dr.ing. Liviu Prună Reprezentarea, cotarea şi notarea filetelor

E/Desen 16 februarie 2001 1

REPREZENTAREA, COTAREA ŞI NOTAREA FILETELOR Definiţie: Filetul este o nervură elicoidală aşezată pe o suprafaţă de rotaţie, cilindrică sau conică, (figura 1). Filetul este o parte constitutivă a şuruburilor şi piuliţelor, caz în care serveşte la realizarea asamblărilor demontabile, sau a altor piese servind, de exemplu, la transmiterea mişcării.

Clasificarea filetelor se face având în vedere caracteristicile lor, astfel:

!"După profilul filetului: triunghiular, pătrat, trapezoidal, ferăstrău, dreptunghiular, rotund.

!"După sensul de înfăşurare: normal (dreapta) sau stânga.

!"După suprafaţa de revoluţie pe care se execută: cilindric sau conic.

!"După numărul de începuturi: cu un început (filet simplu), cu mai multe începuturi (filet multiplu).

!"După unităţile de măsură în care se exprimă: filet metric (mm), filet în ţoli (inch).

1. Reprezentarea filetelor

Conform normelor în vigoare când se reprezintă un filet nu se desenează spirele acestuia. Imaginar, se consideră că, vârful spirelor se înscrie într-un cilindru numit cilindrul vârfurilor filetului şi, fundul spirelor se înscrie într-un alt cilindru numit cilindrul fundurilor filetului. Ei bine, când se reprezintă un filet se trasează doar generatoarele celor doi cilindri.

În figura 2 avem o piesă sub forma unei ţevi care este prevăzută în partea stângă cu un filet exterior şi, în partea dreaptă cu un filet interior. Am pus în evidenţă cilindrul vârfurilor filetului (linia vârfurilor) atât pentru filetul exterior cât şi pentru cel interior. Observăm că acesta se trasează cu linie continuă groasă. De asemenea, am evidenţiat cilindrul fundurilor filetului (linia fundurilor), care se trasează cu linie continuă subţire şi, linia terminală a filetelor care, se trasează cu linie continuă groasă. Se remarcă faptul că liniile de haşură se trasează întotdeauna până la linia vârfurilor.

Figura 1 Filet exterior, executat pe o suprafaţă cilindrică; p – pasul filetului

Figura 2 Reprezentarea convenţională a filetelor

dr.ing. Liviu Prună Reprezentarea, cotarea şi notarea filetelor

E/Desen 16 februarie 2001 2

În baza celor explicate mai sus să vedem care sunt convenţiile de reprezentare a filetelor. În proiecţie longitudinală (pe un plan paralel cu axa filetului):

!"Cilindrul (sau conul, după caz) vârfurilor, adică cilindrul exterior la filetele exterioare şi cilindrul interior la cele interioare, se reprezintă cu linie continuă groasă.

!"Cilindrul fundurilor, adică cilindrul interior la filetul exterior şi cilindrul exterior la cel interior, se reprezintă cu linie continuă subţire.

!"Sfârşitul filetului (linia terminală) se reprezintă printr-o singură linie, trasată cu linie continuă groasă, perpendiculară la axa filetului, în cazul filetelor cu ieşire şi, prin două linii perpendiculare la axă, trasate cu linie continuă groasă, în cazul filetelor cu degajare.

În proiecţie transversală (pe un plan perpendicular la axa filetului): !"Cilindrul vârfurilor se reprezintă printr-un cerc trasat cu linie continuă

groasă. !"Cilindrul fundurilor se reprezintă printr-un arc de cerc, de lungime circa ¾

din circumferinţă, trasat cu linie continuă subţire. Observaţie: Pentru filetele conice (figura 7), reprezentate în proiecţie transversală, fundul

filetului se reprezintă o singură dată şi anume, la baza conului situată cel mai aproape de ochiul observatorului. Prezentăm în figurile 3…7 câte un exemplu de filet exterior cu ieşire, cu degajare, de filet interior cu ieşire, cu degajare şi de filet conic exterior. Aceste figuri nu surprind doar modul în care se reprezintă filetele ci şi modul de cotare şi notare al acestora.

Figura 3 Filet exterior cu ieşire

Figura 4 Filet exterior cu degajare

Figura 5 Filet interior cu ieşire

dr.ing. Liviu Prună Reprezentarea, cotarea şi notarea filetelor

E/Desen 16 februarie 2001 3

2. Cotarea filetelor Elementele care se înscriu în mod obligatoriu sunt: diametrul filetului şi lungimea porţiunii filetate. În ceea ce priveşte diametrul filetului regula care se aplică este : Indiferent de tipul filetului (interior sau exterior) cotarea se face întotdeauna pe cercul cu diametrul cel mai mare. Aşadar, filetele exterioare se cotează pe cilindrul vârfurilor în timp ce, filetele interioare se cotează pe cilindrul fundurilor filetului. La cotarea lungimii porţiunii filetate, în cazul filetelor cu ieşire nu se ia în considerare ieşirea, în timp ce, la filetele cu degajare se cotează incluzând şi degajarea filetului. 3. Notarea filetelor Odată cu înscrierea diametrului şi a lungimii porţiunii filetate se face, obligatoriu, şi notarea filetului, înscriind înaintea valorii diametrului, simbolul (profilului) filetului. După valoarea diametrului se mai pot scrie, în ordinea următoare, elementele: pasul, numărul de începuturi, precizia şi sensul filetului. Observaţie: La filetele conice, înaintea simbolului filetului se înscrie litera K. Prezentăm, cu ajutorul tabelului 1, simbolurile folosite la notarea filetelor.

Figura 6 Filet interior cu degajare

Figura 7 Filet exterior conic. În proiecţietransversală fundul filetului se reprezintă osingură dată, şi anume, la baza conului ceamai apropiată de ochiul observatorului

dr.ing. Liviu Prună Reprezentarea, cotarea şi notarea filetelor

E/Desen 16 februarie 2001 4

Tabelul 1 Simboluri folosite la notarea filetelor Felul filetului Simbol Elemente cotate Unităţi de

măsură Exemplu

Metric M Diametrul exterior mm M10 Metric fin M Diametrul exterior x pasul mm M60x3 În ţoli (Whitworth)

W Diametrul exterior Inch W2”

În ţoli pentru gaze

G Diametrul nominal al ţevii Inch G3/4”

Trapezoidal Tr Diametrul exterior x pasul mm Tr 70x10 Ferăstrău S Diametrul interior x pasul mm S 30 x 6 Rotund Rd Diametrul exterior x pasul mm Rd

26x1/6 Edison E Diametrul nominal mm E 25 Conic metric KM Diametrul exterior x pasul mm KM20 Conic în ţoli (Briggs)

KW Diametrul exterior în mm x pasul în inch

mm şi inch

KW1”

Bibliografie: 1. ***

***, 1995 SR ISO 6410-1995

2. *** ***, 1979 STAS 139-1979 3. Dale

Niţulescu Precupeţu

Constantin Theodor Paul, 1990

„Desen tehnic industrial pentru construcţii de maşini”, Ed. Tehnică, Bucureşti

4.

Popa Strobel Anghel Prună Onofrei Romanescu Dănăilă Antonescu

Constantin Gheorghe Alina Liviu Ligia Camelia Wanda Ion, 1996

„Desen tehnic. Desen industrial. Elemente pentru desen de instalaţii. Elemente de grafică asistată de calculator”, Ed. „Gh. Asachi”, Iaşi