic.

4. CS Replicarea este proprietatea unică a:a) [x] moleculelor de ADN;b) moleculelor de ARN;c) moleculelor de ADN şi ARN;d) substanţelor organice;e) membranelor biologice.

59

5. CS Replicarea moleculelor de ADN este determinată de:a) particularităţile unirii nucleotidelor în catenă;b) codul genetic;c) cele două catene identice ale dublului helix;d) [x] complementaritatea bazelor azotate în dublul helix;e) supraspiralizarea catenelor.

6. CS Replicarea ADN-ului nuclear este:a) realizată după modelul inelului rotitor;b) realizată după modelul D;c) realizată după modelul d) controlată de un singur situs ORI;e) [x] multirepliconă şi asincronă.

7. CS Replicarea ADN-ului mitocondrial este:a) realizată după modelul inelului rotitor;b) [x] realizată după modelul D;c) realizată după modelul d) controlată de un singur situs ORI;e) multirepliconă şi asincronă.

8. CS Replicarea ADN-ului procariotic este:a) realizată după modelul inelului rotitor;b) realizată după modelul D;c) [x] realizată după modelul d) controlată de două situsuri ORI;e) multirepliconă şi asincronă.

9. CS Replicarea ADN-ului viral este:a) [x] realizată după modelul inelului rotitor;b) realizată după modelul D;c) realizată după modelul d) controlată de două situsuri ORI;e) multirepliconă şi asincronă.

10. CS Procesul de replicare este controlat de, cu excepţia:

60

a) ADN – polimeraza;b) ARN – polimeraza;c) catenele – matriţe ale ADN-ului;d) [x] diferite molecule de ARNm;e) diferite nucleaze.

11. CS Procesul de polimerizare a nucleotidelor într-o catenă în timpul replicării:

a) [x] este realizat în direcţia 5' - 3';b) este realizat în direcţia 3' - 5';c) este realizat de o ligază;d) unidirecţionat şi paralel;e) bidirecţionat şi antiparalel.

12. CS ADN – polimeraza este responsabilă de:a) copierea exactă şi identică a unei secvenţe de ADN;b) [x] sinteza unei copii complementare de ADN;c) sinteza matricială a diferitor molecule de ADN şi ARN;d) replicarea conservativă a ADN;e) denaturarea şi renaturarea dublului helix.

13. CS Relaxarea dublului helix pe parcursul replicării este realizată de:

a) o componentă a ADN – polimerazei;b) helicaze;c) [x] topoizomeraze;d) proteinele SSB;e) primază.

14. CS Denaturarea ADN-ului pentru eliberarea matriţelor în procesul de replicare este realizată de:

a) [x] helicaze;b) topoizomeraze;c) proteinele SSB;d) o componentă a ADN – polimerazei;e) primază.

61

15. CS Stabilizarea catenelor pentru iniţierea şi desfăşurarea sintezei noilor catene ale moleculelor de ADN este asigurată de:

a) helicaze;b) topoizomeraze; c) [x] proteinele SSB;d) o componentă a ADN – polimerazei;e) primază.

16. CS Care afirmaţie este incorectă în caracteristica replicării?a) poate fi monodirecţionată sau bidirecţionată; b) asigură sinteza moleculelor de ADN; c) moleculele replicate conţin catene complementare; d) [x] moleculele replicate conţin catene identice; e) reprezintă procesul principal ce asigură autoreproducerea.

17. CS Replicarea ADN la eucariote are loc:a) după tipul nematricial; b) [x] semiconservativ; c) conservativ; d) după tipul dispers; e) toate enunţurile sunt false.

18. CS Sinteza ADN în celule somatice este efectuată de:a) [x] ADN polimerazele b) telomerază;c) ADN-polimerazele I,II,III;d) ADN helicază;e) ARN-polimerază.

19. CS Primerul pentru iniţierea replicării este sintetizat de:a) ADN - polimeraza I;b) ADN - polimeraza II;c) [x] ARN - polimerază;d) ADN - ligază;e) ARN - ligază.

20. CS ADN – polimeraza sintеtizează noi catene de ADN:

62

a) utilizând o matriţă ARN;b) adăugând nucleotide la capătul 5'-OH al catenei matriţe;c) adăugând nucleotide la capătul 3'-OH al catenei matriţe;d) adăugând nucleotide la capătul 5'-OH al primerului;e) [x] adăugând nucleotide la capătul 3'-OH al primerului.

21. CS Principalele caracteristici ale replicării la eucariote sunt, cu excepţia:

a) este semiconservativă;b) este bidirecţionată;c) [x] este unidirecţionată;d) polimerizarea nucleotidelor are loc în direcţia 5' - 3';e) implică participarea mai multor factori proteici.

22. CS Alegeţi afirmaţia falsă despre secvenţa ORI:a) reprezintă punctul de origine a replicării;b) [x] constă dintr-o secvenţă specifică de nucleotide, bogată în

perechi de baze GC;c) numărul secvenţelor ORI, de regulă, este egal cu numărul de

repliconi;d) la eucariote este legată cu metaloproteine de axa proteică a

cromozomilor;e) la organismele diferitor specii numărul de secvenţe ORI еste diferit.

23. CS Care dintre afirmaţii NU se referă la ADN-helicaze?a) realizează despiralizarea şi denaturarea locală a ADN - ului prin

hidroliza ATP;b) este responsabilă de formarea furcilor replicative;c) [x] o singură helicază este suficientă pentru formarea ochiului de

replicare;d) fiecare furcă replicativă are helicaza proprie;e) împreună cu primaza, formează complexul primozom.

24. CS Primaza are următoarele caracteristici, cu excepţia:a) are activitate ARN-polimerazică;b) [x] stabilizează monocatenele de ADN denaturat;c) iniţiază sinteza ARN-primer;

63

d) împreună cu helicazele, formează complexul primosom;e) iniţiază sinteza unei secvenţe scurte de ribonucleotide.

25. CS Rolul topoizomerazelor:a) realizează despiralizarea şi denaturarea locală a moleculei de

ADN;b) iniţiază sinteza ARN-primerului;c) [x] scindează legăturile fosfodiesterice, relaxând dublul helix;d) sintetizează catene noi de ADN pe catene matriţe;e) leagă capetele fragmentelor de ADN prin formarea legăturilor 3' - 5'

fosfo-diesterice.

26. CS Care dintre enzimele aparatului de replicare posedă funcţie nucleazică?

a) ADN-helicaze;b) primaza;c) telomerazele;d) [x] ADN-polimeraza;e) ADN-ligaza.

27. CS Care dintre afirmaţii NU se referă la activitatea ADN-polimerazei?

a) sintetizează catene noi de ADN prin extinderea ARN-primerului;b) [x] poate iniţia sinteza unei catene noi de ADN şi în absenţa unei

catene preexistente;c) sinteza se produce doar în direcţia 5' - 3';d) citirea are loc doar în direcţia 3' - 5';e) prezintă şi activitate nucleazică.

28. CS Replicarea de tip este caracteristică pentru:a) virusuri;b) [x] procariote;c) eucariote;d) procariote şi eucariote;e) nici un răspuns nu este corect.

29. CS Replicarea de tip este caracteristic pentru:

64

a) [x] virusuri;b) virusuri şi unele procariote;c) virusuri şi toate eucariotele;d) unele procariote şi eucariote;e) virusuri, unele procariote şi eucariote;

30. CS Pentru replicarea ADN la eucariote NU este caracteristic:a) începe concomitent în mai multe puncte ORI;b) este asincronă;c) secvenţele eucromatice se replică înaintea celor heterocromatice;d) [x] secvenţele heterocromatice se replică înaintea celor

eucromatice;e) are loc numai în perioada S a ciclului celular.

31. CS Endonucleazele sunt implicate în diferite sisteme de reparaţie, cu excepţia:

a) [x] reparaţiei directe;b) reparaţiei prin excizia bazelor;c) reparaţiei prin excizia nucleotidelor;d) reparaţiei prin recombinare;e) reparaţiei mismatch.

32. CS ADN-ligazele sunt implicate în diferite sisteme de reparaţie, cu excepţia:

a) reparaţiei prin excizia bazelor;b) reparaţiei prin excizia nucleotidelor; c) reparaţiei prin recombinare;d) [x] reparaţiei directe;e) nici un răspuns nu este corect.

33. CS Procesul de excizie a nucleotidelor dintr-o secvenţă de ADN modificat este realizat de:

a) ADN-ligaze;b) [x] endonucleaze;c) exonucleaze;d) ADN-polimeraze;e) ADN-glicozilaze.

65

34. CS Sinteza reparatorie pentru completarea golurilor din ADN este realizată de:

a) ADN-ligaze;b) endonucleaze;c) ARN-polimeraze ADN dependente;d) [x] ADN-polimeraze;e) ADN-glicozilaze.

35. CS Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la reparaţie:a) este un proces de restabilire a leziunilor din moleculele de ADN;b) asigură păstrarea intactă a materialului genetic de-a lungul

generaţiilor;c) [x] este caracteristic doar pentru eucariote;d) are loc doar în moleculele de ADN;e) la eucariote aste controlată de produşii mai multor gene.

36. CS Fotoliaza:a) este o enzimă ce produce modificări în dublul helix;b) [x] este o enzimă implicată în reparaţia directă a ADN-ului;c) intervine în înlăturarea defectelor produse în rezultatul erorilor de

replicare;d) se activează sub acţiunea razelor UV;e) este responsabilă de formarea dimerilor pirimidinici în molecula de

ADN.

37. CS În procesul de reparaţie directă participă:a) ADN polimeraza;b) ADN ligaza;c) [x] fotoliaza;d) ARN- polimeraza;e) endonucleaza.

38. CS În procesul de reparaţie prin excizia bazelor participă, cu excepţia:

a) ADN polimeraza;b) endonucleaza;

66

c) ADN ligaza;d) [x] fotoliaza;e) glicozilaza.

39. CS În procesul de reparaţie excizia bazei modificate este realizată de:

a) endonuclează;b) fotoliază;c) [x] glicozilază;d) o componentă nucleazică a ADN-polimerazei;e) nici un răspuns nu este corect.

40. CM Particularităţile replicării ADN-ului mitocondrial:a) [x] fiecare catenă conţine câte un situs de iniţiere propriu;b) [x] sinteza începe de pe catena H;c) sinteza începe de pe catena L;d) [x] replicarea celor două catene este asincronă;e) are loc numai în perioada S a ciclului celular.

41. CM Particularităţile replicării ADN nuclear:a) [x] are loc numai în perioada S a ciclului celular;b) [x] este asincronă;c) [x] secvenţele eucromatice se replică înaintea celor

heterocromatice;d) secvenţele heterocromatice se replică înaintea celor eucromatice;e) replicarea începe concomitent în mai multe puncte ORI.

42. CM Telomeraza:a) participă la replicarea regiunilor telomerice;b) este o proteină cu funcţie de revers – transcriptază;c) conţine ARN în calitate de matriţă;d) este activă la procariote;e) [x] este caracteristică doar pentru eucariote.

43. CM Fragmentele Okazaki:a) [x] se sintetizează de pe catena matriţă 5' - 3' a furcii de replicare;b) se sintetizează de pe catena matriţă 3' - 5' a furcii de replicare;

67

c) au aceeaşi lungime la pro- şi eucariote;d) [x] sunt sintetizate discontinuu în direcţia 5' - 3';e) nu sunt sintetizate de ADN-polimerază.

44. CM Furca de replicaţie сonţine:a) [x] două matriţe ADN;b) [x] catenă lider; c) [x] catenă întârziată;d) două puncte ORI; e) doi repliconi.

45. CM Iniţierea replicării este controlată de:a) [x] ADN-polimerază; b) [x] primază; c) [x] situsul ORI; d) promotor; e) fragmentul Okazaki.

46. CM Componentele aparatului de replicare la eucariote:a) [x] molecula bicatenară de ADN;b) molecula monocatenară de ADN; c) [x] nucleozidtrifosfaţi; d) [x] dezoxinucleotizitrifosfaţi; e) ribozomi.

47. CM Pentru activitatea ADN-polimerazei sunt necesare:a) [x] ADN monocatenar în calitate de matriţă; b) 4 tipuri de NTP; c) [x] un fragmentl bicatenar la capătul 3' al moleculei de ADN; d) [x] 4 tipuri de dNTP; e) ARNt.

48. CM Asincronismul sintezei ADN se manifestă:a) [x] între cele două seturi de cromozomi;b) [x] intercromozomial;c) [x] interrepliconic;d) între diferite celule ale organismului;

68

e) [x] între cele două tipuri de cromatină ale celulei somatice.

49. CM În toate celulele somatice în replicarea ADN-ului intervin:a) ADN – polimerazele I,II,III;b) ARN – polimerazele I,II,III; c) [x] telomeraza; d) [x] ADN – polimerazele e) [x] primaza.

50. CM Repliconul este:a) [x] unitatea funcţională de replicare;b) [x] secvenţa de nucleotide ce se replică independent;c) [x] secvenţa ce conţine punctul ORI;d) fragmentul Okazaki;e) fragmentul de ADN caracteristic doar eucariotelor.

51. CM În procesul iniţierii replicării intervin:a) [x] ADN-polimerazele;b) [x] ADN helicaza; c) ligazele;d) [x] primazele;e) telomerazele.

52. CM Replicarea ADN-ului mitocondrial:a) [x] este asigurată de ADN- polimeraza b) [x] este iniţiată de ARN - polimeraze;c) este controlată de doi promotori;d) este controlată de mai mulţi repliconi;e) [x] este controlată de două situsuri ORI.

53. CM Fragmentele Okazaki:a) reprezintă secvenţe scurte de ARN;b) [x] reprezintă secvenţe scurte de ADN;c) iniţiază sinteza catenelor noi de ADN;d) [x] sunt sintetizate discontinuu pe catena întârziată;e) sunt eliminate în faza de terminaţie a replicării.

69

54. CM ADN – ligaza:a) intervine în formarea punţilor de hidrogen între catena matriţă şi

catena nou sintetizată;b) [x] asigură unirea fragmentelor Okazaki într-o catenă continuă;c) [x] intervine în unirea a două fragmente de ADN;d) asigură denaturarea şi renaturarea moleculei de ADN;e) este o enzimă ce intervine în unirea moleculelor de ADN nou

formate.

55. CM Catenele lider:a) [x] sunt sintetizate continuu;b) sunt citite în direcţia 5' - 3' discontinuu;c) [x] sunt polimerizate în direcţia 5' - 3';d) sunt formate din fragmente Okazaki;e) [x] cresc pe măsura măririi furcii de replicare.

56. CM Telomeraza:a) [x] este o enzimă alcătuită din molecule proteice şi un fragment

de ARN;b) asigură terminarea sintezei moleculelor inelare de ADN;c) [x] asigură sinteza secvenţelor telomerice ale moleculelor de ADN

cromozomial;d) [x] previne scurtarea moleculelor liniare de ADN;e) intervine în adăugarea dNTP la capătul 5' moleculei de ADN nou

sintetizate.

57. CM Catena matriţă şi noua catenă de ADN sintetizată:a) sunt identice;b) [x] sunt diferite;c) [x] sunt complementare;d) sunt unite prin punţi de hidrogen;e) sunt unite prin legături fosfodiesterice.

58. CM Sinteza unei catene noi de ADN este iniţiată de o ARN-polimerază deoarece:

a) [x] ADN-polimeraza are nevoie de primer;b) ADN-polimeraza are nevoie de o matriţă – ARN;

70

c) [x] ADN polimeraza nu poare iniţia sinteza pe loc gol;d) ADN polimeraza este capabilă să recunoască doar ribonucleotide;e) [x] ADN-polimeraza este capabilă să adauge nucleotide la un capăt

3'-OH existent.

59. CM Ochiul de replicare se formează cu participarea:a) ADN-polimerazelor;b) primazei;c) [x] topoizomerazelor;d) [x] helicazelor;e) [x] proteinelor SSB.

60. CM Replicarea la eucariote:a) este un proces conservativ şi continuu;b) [x] se realizează asincron şi multireplicon;c) [x] asigură stabilitatea informaţiei genetice de-a lungul generaţiilor de

celule;d) [x] determină ereditatea;e) determină reproducerea moleculelor de ADN şi ARN.

61. CM Reparaţia prin excizia bazelor se realizează cu ajutorul:a) [x] ADN – polimerazei; b) [x] ADN-ligazei; c) glicozilazei; d) ADN – helicazei; e) fotoliazei.

62. CM Reparaţia prin excizia nucleotidelor se realizează cu ajutorul:a) [x] endonucleazelor; b) exonucleazelor; c) [x] ADN-polimerazei; d) [x] ADN-ligazei; e) telomerazei.

63. CM Reparaţia ADN-ului se poate realiza după tipurile următoare:a) [x] prereplicativă;b) [x] inductibilă;

71

c) [x] excizivă cu secvenţe scurte;d) [x] recombinativă;e) ARN-dependentă.

64. CM Reparaţia:a) [x] proces de restabilire a leziunilor din moleculele de ADN;b) [x] asigură păstrarea intactă a materialului genetic de-a lungul

generaţiilor;c) [x] este caracteristică doar pentru ADN;d) [x] se realizează atât la procariote, cât şi la eucariote;e) poate avea loc în molecule de ARN.

65. CM Substituţia unui nucleotid în molecula de ADN:a) [x] determină modificarea secvenţei de nucleotide;b) determină modificarea structurii moleculei;c) poate împiedica replicarea şi transcripţia;d) [x] poate fi rezultatul unor erori ale replicării;e) [x] poate fi rezultatul dezaminării bazelor azotate.

66. CM Modificările structurale ale moleculelor de ADN:a) afectează doar secvenţa nucleotidelor în molecula de ADN;b) [x] se formează în rezultatul apariţiei legăturilor covalente

nespecifice între nucleotide;c) [x] reprezintă legături nespecifice ce se pot forma în cadrul unei

catene sau între catenele opuse;d) [x] pot apărea sub acţiunea razelor UV;e) nu împiedică replicarea şi transcripţia.

67. CM Reparaţia directă:a) [x] realizează reversia ADN-ului lezat la starea iniţială;b) constă în înlăturarea leziunilor ADN-ului în mai multe etape;c) [x] este rezultatul acţiunii unor fotoliaze;d) [x] intervine în cazul modificărilor ADN sub acţiunea razelor UV;e) se poate înfăptui prin eliminarea şi înlocuirea unor secvenţe scurte

sau lungi de ADN.

68. CM În cazul unor leziuni în moleculele de ADN în celulele

72

eucariote:a) [x] se activează diferite sisteme enzimatice de reparaţie;b) se stopează replicarea, transcripţia şi translaţia pentru a preveni

acumularea modificărilor ADN-ului;c) [x] celula îşi activează mecanizmele de inducere a apoptozei;d) celula trece în următoarea fază a ciclului celular;e) leziunile ADN-ului nu pot fi prevăzute şi nici nu pot fi înlăturate.

69. CM Caracteristica procesului de reparaţie în celulele somatice umane:

a) [x] poate avea loc doar în timpul interfazei;b) poate avea loc în orice perioadă a ciclului celular;c) [x] se realizează cu participarea enzimelor de replicare;d) este imposibil, deoarece molecula de ADN este compactizată sub

formă de cromatină sau cromozomi;e) [x] incapacitatea sistemelor reparatorii se manifestă prin diverse

patologii umane.

70. CM Reparaţia prin excizia bazelor:a) [x] se realizează în mai multe etape;b) [x] intervine în înlăturarea bazelor azotate modificate prin metilare;c) [x] intervine în înlăturarea bazelor azotate modificate prin oxidare;d) este specificată de enzima fotoliaza;e) [x] este specificată de enzima ADN-glicozilaza.

71. CM ADN-glicozilazele:a) [x] sunt implicate în reparaţie prin excizia bazelor;b) sunt implicate în reparaţie prin excizia unuia sau mai multor

nucleotide;c) sunt implicate în reparaţie prin excizia fragmentelor lungi de ADN;d) [x] produc în ADN locuri apurinice sau apirimidinice;e) sunt activate sub acţiunea razelor de lumină.

72. CM Secvenţele de ADN ce conţin goluri produse în rezultatul înlăturării bazelor modificate:

a) sunt completate de o ADN-polimerază;b) sunt înlăturate de o ADN-ligază;

73

c) [x] sunt înlăturate de endonucleaze;d) sunt rezultatul acţiunii unei fotoliaze;e) [x] sunt rezultatul acţiunii unei glicozilaze.

73. CM În procesul de reparaţie prin excizia nucleotidelor participă:a) [x] ADN-polimeraza;b) [x] ADN-ligaza;c) ADN-glicozilaza;d) [x] ARN-polimeraza;e) [x] endonucleaza.

74. CM Reparaţia prin excizia bazelor include procesele:a) înlăturarea secvenţei de ADN modificat;b) [x] înlăturarea bazei modificate;c) [x] înlăturarea nucleotidului apirimidinic sau apurinic;d) înlăturarea unei secvenţe de câteva nucleotide ce conţin nucleotidul

apirimidinic sau apurinic;e) [x] completarea golului.

75. CM Reparaţia prin excizia nucleotidelor:a) este specifică în cazul leziunilor ADN determinate de o modificare

nespecifică a unei baze purinicie sau pirimidinice;b) [x] este specifică în cazul leziunilor ADN determinate de apariţia

unor dimeri pirimidinici;c) [x] necesită factori de recunoaştere a compusului nespecific;d) [x] necesită participarea numeroşilor factori proteici;e) se realizează identic ca şi reparaţia directă.

76. CM Reparaţia prin excizia nucleotidelor necesită participarea:a) [x] ADN-ligazei;b) [x] endonucleazelor;c) exonucleazelor;d) [x] ADN-polimerazelor;e) ADN-glicozilazelor.

77. CM Reparaţia mismatch (greşeli de împerechere a nucleotidelor în dublul helix):

74

a) [x] înlătură perechile de nucleotide G-T;b) înlătură dimerii timinici;c) înlătură bazele azotate modificate;d) [x] implică repapaţia cu secvenţe scurte;e) implică repapaţia cu secvenţe lungi.

78. CM Reparaţia mismatch (greşeli de împerechere a nucleotidelor în dublul helix):

a) [x] se realizează în mai multe etape;b) [x] este similară cu reparaţia prin excizie;c) este posibilă numai în perioada replicativă şi postreplicativă;d) [x] este specifică modificării ADN-ului replicat;e) nu este obligatorie participarea ADN polimerazei.

79. CM Rupturile bicatenare din molecula de ADN:a) sunt imposibil de reparat;b) [x] sunt supuse atacului nucleazelor şi distrugerii ulterioare;c) [x] sunt reparate prin joncţiunea concomitentă a ambelor catene de

către ADN-ligaze;d) [x] sunt reparate prin mecanismul recombinării alelice;e) sunt reparate de sistemele de fotoreparaţie.

80. CMReparaţia:a) [x] este un proces prezent în toate sistemele biologice;b) [x] este proprietatea unică a moleculelor de ADN;c) este proprietatea comună tuturor biopolimerilor;d) [x] este caracteristică doar eucariotelor superioare;e) [x] întotdeauna leste un proces fidel, înlăturând toate leziunile din

molecula de ADN.

50. CM Organizarea cromatinei:a) [x] proteine histone;b) [x] proteine acide; c) [x] ADN; d) ATP; e) [x] ARN.

75

Capitolul 8 Gena

1. CS Termenul de „genă" a fost propus de:a) Gr. Mendel;b) Th. Morgan;c) [x] W. Johansen;d) J. Watson;e) O. Avery.

2. CS Alegeţi un răspuns FALS referitor la funcţiile genei:a) conţine informaţia despre o polipeptidă;b) [x] conţine informaţia despre sinteza unei molecule de ADN;c) conţine informaţia despre un anumit tip de ARN;d) la eucariote o genă poate determina sinteza mai multor polipeptide;e) la procariote fiecare genă asigură sinteza doar a unei polipeptide.

3. CS Este o caracteristică a genelor:a) numărul de gene diferă mult în celulele diferitor ţesuturi ale

aceluiaşi organism;b) genele mereu sunt constante şi structura lor nu poate fi modificată;c) diferite persoane se deosebesc datorită numărului diferit de gene;d) [x] bărbaţii moştenesc genele mitocondriale numai de la mamele

lor;e) nivelul de organizare a unui organism eucariot este direct

proporţional numărului de gene.

4. CS Genele „house keeping" se caracterizează prin:a) sunt active doar în unele ţesuturi, în funcţie de condiţiile mediului;b) majoritatea – sunt inactive;c) [x] drept exemplu pot servi genele ce asigură biogeneza

ribozomilor;d) de regulă, se deosebesc la diferite persoane;e) se mai numesc pseudogene.

5. CS Secvenţa genei care asigură interacţiunea cu ARN-polimeraza

76

este:a) intronul;b) exonul;c) terminatorul;d) operonul;e) [x] promotorul.

6. CS Este o caracteristică a boxei TATA:a) asigură interacţiunea cu factorii specifici de transcripţie;b) se mai numeşte boxa Pribnow;c) se localizează în poziţia –90 a promotorului;d) se întâlneşte în mai multe copii în promotor;e) [x] se mai numeşte boxa Goldberg-Hogness.

7. CS Secvenţele codificatoare ale genelor structurale la eucariote se caracterizează prin:a) [x] sunt supuse în întregime transcripţiei;b) la extremităţi conţin introni;c) conţin promotorul;d) conţin terminatorul;e) secvenţa codificatoare conţine informaţia despre mai multe proteine

ce participă într-un lanţ metabolic.

8. CS Caracteristica genelor structurale eucariote:a) sunt transcrise de ARN-polimeraza I;b) promotorul şi terminatorul nu se transcriu;c) doar exonii vor fi selectaţi pentru transcripţie;d) [x] secvenţa lider este urmată de codonul de iniţiere a translaţiei;e) numărul de introni este egal la toate genele.

9. CS Caracteristica genelor pentru ARNr la eucariote:a) toate sunt localizate în nucleol;b) [x] se transcriu cu ajutorul unor ARN-polimeraze diferite;c) formează unităţi transcripţionale mixte (ARNr-ARNt);d) fiecare unitate transcripţională conţine toate tipurile de ARNr;e) promotorii nu se transcriu.

77

10. CS Genele pentru ARNr 5S:a) sunt transcrise de aceeaşi ARN-polimerază ca şi cele pentru

ARNsn;b) la eucariote formează unităţi transcripţionale mixte, împreună cu

genele pentru ARNt;c) [x] promotorul este supus transcripţiei;d) sunt localizate în organizatorii nucleolari ai cromozomilor 13, 14,

15, 21, 22;e) sunt transcrise de ARN-polimeraza I.

11. CS Pentru operoni este caracteristic:a) prezenţa intronilor şi a exonilor;b) promotorii sunt recunoscuţi cu ajutorul ARN-polimerazei II;c) conţin mai mulţi membri ai unei familii de gene repetitive;d) sunt formaţi dintr-un un promotor şi mai multe gene, fiecare

finalizându-se cu câte un terminator;e) [x] reprezintă unităţi transcripţionale policistronice la procariote.

12. CS Genele procariotelor:a) sunt organizate în unităţi transcripţionale policistronice, în care

genele sunt separate prin introni;b) genele pentru ARNt şi ARNm formează unităţi transcripţionale

mixte;c) [x] între un promotor şi un terminator se pot conţine câteva gene;d) în nucleoid şi plasmide există câte doi promotori: unul pentru

catena grea şi altul – pentru catena uşoară;e) genele constituie doar o mică parte din genomul bacterian.

13. CS Selectaţi afirmaţia FALSĂ referitoare la organizarea genomului nuclear uman:a) conţine majoritatea genelor unei celule;b) diferiţi cromozomi conţin un număr diferit de gene;c) [x] celulele ţesutului epitelial se deosebesc după numărul de gene

de celulele ţesutului muscular;d) celulele ţesutului epitelial se deosebesc după numărul de gene

active de celulele ţesutului muscular;e) genele „house keeping" activează în toate ţesuturile.

78

14. CS Cu O EXCEPŢIE, toate cele de mai jos caracterizează genomul mitocondrial uman:a) fiecare mitocondrie conţine ADN;b) foate moleculele de ADN din mitocondrii conţin aceeaşi

informaţie;c) doar doi promotori asigură activitatea tuturor genelor

mitocondriale;d) [x] fiecare genă se sfârşeşte cu câte un terminator;e) genele sunt lipsite de introni.

15. CS Intronii pot fi localizaţi în:a) genele mitocondriale umane;b) [x] genele structurale eucariote;c) genele pentru ARNr la om;d) majoritatea genelor la procariote;e) spaţiile intergenice.

16. CS Genele de clasa III:a) sunt caracteristice pentru eucariote şi procariote;b) [x] conţin informaţia despre ARNr 5S şi ARNt;c) la procariote sunt localizate în nucleoid şi plasmide;d) conţin promotorii în afara unităţii transcripţionale;e) formează unităţi transcripţionale mixte.

17. CS Enzima principală care asigură retrotranspoziţia este:a) ADN-polimeraza ADN-dependentă;b) ARN-polimeraza ARN-dependentă;c) restrictaza;d) topoizomeraza;e) [x] ADN-polimeraza ARN-dependentă.

18. CS Promotorul care conţine în poziţia -20 – -30 boxa TATA se află în cadrul genelor:a) [x] structurale la eucariote;b) structurale la procariote;c) tuturor genelor pentru ARNr la eucariote;

79

d) numai a genelor de clasa I;e) pentru ARNt la eucariote.

19. CS Paradoxul valorii C reprezintă:a) cantitatea de ADN este mai mică decât lungimea totală a genelor;b) [x] disproporţia mare dintre numărul de gene şi dimensiunile

genomului;c) prezenţa familiilor de gene;d) lipsa intronilor la procariote;e) prezenţa doar a doi promotori în genomul mitocondrial.

20. CS Originea majorităţii proteinelor mitocondriale:a) sunt codificate de genele mitocondriale şi sintetizate în mitocondrii;b) sunt codificate de genele nucleare şi sintetizate în mitocondrii;c) [x] sunt codificate de genele nucleare şi sintetizate în citoplasmă;d) sunt codificate de genele mitocondriale şi sintetizate în citoplasmă;e) sunt codificate de genele nucleare şi sintetizate în nucleu.

21. CM Sunt caracteristici ale structurii mozaice a genelor la eucariote:a) toate genele conţin numai secvenţe informaţionale;b) [x] genele conţin secvenţe informaţionale şi neinformaţionale;c) [x] genele conţin introni şi exoni;d) extremităţile genelor sunt reprezentate de introni;e) [x] majoritatea genelor au aceeaşi structură în toate ţesuturile.

22. CM Conceptul contemporan despre genă:a) [x] gena este unitatea funcţională a ADN nuclear sau mitocondrial

ce determină sinteza proteinelor;b) o genă – un caracter;c) [x] gena este o secvenţă de ADN (sau ARN la unele virusuri) care

determină sinteza unei macromolecule;d) [x] gena este secvenţa de nucleotide care determină sinteza unui

anumit tip de ARN (ARNm, ARNt, ARNr);e) o genă – o enzimă.

23. CM Sunt caracteristici ale genomului mitocondrial uman:a) conţine multe secvenţe neinformaţionale;

80

b) genele nu conţin introni;c) [x] genele structurale asigură sinteza doar a unor proteine ce

activează în mitocondrii;d) se conţin 13 gene pentru ARNt, 2 – pentru ARNr şi 22 – pentru

ARNm;e) [x] fiecare genă conţine câte un promotor.

24. CM Grupul de gene alăturate, localizate într-un cromozom poartă denumirea de:a) unitate transcripţională;b) replicon;c) operon;d) [x] grup de înlănţuire;e) [x] grup lincaj.

25. CM Genele structurale codifică pentru:a) ARNr;b) [x] ARNm;c) [x] polipeptide;d) ARNt;e) hidraţi de carbon.

26. CM Promotorul genelor determină:a) interacţiunea cu ADN-polimeraza;b) [x] direcţia de transcripţie;c) [x] catena care va fi transcrisă;d) [x] interacţiunea cu factorii proteici de transcripţie;e) locul de începere a sintezei proteinei.

27. CM Promotorul genelor eucariotice:a) [x] de obicei, promotorul genelor structurale nu se transcrie;b) [x] conţine situsuri de interacţiune cu enzime şi factori de

transcripţie;c) ADN-polimeraza interacţionează cu promotorul prin intermediul

proteinelor reglatoare;d) [x] promotorii genelor de clasa III parţial sunt transcrişi;e) în promotorii genelor pentru ARNr punctul ORI este transcris.

81

28. CM Promotorii genelor structurale la eucariote se caracterizează prin:a) boxa TATA, numită şi boxa Pribnow, se localizează în poziţia -30 –

-20;b) [x] pot conţine mai multe boxe GC;c) [x] boxa CAAT asigură interacţiunea cu proteinele de iniţiere a

transcripţiei;d) [x] secvenţe specifice pentru fiecare promotor asigură interacţiunea

cu factori specifici de transcripţie;e) conţin situsul de poliadenilare.

29. CM Numărul de gene în celulele somatice umane se caracterizează prin:a) [x] existenţa a 30000-40000 gene;b) numărul de gene este direct proporţional faţă de numărul de

cromozomi;c) stabilitate;d) [x] numărul de gene active depinde de tipul ţesutului şi influenţa

factorilor de mediu;e) [x] unele gene se repetă de mai multe ori în genom;

30. CM Elementele reglatoare ale genei la procariote:a) [x] într-o unitate transcripţională numărul de promotori coincide cu

cel al terminatorilor;b) de obicei, atât promotorul, cît şi terminatorul se transcriu;c) terminatorul conţine informaţii despre terminarea procesului de

translaţie;d) promotorul conţine semnalul de iniţiere a translaţiei;e) [x] un promotor poate determina expresia mai multor gene.

31. CM Caracteristica intronilor:a) [x] sunt prezenţi în transcriptul primar;b) [x] se află în regiunea transcrisă a genei;c) conţin situsul de iniţiere a translaţiei;d) [x] de obicei, au o lungime mai mare decât cea a exonilor;e) se conţin în toate genele eucariote.

82

32. CM Unităţile transcripţionale ce codifică pentru proteine la eucariote se caracterizează prin:a) [x] de obicei, sunt monocistronice;b) frecvent sunt policistronice;c) [x] pot conţine introni şi exoni;d) [x] sunt copiate de ARN-polimeraza II;e) [x] conţin un promotor, un terminator şi o regiune codificatoare.

33. CM Sunt caracteristici ale exonilor:a) de obicei, sunt înlăturaţi pe parcursul splicing-ului;b) în genă se conţin într-un număr mai mic decât intronii;c) [x] conţin informaţia despre secvenţa aminoacizilor;d) la procariote – lipsesc;e) [x] se conţin în ARNm.

34. CM Sunt caracteristici ale genelor pentru ARNr la eucariote:a) sunt transcrise de o singură ARN-polimerază;b) [x] formează unităţi transcripţionale constituite din mai multe gene;c) [x] sunt transcrise în nucleol şi în nucleoplasmă;d) sunt transcrise doar în nucleol;e) sunt transcrise doar în nucleoplasmă.

35. CM Genele de clasa I:a) codifică pentru toate tipurile de ARNr;b) [x] un promotor asigură transcrierea unui grup de gene;c) la om sunt localizate în cromozomii 13, 14, 15, 20, 21;d) [x] la om sunt lipsite de introni;e) [x] se repetă de mai multe ori în acelaşi cromozom.

36. CM Genele pentru ARNt la eucariote:a) [x] sunt transcrise de ARN-polimeraza III;b) [x] formează unităţi transcripţionale multigenice;c) sunt transcrise în citozol;d) [x] diferite unităţi transcripţionale se deosebesc prin numărul şi

tipul genelor;e) [x] promotorii se supun transcripţiei.

83

37. CM Caracteristica genelor la procariote:a) [x] promotorii sunt recunoscuţi direct de ARN-polimeraze;b) boxa Pribnow este responsabilă de interacţiunea cu ADN-

polimeraza;c) [x] genele sunt transcrise de o singură ARN-polimerază;d) [x] genele pentru ARNt şi ARNr formează unităţi transcripţionale

mixte;e) [x] genele nu conţin introni.

38. CM Caracteristica operonilor:a) reprezintă unităţi transcripţionale la eucariote;b) [x] reprezintă unităţi transcripţionale policistronice;c) [x] conţin mai multe gene structurale;d) [x] terminatorul reprezintă o secvenţă palindromică;e) terminatorul conţine situsul pentru poliadenilare.

39. CM Caracteristica genelor structurale la procariote:a) [x] frecvent sunt organizate în unităţi policistronice;b) [x] genele participante într-un lanţ metabolic sunt dispuse alături;c) unităţile transcripţionale, concomitent cu gene structurale, conţin şi

gene pentru ARNt şi ARNr;d) secvenţa operatoare este localizată în regiunea terminatorului;e) [x] sunt transcrise de o singură ARN-polimerază.

40. CM Genele pentru ARNt şi ARNr la procariote:a) sunt transcrise de o ARN-polimerază specifică;b) frecvent conţin introni;c) [x] unităţile transcripţionale pot conţine câţiva promotori;d) [x] reprezintă unităţi transcripţionale mixte;e) sunt localizate în afara nucleoidului.

41. CM Caracteristica genomului uman:a) [x] practic toate celulele somatice conţin aceeaşi informaţie

ereditară;b) majoritatea ADN este localizat în nucleol;c) ADN-satelit reprezintă gene repetitive;

84

d) [x] numărul de gene în cromozomi este diferit;e) [x] numărul de gene active diferă în diferite ţesuturi.

42. CM Familiile de gene repetitive:a) [x] au provenit prin duplicaţia unei gene ancestrale;b) [x] drept exemplu pot servi genele pentru ARNr 5S;c) [x] au aceeaşi structură;d) diferiţi membri ai familiei exercită aceeaşi funcţie, dar au secvenţe

diferite;e) [x] de obicei, sunt în exces.

43. CM Familiile de gene nerepetitive se caracterizează prin:a) drept exemplu pot servi genele pentru ARNr;b) [x] fiecare membru are particularităţi distincte;c) structura şi funcţiile tuturor membrilor sunt identice;d) [x] diferiţi membri se pot activa în perioade diferite ale

ontogenezei;e) [x] pot conţine pseudogene.

44. CM Particularităţile genomului mitocondrial uman:a) [x] conţine puţine secvenţe necodificatoare;b) [x] genele structurale codifică proteine ale metabolismului

energetic;c) replicarea ADN mitocondrial, de obicei, are loc la începutul fazei S

a ciclului celular;d) conţine doar două gene pentru ARNr: 18S şi 28S;e) conţine gene ce codifică pentru enzimele implicate în replicaţie şi

transcripţie.

45. CM Caracteristica genelor mitocondriale la om:a) au specificitate de ţesut;b) [x] formează unităţi transcripţionale multigenice mixte;c) [x] genele structurale sunt separate prin gene pentru ARNt;d) [x] particularităţile codului genetic mitocondrial permit descifrarea

a 61 codoni cu ajutorul a 22 tipuri ARNt;e) [x] la om cea mai lungă secvenţă necodificatoare este reprezentată

de promotori;

85

46. CM Caracteristica transpozonilor:a) [x] reprezintă secvenţe de ADN ce-şi schimbă poziţia în genom;b) transpozonii sunt excizaţi din poziţia iniţială cu ajutorul

restrictazelor;c) [x] conţin gena pentru enzima transpozaza;d) sinteza lor este asigurată de telomeraze;e) [x] conţin la capete secvenţe inversate.

47. CM Elementele genetice migratoare se caracterizează prin:a) frecvenţa de transpoziţie este influenţată de diverşi factori;b) sunt specifice pentru procariote, în timp ce la om lipsesc;c) [x] inserţia în poziţie nouă poate perturba activitatea genelor vecine;d) [x] pot determina apariţia mutaţiilor;e) pot să determine crossing-overul inegal.

48. CM Caracteristica retrotranspozonilor:a) [x] reprezintă secvenţe de ADN ce-şi modifică poziţia în genom;b) în rezultatul retrotranspoziţiei, cantitatea de ADN nu se modifică;c) reverstranscriptaza codificată este o ARN-polimerază ADN-

dependentă;d) [x] revertaza este necesară pentru asigurarea transpoziţiei;e) sunt caracteristici numai pentru celulele bacteriene.

49. CM Caracteristica enhancerilor:a) [x] asigură o expresie mai intensă a genei;b) întotdeauna se află în faţa promotorului;c) facilitează ataşarea ADN-polimerazei la promotor;d) [x] măresc rata de transcripţie;e) sunt caracteristici pentru toate genele.

50. CM Silencerii:a) sunt secvenţe caracteristice pentru procariote;b) interacţionează cu proteinele ataşate la terminator;c) [x] diminuează rata de interacţiune a ARN-polimerazei cu

elementele reglatoare ale genei;d) [x] pot fi situaţi în faţa promotorului sau după terminator;

86

e) [x] pot fi localizaţi la distanţă diferită de genă.Capitolul 9

Transcripţia şi processingul ARN

1. CS "CAP"-area ARNm precursor asigură:a) replicarea ADN;b) repararea ADN;c) [x] stabilitatea moleculelor de ARN;d) denaturarea ADN;e) splicingul.

2. CS La transcripţie participă:a) fragmentul Okazaki;b) primaza;c) [x] promotorul genei;d) ADN-polimeraza;e) secvenţa ORI.

3. CS Iniţierea transcripţiei este determinată de:a) situsul A – aminoacil;b) ARNr;c) [x] complexul TBP-TATA-boxă;d) peptidil-transferază;e) braţul acceptor al ARNt.

4. CS Situsul donor al intronului este:a) AU; b) [x] GU; c) AG; d) CU; e) GA.

5. CS Situsul acceptor al intronului este:a) GA; b) AU;c) GA; d) [x] AG;

87

e) GC.

6. CS Transcripţia la eucariote are loc în:a) citozol;b) [x] nucleu;c) lizozomi;d) aparatul Golgi;e) reticulul endoplasmatic.

7. CS Processing-ul ARNm precursor are loc în:a) aparatul Golgi;b) citoplasmă;c) [x] nucleu;d) reticulul endoplasmatic;e) ribozomi.

8. CS În procesul de transcripţie se formează:a) polipeptide;b) glucide;c) [x] molecule de ARN;d) molecule de ADN;e) glicolipide.

9. CS Transcripţia reprezintă:a) replicarea ADN;b) [x] copierea informaţiei genetice;c) transformarea polipeptidului în proteină;d) sinteza diferitor biomolecule;e) decodificarea informaţiei genetice.

10. CS Transcripţia reprezintă:a) [x] biosinteza ARNm precursor;b) înlăturarea intronilor;c) transformarea polipeptidului în proteină;d) sinteza semiconservativă a ADN;e) activarea aminoacizilor.

88

11. CS Processing-ul include:a) sinteza proteinei;b) vtranscripţia;c) translaţia;d) [x] poliadenilarea;e) replicarea.

12. CS Transcripţia este asigurată de:a) helicază;b) primază;c) topoizomerază;d) [x] ARN-polimerază;e) ADN-polimerază.

13. CS Transcripţia este asigurată de:a) ligază;b) endonuclează;c) [x] ARN-polimerază;d) telomerază;e) peptidil-transferază.

14. CS Iniţierea transcripţiei se caracterizează prin:a) poliadenilarea capătului 3' al ARN precursor;b) [x] legarea factorului de transcripţie TFII D la boxa TATA;c) "CAP-are";d) splicing; e) prezenţa helicazei.

15. CS Splicing-ul se caracterizează prin:a) sinteza intronilor;b) îndepărtarea catenelor de ADN;c) [x] unirea ("sudarea") exonilor;d) prezenţa punctului ORI;e) sinteza fragmentelor Okazaki.

16. CS ARN-polimeraza III asigură:a) [x] transcripţia ARNr 5S;

89

b) sinteza ADN;c) sinteza ARNm;d) sinteza primerilor;e) transcripţia ARNr 5,8S.

17. CS ARN-polimeraza II asigură sinteza:a) ARNr 5,8S; b) ARNr 18S; c) ARNr 16S; d) ARNt; e) [x] ARNm.

18. CS ARN-polimeraza I efectuează:a) sinteza ARNm;b) transcripţia genelor ARNt;c) reparaţia ADN;d) sinteza ADN;e) [x] sinteza transcriptului ARNr 45S.

19. CS ADN-polimeraza asigură:a) [x] sinteza noilor catene de ADN;b) sinteza ARNr;c) denaturarea locală a catenelor de ADN;d) sinteza moleculelor mici de ARN;e) spiralizarea catenelor de ADN.

20. CS Indicaţi afirmaţia ce caracterizează splicesomul:a) este procesul de modificare a capetelor moleculelor de ARNm

precursor;b) este procesul de înlăturare a intronilor;c) reprezintă unirea exonilor;d) reprezintă "CAP"-area capătului 5' al ARNm precursor;e) [x] este un complex enzimatic format din ribonucleoproteide.

21. CS Indicaţi enzima ce participă la transcripţia genelor ribozomale în nucleol:

a) [x] ARN-polimeraza I;

90

b) primaza;c) ARN-polimeraza II;d) topoizomeraza;e) ARN-polimeraza III.

22. CS Indicaţi enzima ce participă la transcripţia genelor ARNt:a) helicaza;b) endonucleaza;c) ARN-polimeraza I;d) ARN-polimeraza II;e) [x] ARN-polimeraza III.

23. CS Care dintre moleculele ARNr reprezintă un transcript primar?a) ARNr 5S; b) ARNr 5,8 S; c) ARNr 18S; d) ARNr 28S; e) [x] ARNr 45S.

24. CS Care dintre factorii transcripţionali enumeraţi posedă activitate ATP-azică?

a) TFII A; b) [x] TFII B; c) TFII D; d) TFII F; e) TFII E.

25. CS Indicaţi fracţia de ARNr ce se formează din precursorii ARNr 45 S :

a) 5 S; b) 40 S; c) 16 S;d) 23 S; e) [x] 28 S.

26. CM La transcripţie participă:a) [x] factori de transcripţie;

91

b) helicaza;c) [x] ARN-polimeraza II;d) [x] boxa TATA;e) topoizomeraza.

27. CM Aparatul de transcripţie include:a) ADN-polimeraza;b) [x] ARN-polimeraza;c) [x] gena;d) [x] factorii proteici TFII D, TFII B;e) enhancer-ul.

28. CM Care dintre afirmaţii caracterizează ARNm:a) reprezintă matriţă pentru sinteza polizaharidelor;b) [x] reprezintă o moleculă monocatenară;c) [x] se sintetizează în nucleu;d) [x] copie informaţia genetică;e) se sintetizează în citozol.

29. CM Transcripţia la eucariote:a) se realizează cu participarea ARNt;b) se realizează cu participarea ribozomilor;c) constă în sinteza ADN;d) [x] are loc în nucleu;e) [x] finalizează prin sinteza moleculelor ARN.

30. CM ARNm la eucariote:a) reprezintă o moleculă bicatenară;b) reprezintă copia exactă a catenei anticodogene a moleculei de ADN;c) [x] reprezintă un lanţ polinucleotidic;d) [x] conţine riboză;e) conţine timină.

31. CM Pecursorul ARNm la eucariote:a) este complementar catenei codogene a ADN;b) [x] conţine baza azotată uracilul;c) [x] este complementar catenei anticodogene a ADN;

92

d) [x] reprezintă o moleculă monocatenară;e) [x] se sintetizează în direcţia 5'3'.

32. CM Transcripţia la eucariote se finalizează cu sinteza:a) [x] ARNm monocistronic;b) ARNm policistronic;c) [x] ARNm imatur;d) [x] structurii monocatenare;e) structurii dublucatenare.

33. CM Componenţii necesari transcripţiei la eucariote:a) [x] nucleotide;b) primer;c) helicază;d) [x] factori proteici;e) [x] ARN-polimerază.

34. CM Factorul proteic TFII B:a) interacţionează cu boxa TATA;b) stabilizează complexul TBP (TFII D) - boxa TATA;c) [x] posedă activitate ATP-azică;d) [x] contribuie la denaturarea ADN;e) asigură copierea matriţei ADN de către ARN-polimeraza II.

35. CM Factorul proteic TFII F:a) asigură alunecarea ARN-polimerazei pe matriţă;b) asigură interacţiunea TFII D (TBP) cu boxa TATA;c) apropie enhacerul de promotor;d) [x] exercită funcţia de helicază ATP-dependentă;e) [x] efectuează denaturarea locală a moleculei de ADN.

36. CM Secvenţele reglatoare ale transcripţiei sunt:a) intronii; b) [x] enhacerul; c) [x] promotorul;d) [x] silencerul;e) [x] terminatorul.

93

37. CM Terminarea transcripţiei este asigurată de:a) boxa TATA;b) [x] secvenţe nucleotidice inversate;c) [x] formarea buclei;d) secvenţa lider;e) exoni.

38. CM Secvenţele ce reglează transcripţia:a) secvenţa TTT;b) [x] boxa TATA;c) [x] boxa CAAT;d) [x] boxa GC;e) [x] secvenţe palindromice.

39. CM Processingul reprezintă:a) transcripţia;b) [x] excizia intronilor;c) translaţia;d) [x] "CAP"area;e) [x] poliadenilarea.

40. CM Processingul reprezintă:a) sinteza polipeptidului;b) [x] "CAP"area;c) transportul aminoacidului;d) [x] unirea exonilor;e) translaţia.

41. CM Secvenţele modulatoare ale transcripţiei sunt:a) situsul ORI; b) exonii; c) [x] enhancerul; d) primerul; e) [x] silencerul.

42. CM Enumeraţi componentele complexului deschis al transcripţiei:

94

a) punctul ORI;b) [x] situsul de denaturare;c) [x] situsul de renaturare;d) [x] centrul catalitic;e) [x] hibridul ADN-ARN.

43. CM Unitatea transcripţională a genelor de clasa I codifică pentru:a) ARNr 5S; b) [x] ARNr 5,8S; c) ARNr 16S; d) [x] ARNr 18S; e) [x] ARNr 28S.

44. CM Produşii finali ai transcripţiei genelor pentru ARNt şi ARNr la procariote:

a) ARNr 28S; b) [x] ARNr 23S; c) [x] ARNr 16S; d) [x] ARNt; e) [x] ARNr 5S.

45. CM Ce evenimente se produc la etapa de elongare a transcripţiei?a) [x] unirea factorului TFII S la ARN-polimerază;b) unirea factorului TFII B la ARN-polimerază;c) [x] înlăturarea factorului TFII B;d) [x] în urma ARN-polimerazei se deplasează factorul proteic de

eliberare;e) [x] eliberarea promotorului.

46. CM În procesul transcripţiei ARN-polimeraza II:a) [x] citeşte catena anticodogenă a ADN – ului în direcţia 3'5';b) citeşte catena codogenă a ADN– ului în direcţia 5'3';c) [x] polimerizează nucleotidele în direcţia 5'3';d) [x] viteza de polimerizare este de 30 nucleotide pe secundă;e) polimerizează nucleotidele în direcţia 3'5'.

47. CM Terminarea transcripţiei la procariote este însoţită de:

95

a) [x] transcripţia secvenţei palindromice;b) [x] încetinirea ARN-polimerazei;c) [x] formarea buclei;d) accelerarea deplasării ARN-polimerazei;e) [x] disocierea complexului ADN, ARN, ARN-polimerază.

48. CM Splicing-ul alternativ asigură:a) [x] înlăturarea unor exoni; b) poliadenilarea capătului 3' al ARNm;c) unirea selectivă a intronilor;d) [x] unirea diferenţiată a exonilor;e) formarea câtorva tipuri de ARNm maturizat.

49. CM Activarea genelor la eucariote include:a) apariţia enhacer-ului;b) metilarea promotorului;c) [x] despiralizarea fragmentului ADN ce conţine gena;d) [x] acţiunea factorilor proteici de transcripţie;e) influenţa silencer-ului.

50. CM Tipurile de ARN ce funcţionează în citoplasmă:a) ARN precursor;b) ARN din componenţa ribozimelor U1-U6;c) [x] ARNr în complex cu proteinele; d) [x] ARNm;e) [x] ARNt;;

Capitolul 10 Translaţia

1. CS Alegeţi din cele menţionate proprietatea care NU este specifică codului genetic:a) triplet;b) colinear;c) [x] suprapus;d) cvaziduplet;e) degenerat.

96

2. CS Alegeţi din cele menţionate proprietatea care NU este specifică codului genetic:a) este fără virgule;b) din cele trei nucleotide ale codonului, de regulă, primele două sunt

semnificative;c) codonii vecini nu conţin nucleotide comune;d) [x] la procariote şi virusuri codul este alcătuit din dupleţi;e) fiecare aminoacid este codificat de cel puţin un triplet de

nucleotide.

3. CS Care din enunţuri NU este caracteristic translaţiei:a) este un proces complicat de interacţiuni între molecule;b) este o etapă în realizarea informaţiei genetice;c) reprezintă decodificarea informaţiei genetice;d) reprezintă transmiterea informaţiei genetice de la o genă la un

polipeptid prin intermediul unui mesager;e) [x] reprezintă transmiterea informaţiei genetice de la o genă la un

mesager.

4. CS Ribozomii:a) sunt alcătuiţi din ADN şi proteine;b) sunt localizaţi în nucleu şi mitocondrii;c) la eucariote sunt sintetizaţi în citozol;d) [x] reprezintă nu numai sediul, dar şi participă activ la biosinteza

polipeptidului;e) sunt acoperiţi cu o membrană externă şi una internă.

5. CS Alegeţi o afirmaţie falsă pentru ARNt:a) este format din 70-90 nucleotide;b) conţine unele baze minore şi modificate;c) se caracterizează prin structurile primară, secundară şi terţiară;d) [x] transportă informaţia genetică în nucleu;e) rezultă din transcrierea genelor de clasa III.

6. CS Alegeţi caracteristica falsă pentru aminoacil-ARNt-sintetaze:a) activează aminoacidul respectiv;

97

b) sunt specifice pentru fiecare aminoacid;c) recunosc un anumit tip de ARNt şi aminoacidul respectiv;d) [x] activează şi asigură legarea unui aminoacid la orice tip de

ARNt;e) asigură selectarea corectă şi legarea aminoacidului la molecula

respectivă de ARNt.

7. CS Etapa de iniţiere a translaţiei este asigurată de:a) ARN precursor;b) [x] factori proteici;c) aminoacizi;d) aminoacil-ARNt-sintetaza;e) peptidaze.

8. CS Ribozomul constă din:a) [x] proteine şi ARN;b) proteine, ARN şi ADN;c) ADN şi proteine;d) ADN şi proteine histone;e) ADN şi proteine nehistone.

9. CS Enzima implicată în translaţie este:a) primaza; b) [x] aminoacil –ARNt-sintetaza; c) ARN-polimeraza I; d) topoizomeraza;e) helicaza.

10. CS Din care dintre moleculele enumerate se formează ARNr?a) ARNr 5 S; b) ARNr 5,8 S; c) ARNr 18 S; d) ARNr 28 S; e) [x] ARNr 45 S.

11. CS În procesul de translaţie se formează:a) structura terţiară a proteinei;

98

b) [x] polipeptidul;c) lipoproteida;d) ARNm precursor; e) ADNc.

12. CS Translaţia este:a) [x] decodificarea informaţiei ARNm; b) sinteza ARNm; c) sinteza semiconservativă a ADN-lui;d) schimbarea structurii materialului genetic; e) eliminarea secvenţelor neinformative ale ARNm – precursor.

13. CS Care ferment participă în translaţie?a) ADN-polimeraza; b) endonucleaza; c) helicaza; d) [x] peptidil-transferaza; e) primaza.

14. CS În procesul de translaţie se formează:a) ARN - transcriptul primar; b) ARNm; c) [x] polipeptidul; d) ADNc; e) ARNt.

15. CS Un triplet de nucleotide al moleculei de ADN corespunde cu:a) o genă; b) o proteină; c) [x] un aminoacid; d) o bază azotată; e) un ARNm.

16. CS Iniţierea translaţiei este realizată de:a) pro ARNm;b) [x] factori proteici;c) aminoacizi;

99

d) aminoacil-ARNt-sintetaza;e) peptidaza.

17. CS Alegeţi afirmaţia falsă în caracteristica ARNt:a) la eucariote se sintetizează în nucleu şi mitocondrii; b) interacţionează cu aminoacil-ARNt-sintetazele; c) [x] se caracterizează prin structură primară, secundară, terţiară;d) transportă informaţia genetică din nucleu în citoplasmă;e) transportă aminoacizii.

18. CS Cîţi tripleţi conţine secvenţa translată a ARN-m ce codifică polipeptidul alcătuit din 500 aminoacizi?a) 1500; b) [x] 501; c) 250; d) 500;e) 150.

19. CS ARNt asigură transferul:a) ARNm din nucleu în citoplasmă; b) aminoacizilor din nucleu în citoplasmă;c) aminoacizilor din citoplasmă în nucleu; d) [x] aminoacizilor spre ribozomi;e) aminoacizilor spre aparatul Golgi.

20. CM Proprietatea codului genetic de a fi universal înseamnă:a) [x] la toate organismele există acelaşi cod genetic;b) [x] o secvenţă de nucleotide din genă codifică aceeaşi secvenţă de

aminoacizi la toate organismele;c) aminoacizii sunt determinaţi de aceiaşi codoni la toate organismele;d) [x] folosirea aceloraşi codoni pentru codificarea aceloraşi

aminoacizi la organismele diferitor specii;e) posibilitatea sintezei unei proteine umane într-o bacterie.

21. CM În concepţia contemporană colinearitatea codului genetic înseamnă corespunderea ordinii:a) [x] nucleotidelor în genă cu ordinea aminoacizilor în polipeptid;

100

b) [x] codonilor în genă cu ordinea aminoacizilor într-un polipeptid;c) [x] codonilor din ARNm cu ordinea aminoacizilor într-un

polipeptid;d) aminoacizilor în histone la toate mamiferele;e) [x] missens-codonului modificat din ARNm cu succesiunea

aminoacidică nouă în lanţul polipeptidic.

22. CM Alegeţi afirmaţiile care corespund proprietăţii codului genetic de a fi degenerat:a) un aminoacid este codificat doar de un singur codon;b) un triplet codifică 3 aminoacizi;c) [x] aminoacizii (cu excepţia Met şi Trp) sunt codificaţi de mai mulţi

codoni;d) [x] codonii UAA, UAG, UGA sunt triplete sinonime;e) [x] genele ce se deosebesc după secvenţa nucleotidică pot codifica

secvenţe identice de aminoacizi.

23. CM Una din proprietăţile codului genetic este de a fi continuu, care se manifestă prin:a) secvenţe de nucleotide neîntrerupte în genă;b) [x] succesiunea neîntreruptă a tripletelor în genă; c) [x] translare fără semne de punctuaţe a codonilor ARNm;d) [x] de obicei, sinteza polipeptidului nu se întrerupe în cazul

inserării sau pierderii unui nucleotid;e) lipsa spaţiilor între codoni.

24. CM Translaţia codonilor din molecula de ARNm:a) [x] este realizată conform principiului complementarităţii;b) [x] este realizată de diferite molecule de ARNt;c) [x] este realizată cu participarea diferitor aminoacizi;d) este controlată de diferite proteine nucleare;e) [x] este iniţiată de codonul universal AUG.

25. CM ARNm la procariote:a) [x] se sintetizează de pe catena necodogenă;b) reprezintă o copie a exonilor;c) [x] este, de regulă, policistronic;

101

d) [x] se începe cu "CAP"-ul;e) [x] conţine o secvenţă reglatoare Shine-Dalgarno.

26. CM ARNm la eucariote:a) [x] se sintetizează în nucleu;b) transmite informaţia genetică de la o generaţie la alta de celule;c) [x] reprezintă o matriţă pentru sinteza polipeptidului;d) începe cu un codon de iniţiere;e) [x] nu conţine secvenţe reglatoare.

27. CM Ribozomul:a) [x] constituie un complex ribonucleoproteic;b) [x] conţine centre active A, P, E;c) reprezintă numai sediul sintezei polipeptidelor;d) [x] conţine o enzimă, care catalizează formarea legăturilor

peptidice;e) se formează la procariote şi eucariote în nucleu.

28. CM Funcţiile ARNt:a) [x] transmiterea informaţiei genetice din nucleu în citoplasmă;b) [x] transportul selectiv al aminoacizilor la ribozomi;c) [x] decodificarea informaţiei genetice;d) [x] traducerea succesiunii codonilor din ARNm într-o secvenţă

specifică de aminoacizi;e) participă în transcripţie.

29. CM Alegeţi afirmaţiile care caracterizează aminoacil-ARNt -sintetaza:a) participă la translocarea ribozomului;b) [x] în celulă există 20 tipuri;c) [x] este specifică pentru fiecare tip de aminoacid;d) [x] asigură legarea aminoacidului la molecula de ARNt respectiv;e) este sintetizată şi localizată în nucleu.

30. CM La etapa de iniţiere a translaţiei participă:a) [x] ribozomul;b) [x] ARNt de iniţiere;

102

c) alte tipuri de ARNt;d) [x] ARNm;e) factorul de translocare a ribozomului.

31. CM La etapa de iniţiere a translaţiei participă:a) [x] factori proteici;b) [x] ATP şi GTP;c) peptidaza;d) aminoacizi activaţi;e) histonele.

32. CM La etapa de elongare a translaţiei participă:a) [x] ARNt;b) [x] 20 de tipuri de aminoacizi;c) [x] ARNm;d) [x] factori de eliberare;e) Na+ şi K+ .

33. CM Decodificarea informaţiei genetice într-o succesiune a aminoacizilor are loc:a) [x] în procesul interacţiunii unui codon din ARNm cu anticodonul

din ARNt;b) cu participarea peptidazei;c) [x] cu participarea factorilor proteici de iniţiere;d) în procesul interacţiunii componentelor ribozomale cu aminoacil-

ARNt;e) cu participarea "CAP"- lui.

34. CM Conformaţia polipeptidului presupune:a) [x] transformarea polipeptidului într-o proteină activă;b) [x] glicozilarea şi fosforilarea;c) eliminarea intronilor;d) [x] hidroliza legăturilor peptidice;e) unirea exonilor.

35. CM Care sunt funcţiile moleculelor de ARN într-o celulă eucariotă? a) păstrează mesajul genetic;

103

b) [x] traduce mesajul genetic;c) transportă ADN; d) transmite mesajul genetic la descendenţi; e) [x] asigură expresia genelor.

36. CM Sinteza proteinelor are loc:a) [x] pe suprafaţa RE granulat;b) [x] în mitocondrii;c) pe suprafaţa RE neted;d) în lizosomi;e) în nucleu.

37. CM Translaţia este:a) sinteza ARN-lui; b) maturizarea ARN-lui; c) [x] procesul ce se desfăşoară în citoplasmă; d) [x] sinteza polipeptidului;e) oxidarea, fosforilarea proteinei.

38. CM ARNt:a) constă din 200 nucleotide;b) [x] constă din 75-80 nucleotide;c) [x] transportă aminoacizii spre ribozomi; d) [x] în celulele eucariote există 68 tipuri de ARNt;e) este un adaptor pentru transformarea secvenţelor de nucleotide în

secvenţe de aminoacizi.

39. CM Alegeţi afirmările false referitoare la codul genetic:a) fiecare aminoacid este codificat de trei nucleotide; b) [x] conţine semne de punctuaţie între codoni;c) fiecare nucleotid este component al unui singur codon; d) [x] de obicei, un codon determină diferiţi aminoacizi la diverse

specii; e) de regulă, un aminoacid este specificat de un singur codon.

40. CM Centrul funcţional al ribozomului cuprinde:a) [x] două triplete;

104

b) un triplet; c) [x] 6 nucleotide; d) [x] două centre active; e) 6 aminoacizi.

41. CM Care dintre moleculele enumerate participă la translaţie?a) [x] ARNm;b) [x] ARNt; c) ribozomii;d) [x] aminoacil - ARNt - sintetaza; e) ARN-polimeraza II.

42. СM Componenţii necesari pentru translaţie:a) [x] ribozomii; b) peroxizomii; c) [x] sursă de energie; d) [x] aminoacil - ARNt - sintetaza; e) primaza.

43. CM Aminoacil - ARNt - sintetaza:a) [x] este o enzimă specifică fiecarui aminoacid; b) leagă aminoacidul la capătul 3' al ARNt;c) [x] adaptează aminoacizii la ARNt corespunzător; d) este o enzimă care participă în replicarea ADN; e) este factor proteic în iniţierea transcripţiei.

44. CM Subunitatea mare ribozomală:a) [x] catalizează formarea legăturilor peptidice; b) [x] conţine situsul A; c) [x] conţine situsul P; d) leagă complexul aminoacil-ARNt-GTP-ARNm; e) [x] conţine situsul de legătură a subunităţii 40 S.

45. CM Ce afirmări sunt false în caracteristica codului genetic?a) [x] în caz de pierdere a unui nucleotid, biosinteza proteinei

întotdeauna se opreşte; b) [x] constă din 64 codoni;

105

c) un nucleotid, de regulă, este comun pentru doi codoni vecini;d) [x] este dublet; e) cu cît mai mulţi codoni codifică un aminoacid, cu atât mai frecvent

el se întâlneşte în polipeptide.

46. CM În componenţa ribozomului intră:a) ARNt; b) [x] proteine;c) [x] ARNr; d) ionii Fe2+ ; e) ionii Cu2+.

47. CM Etapele de iniţiere a translaţiei:a) sinteza ARNm precursor; b) formarea complexului aminoacil-ARNt; c) [x] unirea subunităţilor ribozomale;d) [x] disocierea GTP în GDP şi Pi;e) activarea aminoacizilor.

48. CM Codul genetic este:a) [x] universal;b) [x] multiplu (degenerat); c) suprapus; d) [x] fără semne de punctuaţie;e) specific pentru fiecare specie.

49. CM Componenţii necesari pentru translaţie:a) [x] ARNm; b) [x] ribozomii; c) lizozomii; d) [x] aminoacizii; e) [x] ARNt.

50. CM Care afirmaţii caracterizează translaţia?a) [x] este sinteza polipeptidului; b) se desfăşoară în lizozomi; c) este procesul de activare a genei;

106

d) este procesul de decodificare a informaţiei ereditare; e) [x] se realizează cu ajutorul ARNt.

51. CM Care din moleculele enumerate intră în componenţa subunităţii mari ribozomale la eucariote?a) [x] ARNr 5 S; b) [x] ARNr 5,8 S;c) ARNr 18 S; d) [x] ARNr 28 S;e) ARNr 45 S.

Capitolul 11 Metode de analiză a genelor

1. CS ADN pentru analiză se obţine din:a) orice celulă somatică; b) eritrocite; c) [x] leucocite sau orice celulă nucleată; d) trombocite; e) mai frecvent din celulele sexuale.

2. CS Enzimele de restricţie:a) se utilizează în tehnica PCR; b) recunosc ADN monocatenar; c) se întâlnesc la eucariote; d) [x] recunosc secvenţe specifice bicatenare de ADN; e) sunt de un singur tip.

3. CS Situsurile de restricţie:a) reprezintă secvenţe de ARN; b) [x] reprezintă secvenţe specifice de ADN bicatenar;c) se întâlnesc numai la eucariote; d) au o lungime de 30 pb; e) se repetă o singură dată în genom.

4. CS Rolul enzimelor de restricţie:a) clivează ADN-ul propriu;

107

b) participă la formarea legăturilor fosfodiesterice; c) iniţiază sinteza ADN; d) [x] obţinerea in vitro a fragmentelor de ADN cu diferită lungime;e) participă la repararea ADN.

5. CS ADNc reprezintă:a) ADN celular; b) ADN ce conţine introni; c) [x] ADN fără introni; d) ADN genomic; e) moleculă hibridă.

6. CS La sinteza ADNc se utilizează enzima:a) Taq-polimeraza; b) [x] reverstranscriptaza; c) primaza; d) telomeraza; e) topoizomeraza.

7. CS Hibridarea acizilor nucleici in vitro:a) este condiţionată de formarea legăturilor fosfodiesterice; b) constă în unirea a două molecule bicatenare; c) [x] este condiţionată de complementaritatea bazelor azotate; d) reprezintă hidroliza legăturilor de hidrogen; e) este o etapă obligatorie în clonarea ADN.

8. CS Hibridizarea moleculară reprezintă:a) formarea heteroduplexelor de ADN; b) alungirea ADN monocatenar; c) procesul de denaturare a moleculelor de ADN; d) [x] sinteza complementară a ARN;e) procesul de reparare a ADN-lui.

9. CS În calitate de matriţă pentru sinteza ADNc se utilizează:a) ADN genomic extras din limfocitele umane; b) ADN bicatenar marcat radioactiv;c) o secvenţă de nucleotide sintetizată în vitro;

108

d) fragmente de ADN clonat; e) [x] o moleculă de ARNm.

10. CS Hibridizarea moleculară în cazul analizei Southern-blot reprezintă:a) sinteza complementară a ARN; b) procesul de topire a ADN-lui bicatenar; c) [x] procesul de formare a structurilor bicatenare de ADN: fragment

de restricţie – sondă; d) sinteza ARN pe matriţa de ADN; e) obţinerea ADN monocatenar.

11. CS Clonarea reprezintă:a) procesul de obţinere a mai multor copii diferite de ADN din una

iniţială; b) refacerea structurii bicatenare a ADN; c) transferul unui fragment de ADN de către bacteriofagi; d) [x] procesul de obţinere a mai multor copii ale unui fragment de

ADN; e) obţinerea diferitor molecule de ADN.

12. CS Pentru PCR NU se utilizează:a) ADN matriţă; b) primeri sintetici; c) patru tipuri de dezoxiribonucleozidtrifosfaţi;d) [x] ARN-polimeraza; e) Taq-polimerază.

13. CS Reacţia de polimerizare în lanţ reprezintă:a) [x] amplificarea artificială a unor fragmente de genă; b) sinteza necomplementară in vitro; c) amplificarea in vivo a fragmentelor de ADN; d) sinteza copiilor de ARN;e) sinteza ADN-recombinant.

14. CS Fragmentele de restricţie:a) sunt întotdeauna de aceeaşi lungime;

109

b) [x] se obţin în urma clivării ADN cu restrictaze; c) fiecare fragment reprezintă o genă; d) sunt monocatenare; e) conţin numai exoni.

15. CS În calitate de gazdă de clonare NU sunt utilizate:a) celulele bacteriene; b) [x] celulele animale; c) plasmidele; d) celulele vegetale; e) celulele drojdiilor.

16. CS Moleculele de ADN recombinat obţinute in vitro:a) sunt lipsite de punctul ORI; b) pot fi multiplicate numai in vitro; c) [x] se obţin cu ajutorul restrictazelor şi ligazelor; d) constau doar din ADN vector; e) întreaga moleculă are aceeaşi origine.

17. CS Caracteristicile primerilor pentru PCR:a) [x] sunt secvenţe oligonucleotidice monocatenare; b) sunt secvenţe oligonucleotidice bicatenare; c) se întâlnesc în celula bacteriană; d) sunt fragmente de ADN cu o lungime mare; e) stopează sinteza ADN.

18. CS Prin metoda autoradiografiei se vizualizează:a) [x] fragmente de ADN marcate radioactiv; b) fragmente de ADN colorate cu bromură de ethidium; c) fragmente de ADN numai de o lungime; d) fragmente de ARN; e) fragmente de ADN cu lungime redusă.

19. CS Hibridarea in situ NU determină:a) gena dintr-un cromozom; b) [x] numărul exact al moleculelor de ARNm dintr-un ţesut; c) ADN viral;

110

d) numărul de organizatori nucleolari; e) deleţiile cromozomiale submicroscopice.

20. CS Este o condiţie necesară pentru desfăşurarea PCR:a) cunoaşterea poziţiei exacte a situsurilor de restricţie;b) prezenţa unei modificări în ADN; c) [x] utilizarea unui regim de temperatură specific; d) utilizarea unor vectori specifici de clonare; e) prezenţa gazdei de clonare.

21. CM În calitate de vector de clonare se utilizează:a) ADN genomic; b) ADNc; c) [x] ADN plasmidic; d) [x] ADN viral; e) [x] ADN modificat al adenovirusului.

22. CM Vectorii de clonare:a) se sintetizează cu ajutorul ARN-polimerazelor; b) [x] sunt răspândiţi în natură; c) [x] conţin situsuri de replicare autonomă; d) se utilizează pentru identificarea ADN complementar; e) [x] transferă fragmente de ADN străin.

23. CM Indicaţi etapele clonării ADN in vivo:a) [x] restricţia şi selecţia fragmentelor pentru multiplicare; b) [x] restricţia vectorului de clonare; c) [x] ligarea ADN vector şi a fragmetului de ADN de interes; d) schimbarea ciclică a regimului de temperatură; e) [x] transferul moleculelor recombinate în celula gazdă.

24. CM Determinarea succesiunii nucleotidelor în genă este necesară pentru:a) [x] a cunoaşte funcţia genei şi reglarea activităţii ei; b) [x] sinteza primerilor pentru PCR; c) [x] elaborarea metodelor pentru depistarea mutaţiilor; d) [x] elaborarea metodelor terapiei genice;

111

e) studierea histologică a celulelor modificate.

25. CM În calitatea de vector pentru clonarea ADN se utilizează:a) [x] plasmide; b) [x] cosmide; c) [x] fagi; d) [x] ADN viral; e) [x] bacterii.

26. CM Etapele clonării in vivo sunt:a) [x] obţinerea fragmentului de interes pentru clonare;b) [x] selecţia vectorului de clonare şi digestia cu restrictaze; c) [x] obţinerea ADN recombinat; d) hibridizarea specifică a ADN genomic cu ADN - primeri; e) [x] transferul ADN recombinat în celula gazdă.

27. CM ADNc:a) [x] se formează prin reverstranscripţie; b) [x] conţine numai regiuni codificatoare ale genei;c) este o copie exactă a genei la eucariote; d) [x] este o copie a ARN mesager;e) [x] este utilizat pentru identificarea genelor.

28. CM Hibridizarea in situ a acizilor nucleici:a) [x] se efectuează pe preparate histologice sau cromozomiale; b) nu se utilizează pe preparate arhivate; c) [x] este determinată de specificitatea sondei ADN pentru un anumit

cromozom; d) [x] permite identificarea nivelului de exprese a genei în ţesut; e) [x] determină ARNm într-o celulă particulară.

29. CM Etapele de extragere a ADN sunt:a) [x] lizarea celulelor cu detergenţi; b) [x] hidroliza proteinelor; c) [x] precipitarea în alcool de 70% şi păstrarea la -20C ;d) [x] purificarea cu cloroform şi fenol; e) separarea membranelor celulare prin centrifugare.

112

30. CM Restrictaza:a) [x] este o enzimă bacteriană; b) [x] recunoaşte o succesiune specifică de nucleotide; c) participă la ligarea secvenţelor de ADN; d) [x] are rol de protecţie; e) hidrolizează ADN celular propriu.

31. CM Amplificarea ADN reprezintă:a) determinarea succesiunii nucleotidelor în genă; b) [x] copierea repetată a ADN prin replicare; c) digestia ADN; d) [x] mărirea numărului de copii cu ajutorul enzimelor; e) obţinerea ADN monocatenar.

32. CM Indicaţi etapele izolării ADN:a) fragmentarea ADN genomic; b) [x] lizarea celulelor; c) [x] separarea nucleelor; d) hidroliza lipidelor; e) [x] deproteinizarea cu solvenţi organici.

33. CM Enzimele de restricţie:a) [x] hidrolizează ADN în fragmente; b) realizează reparaţia ADN; c) pot forma fragmente cu capete adezive; d) [x] recunosc situsurile de restricţie din ARN; e) se utilizează de geneticieni în calitate de "foarfece".

34. CM Determinaţi etapele PCR:a) sinteza primerilor; b) [x] unirea complementară a primerilor; c) [x] denaturarea ADN nou sintetizat; d) [x] sinteza enzimatică a ADN; e) digestia cu restrictaze.

35. CM Metodele de analiză a ADN-ului se utilizează pentru:

113

a) [x] identificarea persoanelor; b) elaborarea metodelor terapiei tradiţionale; c) [x] diagnosticul bolilor canceroase; d) [x] elaborarea preparatelor medicamentoase; e) [x] identificarea genelor mutante sau normale.

36. CM Procedeele studiului acizilor nucleici sunt:a) [x] extragerea şi purificarea ADN sau ARN; b) fragmentarea ADN cu enzime de polimerizare; c) [x] izolarea fragmentelor de interes; d) [x] clonarea fragmentelor izolate; e) [x] analiza secvenţelor de interes.

37. CM Tehnicile de analiză a ADN sunt:a) [x] tehnica Southern-blot; b) secvenţierea ADN; c) [x] tehnica Northern-blot; d) [x] tehnica Western-blot;e) tehnica PCR.

38. CM Etapele PCR sunt:a) digestia enzimatică a ADN-lui; b) [x] denaturarea ADN la +96C; c) [x] ligarea primerilor la +50C; d) reparaţia ADN; e) [x] extinderea primerilor la +72C.

39. CM Componente necesare pentru tehnica PCR:a) [x] primeri sintetici; b) restrictaze; c) [x] ADN genomic; d) [x] patru tipuri de dezoxiribonucleozidtrifosfaţi; e) [x] enzima Taq-polimeraza.

40. CM Aplicaţiile practice ale tehnicii PCR: a) obţinerea moleculelor de ARN; b) [x] identificarea persoanelor;

114

c) identificarea proteinelor celulare specifice; d) [x] identificarea agenţilor patogeni; e) [x] detectarea mutaţiilor.

41. CM Amplificarea in vitro se bazează pe:a) [x] principiul replicării semiconservative; b) [x] proprietatea de denaturare a ADN-lui; c) [x] fenomenul de hibridare;d) [x] principiul complementarităţii; e) proprietatea de reparare a ADN-lui.

42. CM Avantajele tehnicii PCR:a) [x] necesită o cantitate mică de ADN; b) nu se pot produce mutaţii; c) [x] este o metodă rapidă; d) asigură amplificarea ADN-lui întregului genom; e) [x] produsele amplificării pot fi folosite în calitate de sonde

moleculare.

43. CM Etapele tehnicii Southern-blot:a) [x] denaturarea fragmentelor bicatenare cu o soluţie alcalină; b) [x] separarea fragmentelor de restricţie prin electoforeză;c) [x] transferul capilar al fragmentelor de ADN pe filtre de

nitroceluloză; d) hibridarea cu primeri specifici; e) [x] autoradiografia.

44. CM Prin tehnica Southern-blot se determină:a) prezenţa sau lipsa unor situsuri de restricţie; b) poziţia genei în genom; c) polimorfismul ADN; d) structura primară ADN; e) structura ARN.

45. CM Tehnica Sanger:a) reprezintă sinteza in vitro a ADN, utilizând ca matriţă ADN-ul

studiat;

115

b) se bazează pe principiul complementarităţii; c) reacţia este blocată specific în poziţia unei baze anumite; d) ADN-ul este supus seriei de patru reacţii specifice fiecărei baze; e) se aplică sonde moleculare.

46. CM Componentele tehnicii Sanger:a) ADN matriţă; b) didezoxiribonucleozidtrifosfaţi marcaţi; c) sonde marcate fluoriscent; d) ADN polimeraza; e) dezoxiribonucleozidtrifosfaţi.

47. CM Importanţa tehnicii Sanger:a) determinarea paternităţii; b) determinarea structurii primare a ADN; c) determinarea purtătorilor de gene normale sau mutante; d) determinarea structurii situsurilor de restricţie; e) determinarea secvenţelor ARNm.

48. CM Este specific pentru tehnica Northern-blot:a) fenomenul de hibridare cu sonde marcate; b) transferul ARN pe filtre de nailon; c) digestia enzimatică a ADN; d) electroforeza în condiţii de denaturare; e) permite identificarea transcriptelor genelor analizate.

49. CM Tehnica Western-blot:a) permite identificarea expresiei genei; b) constă în identificarea proteinei specifice; c) proteinele sunt transferate pe filtre de nailon; d) proteinele sunt tratate cu anticorpi marcaţi radioactiv; e) permite identificarea ARN-ului celular;

50. CM Situsul de restricţie:a) [x] reprezintă un marker genetic;b) [x] determină polimorfismul fragmentelor de restricţie;c) [x] ocupă o poziţie particulară în genom;

116

d) se întâlneşte numai la eucariote; e) nu este recunoscut de endonucleaze de restricţie.

117