Impact strategic - UNAp · Nr. 3 (2002) Impact strategic Publica]ie de strategie militar\, analiz\...

$: Impact strategic - UNAp · Nr. 3 (2002) Impact strategic Publica]ie de strategie militar\, analiz\ [i prognoz\ ... [i dore[te foarte mult s` fac` parte din Alian]` pentru c` tot românul$
Bucure[ti

Nr. 3 (2002)

Impact strategicImpact strategic

Publica]ie de strategie militar\, analiz\ [i prognoz\de securitate na]ional\.

Redac]ia: Centrul de Studii Strategice de SecuritateStr.Panduri, nr. 68-72, sector 5, Bucure[tiTelefon: 410.52.20Fax: 410.03.64E-mail: [email protected]

2 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)

Centrul de Studii Strategice de Securitate

Consiliul editorial:General de brigad\ dr. Visarion NeagoeDr. Constantin Mo[toflei, director adjunct al C.S.S.S.Colonel dr. Alexandru Leordean

Colegiul de redac]ie:Dr. Vladimir Zodian, redactor responsabilSorina R\duic\Alexandra SarcinschiAlina MacoveiMihai Dinu

Federa]ia Sindicatelor Jurnali[tilor[i Tipografilor din România

Pre[edinte:Cristi Godinac

Vicepre[edin]i:Silvia TeodorescuAdrian Scor]aruBogdan Negrutzi

Adresa: Str.Mircea Vulc\nescu, nr.73, et.1, sector 1, Bucure[tiTelefon: 313.35.21; www.fsjtr.roE-mail: [email protected]

Centrul de StudiiStrategice de Securitate

Atelierele Tipografice Daragiu - DGE, Editura DELIANA, Bucure[ti - ROMÂNIAISBN: 973 - 99595 - 9 - 8

3IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)

PRO NATO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 9

ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|• Impactul strategic al particip`rii Armatei României

la opera]iuni în sprijinul p`cii,

general dr.Mihail Popescu, [eful Statului Major General, . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 10 – 12

• Aspecte legislative ale preg`tirii României pentru integrarea în NATO,

Sorin Encu]escu, secretar de stat [i [ef al Departamentului pentru

Rela]ii cu Parlamentul, Armonizare Legislativ` [i Rela]ii Publice . . . . . . . . . . pag. 16 – 18

• Restructurarea [i modernizarea sistemului de formare [i dezvoltare

profesional` a personalului For]elor Terestre,

general-locotenent dr. Eugen B`d`lan,

[ef al Statului Major al For]elor Terestre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 22 – 26

Geopolitici [i geostrategii pe traiectoria viitorului• Prezent [i viitor \n mediul de securitate,

colonel Octavian Dumitrescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 31 – 35

• R`zboi [i geopolitic` în perspectiva secolului XXI,

prof.univ.general de brigad` dr. Constantin Oni[or . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 36 – 38

• Cooperarea politico-militar` [i militar` în sud-estul Europei,

colonel dr. Ioan Co[codaru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 391 – 45

• Geopolitica Europei de Sud-Est. Vulnerabilit`]i [i amenin]`ri în 2001,

Mihai Dinu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 46 – 48

Securitate [i strategie militar\• De la strategia integral` la metastrategie,

general de brigad` (r.) dr. Gheorghe V`duva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 49 – 54

• Asimetria [i conflictele asimetrice. Posibile rezolv`ri în viziunea

strategic` româneasc`, general de brigad` (r.) dr. Emil Che]e . . . . . . . . pag. 55 – 58

Sumar


• Procedura analizei ierarhice ca metod` de evaluare a

riscurilor strategice,

general de brigad` dr. Nicolae Uscoi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 59 – 64

Societatea informa]ional\. Pace [i r\zboi• Rolul armatei în combaterea terorismului,

prof.univ.general de brigad` dr. Teodor Frunzeti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 65 – 67

• Elementele structurale ale r`zboiului informa]ional,

locotenent-colonel Mircea ßuteu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 68 – 72

• Conceptul de r`zboi geofizic,

colonel Emil Str`inu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 73 – 75

• Dimensiunea ecologic` a securit`]ii na]ionale,

colonel Florea Surdu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 76 – 80

Analize. Sinteze. Evalu\ri• Controlul interna]ional asupra autorit`]ilor militare,

prof.univ colonel dr. Ion Dragoman . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 81 – 85

• Evolu]ia istoric` a drepturilor omului în viziune comparativ` asupra

diferitelor concep]ii [i culturi. Considera]ii speciale privind evolu]ia

constitu]iilor germane [i române (II),

prof. univ. dr. Dieter Blumenwitz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 86 – 89

• Armata României [i societatea civil`,

Alexandra Sarcinschi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 90 – 95

Puncte de vedere• Arma petrolului - evolu]ii pe pia]a global` \n anul 2001,

inginer Liviu Luca, prim-vicepre[edinte CNSLR - Fr`]ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 96 – 99

• Strategiile militare - de la teorie la practic`,

general de brigad` dr. Visarion Neagoe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 100 – 102

Sumar


Sumar

• Migra]ia de popula]ie, amenin]are nonmilitar` la adresa securit`]ii

na]ionale a României. Tendin]e [i perspective,

Dan Pârvulescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 103 – 106

• Realit`]i,op]iuni [i exigen]e \n cercetarea [tiin]ific` din domeniul ap`r`rii,

colonel (r.) dr.Constantin Mo[toflei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 107 – 109

• Rom~nii [i Occidentul modern: sincronizare, izolare [i

integrare euro-atlantic`,

dr.Vladimir Zodian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 110 – 112

Eveniment strategic

• R`zboi [i pace \n Orientul Apropiat [i Mijlociu,

Alina Macovei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 113 – 116

Agenda NATO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 117 - 119

Note de lectur\• The Global Century. Globalization and National Security

- analiz` - evaluare - prognoz` (2001-2002),

A. M. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 120 – 124

• Puteri [i influen]e. Anuar de geopolitic` [i geostrategie 2000-2001.

Centrul Interna]ional de Cercetare Beaumarchais,

A.S. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 125 – 126


PRO NATO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 9

• Strategic Impact of the Romanian Armed Forces Participation in Peace

Support Operations (PSOs),

General, Ph. D. Mihail Popescu, the Chief of the General Staff . . . . . . . . . . pag. 13 – 15

• Legislative Issues of Romania Preparation for Accesion to NATO,

Sorin Encu]escu, the Secretary of State Ministry of National Defence,the Chief of the Department of Relations with the Parliament, LegislativeHarmonization and Public Relations . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 19 – 21

• Restructuring and modernization of Professional Forging

and Development System for Personnel of Land Forces Staff,

Lieutenant-General, Ph. D. Eugen B`d`lan,Chief of the Romanian Land Forces Staff . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 27 – 30

Geopolitics and Geostrategies on the Future’s Trajectory• Present and Future in the Security Environment,

Colonel Octavian Dumitrescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 31 – 35

• War and Geopolitics in the XXI Century,

Brigadier-General, Prof. Ph. D. Constantin Oni[or . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 36 – 38

• Politico-Military and Military Cooperation in South-Eastern Europe,

Colonel, Ph. D. Ioan Co[codaru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 39 – 45

• South-East European Geopolitics. Vulnerabilities and Threats

in the Year 2001, Mihai Dinu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 46 – 48

Security and Military Strategy• From Integral Strategy to Metastrategy,

Brigadier-General (ret.), Ph. D. Gheorghe V`duva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 49 – 54

• The Asymmetry and the Asymmetrical Conflicts.

Possible Solutions from the Romanian Strategic Point of View,

Brigadier-General (ret.), Ph. D. Emil Che]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 55 – 58

Contents


• The Procedure of the Analytic Hierarchic Process - a Valuation

Method Regarding the Strategical Risks,

Brigadier-General, Ph. D. Nicolae Uscoi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 59 – 64

The Informational Society. Peace and War• The Role of the Armed Forces in Fighting Against Terrorism,

Brigadier-General, Prof. Ph. D. Teodor Frunzeti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 65 – 67

• Some Structural Elements of the Informational War,

Lieutenant-Colonel Mircea ßuteu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 68 – 72

• The Concept of Geophysical War,

Colonel Emil Str`inu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 73 – 75

• The Ecological Dimension of the National Security,

Colonel Florea Surdu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 76 – 80

Analyses. Syntheses. Assessments• The International Control over the Military Authorities,

Colonel, Ph. D. Ion Dragoman . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 81 – 85

• The Historical Evolution of the Human Rights from

a Comparative Point of View upon the Different Concepts

and Cultures. Special Remarks Regarding the Evolution

of the German and Romanian Constitutions (sequel),

Prof, Ph. D. Dieter Blumenwitz, Würzburg - University . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 86 – 89

• The Romanian Armed Forces and the Civil Society,

Alexandra Sarcinschi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 90 – 95

Opinions• The Weapon of Oil - Developments on the Global

Market in the Year 2001,

Eng. Liviu Luca, Prime-Vicepresident „CNSLR - Fra]ia“ . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 96 – 99

• The Theory and the Practice of the Military Strategies,

Brigadier-General, Ph. D. Visarion Neagoe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 100 – 102

Contents


Contents

• Human Migration - Non-military Threatening to the National Security,

Dan Pârvulescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 103 – 106

• Scientific Military Research: Present and Future,

colonel (r.) dr.Constantin Mo[toflei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 107 – 109

• Romanians and Modern Occident: Synchronization, Isolation

and Euo-Atlantic Integration,

Ph.D. Vladimir Zodian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 110 – 112

Strategic Event• War and Peace in Middle East

Alina Macovei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 113 – 116

NATO Agenda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 117 - 119

Reviews• „The Global Century. Globalization and National Security“,

A.M. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 120 – 124

• Powers and Influences. Geopolitics and Geostrategies

Year Book 2000-2001.

Beaumarchais Center for International Research,A.S. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 125 – 126


PRO

NATO

Anul acesta ar trebui s` fie, pentru România, anul integr`rii în NATO. Nu atât datorit`pozi]iei sale geostrategice, rolului ei de pilon de stabilitate în aceast` zon` atât defr`mântat`, sau perspectivei privitoare la ceea ce ar putea s` fie ]ara noastr`, împreun`

cu Ungaria, Bulgaria, Grecia [i Turcia în regiune, în zona de impact între Europa de Vest [iEuropa de Est. Asemenea ra]ionamente sunt deja b`t`torite [i se pare c` nimeni nu le mai iaîn seam`. Confruntarea strategic` s-a mutat în alte zone [i pe alte paliere, de la competi]iapentru resursele asiatice, la r`zboiul împotriva terorismului planetar. Nici geopoliticaeuropean` nu mai este una a confrunt`rii Est - Vest, una de falie, ci una a integr`rii, aunit`]ii continentului.

România [i-a dorit [i î[i dore[te foarte mult s` fac` parte din Alian]` pentru c` tot românulcrede, este convins c` acolo îi este locul, c` sistemul de valori al Alian]ei, al ]`rilor care facparte din Alian]` se potrive[te cu al nostru. Popula]ia din România, indiferent de etnie, crede[i simte acest lucru [i nu are nevoie s` i se explice prea mult de ce, ce [i cum.

Tot românul consider` c` România este îndrept`]it` s` fie acceptat` în Alian]`. Cvasi-totalitatea popula]iei dore[te acest lucru. ßi nu pentru c` ar fi superficial` [i incon[tient`, c`nu ar în]elege despre ce-i vorba, nu-[i d` seama de costuri [i de responsabilit`]ile pe care [ile asum`, cum se sugereaz` uneori, ci tocmai pentru c` în]elege perfect de ce trebuie s` fimîn NATO [i nu în afar`. Nu [tim dac` ra]iunile strategice sunt suficiente. Cei 12 ani care autrecut de la revolu]ia din decembrie 1989 arat` c` nu. Cu atât, mai mult cu cât argumentulstrategic, în sensul în care îl percepem noi, se pare c` nu a prea contat. Ra]iunile strategiceau forme diferite. Pentru fiecare ]ar`, ele se prezint` altfel. Ra]iunile strategice ale Românieinu sunt identice cu cele ale Bulgariei, ale Ungariei, ale Germaniei, Poloniei sau cu cele aleFran]ei. ßi cu atât mai pu]in cu cele ale Rusiei, mare putere nuclear`, sau cu ale StatelorUnite, superputere mondial`. Nu sunt îns` nici potrivnice acestora. Pentru c` [i românii î[idoresc lini[te, siguran]`, securitate [i stabilitate. Stabilitatea intern` depinde îns`, în marem`sur`, de cea regional`, iar cea regional` este condi]ionat` de cea global`.

Ra]iunile pentru care românii vor s` fie în NATO sunt nu numai strategice. Sunt [i axio-logice. De fapt, mai mult axiologice decât strategice. Sau, în orice caz, la baza ra]iunilorpolitice [i strategice ale acestei op]iuni stau cele axiologice. Faptul c` lumea se globalizeaz`[i se multipolarizeaz`, c`, în momentul de fa]`, se desf`[oar` o b`t`lie pentru resurse [i, încadrul acesteia, una pentru Asia, c`, în aceast` nou` confruntare, s-au operat deja primeleregrup`ri de for]e, nu este chiar de prim` importan]` pentru noi. Faptul c`, undeva, înAlaska, în Siberia sau prin nordul Norvegiei se preg`tesc sisteme de arme nemaipomenitecum sunt cele din categoria HAARP, c` actualele rachete de croazier` au o b`taie de peste2.500 de kilometri, c` spa]iul de confruntare cuprinde deja [i Cosmosul, c` ru[ii [i-aureînnoit sau sunt pe punctul de a-[i reînnoi arsenalul strategic nuclear cu noile racheteTOPOL, în timp ce Statele Unite preg`tesc noi arme, unele, probabil, dup` legi fizice pe careînc` nu le [tim [i nici m`car nu le b`nuim, sunt lucruri spectaculoase, cu impact strategicdeosebit, dar nu au relevan]` suficient` pentru noi. Noi nu dorim s` intr`m în NATOpentru a avea acces la aceste arme [i nici la altele. Noi dorim s` intr`m în NATO, pentru càcolo se afl` America, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Grecia, Turcia, Polonia [iUngaria, ]`ri care au jucat un rol important în istoria noastr`, în via]a noastr`, unelefiindu-ne al`turi la greu, altele fiindu-ne partenere permanente de dialog [i de convie]uireîn acest spa]iu pe care ni l-a dat Dumnezeu [i pe care noi, românii, nu l-am smuls de la al]ii.Noi trebuie s` fim acolo unde sunt prietenii [i unde sunt [i trebuie s` fie [i vecinii no[tri, undesunt ]`rile cu care am fost [i cu care suntem împreun` sub acest soare. ßi chiar dac` viitorulAlian]ei va fi incert, dorim s` trìm, deopotriv`, [i vremurile bune [i pe cele de incertitudineal`turi de cei cu care le-am mai trìt. Pentru c` altfel nu se poate.

S` sper`m c`, la summit-ul de la Praga, va fi rezolvat` [i aceast` problem` care nefr`mânt` de mul]i ani [i pentru care România a f`cut practic tot ce se putea face, de lareformarea institu]iei militare, realizarea indicatorilor de interoperabilitate, conceperea [ipunerea în oper` a structurii de for]e [i modernizarea legisla]iei, la participarea activ` laexerci]ii în cadrul Parteneriatului pentru Pace [i la misiuni de men]inere a p`cii. Op]iunearomâneasc` pro NATO nu este doar una politic`. Este una na]ional`.

REDAC¥IA


Impactul strategic alparticip\rii armatei României la

opera]iuni `n sprijinul p\cii

Armata României în misiuni în sprijinul p`cii:

1996 - UNAVEM III - ONU - Angola; UNIKOM - ONU - Irak - Kuweit; IFOR -

NATO - Bosnia-Her]egovina;

1997 - UNAVEM III - ONU - Angola; MONUA - ONU - Angola; UNIKOM - ONU -

Irak - Kuweit; ALBA - NATO - Albania; SFOR I - NATO - Bosnia-

Her]egovina;

1998 - MONUA - ONU - Angola; UNIKOM - ONU - Irak - Kuweit; SFOR I - NATO -

Bosnia-Her]egovina; KVM - OSCE- Kosovo;

1999 - MONUA - ONU - Angola; MONUC - ONU - R.D.Congo; UNMIK - ONU -

Kosovo; SFOR I - NATO - Bosnia-Her]egovina; KVM - OSCE - Kosovo;

OSCE GEORGIA - OSCE - Georgia;

2000 - SFOR I - NATO - Bosnia-Her]egovina; SFOR II - NATO - Bosnia-

Her]egovina; KFOR - NATO - Kosovo; MONUC - ONU - R.D.Congo;

UNMEE-ONU - Etiopia Eritreea; UNMIK - ONU - Kosovo; UNIKOM - ONU

- Irak - Kuweit; KVM - OSCE -Kosovo; OSCE GEORGIA - OSCE - Georgia;

2001 - SFOR II - NATO - Bosnia-Her]egovina; KFOR - NATO - Kosovo; MONUC -

ONU - R.D.Congo; UNMEE - ONU - Etiopia Eritreea; UNMIK - ONU -

Kosovo; UNIKOM - ONU - Irak - Kuweit; KVM-OSCE - Kosovo; OSCE

GEORGIA - OSCE-Georgia;

2002 - ISAF-Afghanistan.

Participarea Armatei României la opera]iuni în sprijinul p`cii [i de asisten]` umanitar`

este urmarea nemijlocit` atât a clarific`rilor de ordin conceptual [i strategic, cât [i a

dep`[irii recuren]ei politicii na]ionale de a[teptare, în plan interna]ional, normal` [i

necesar` dup` evenimentele din Decembrie 1989.

Valoarea impactului strategic al particip`rii la asemenea opera]iuni a permis statului

român s`-[i modeleze conduita, în func]ie de conjunctura extern`, astfel încât s`-[i câ[tige

[i s`-[i men]in` statutul de actor credibil [i furnizor de securitate în sistemul interna]ional.

Politica pragmatic` [i reforma în domeniul militar, adecvate noii ecua]ii de integrare [i

securitate euroatlantic`, au asigurat valorificarea [i probarea poten]ialului militar, prin

General dr.Mihail POPESCU,[eful Statului Major General

ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|


angajarea [i participarea la opera]iuni în sprijinul p`cii [i de asisten]` umanitar` în diferite

p`r]i ale lumii.

Linia de demarca]ie a noilor interese strategice a constituit-o anul 1994, anul semn`rii

Parteneriatului pentru Pace, care a marcat desprinderea de vechiul construct de securitate,

strategic [i militar, devenit deja revolut.

De atunci, România [i armata [i-au adecvat treptat politicile, orientându-se f`r` echivoc

pe calea valorilor [i reformelor care deschid drumul spre NATO [i UE, în scopul

particip`rii active la construc]ia noii arhitecturi de securitate a lumii contemporane.

Con[tientizând rolul opera]iunilor în sprijinul p`cii, în cadrul noului context de

securitate, precum [i eforturile comunit`]ii interna]ionale pentru stingerea [i gestionarea

focarelor de conflict, România [i-a stabilit ca una dintre priorit`]ile fundamentale ale

politicii militare externe, participarea în cadrul for]elor multina]ionale destinate pentru

asemenea opera]iuni, conform Cartei ONU sau rezolu]iilor altor organiza]ii cu voca]ie

interna]ional`/regional` recunoscut`.

Situa]ia inserat` cu privire la misiunile în sprijinul p`cii, la care Armata României a fost

[i este angajat`, eviden]iaz` acest lucru.

Totodat`, simpla parcurgere a acesteia este de natur` s` sublinieze rolul strategic de

factor de securitate [i stabilitate al României în zon`, fiind practic singura ]ar` care

particip` la toate misiunile în sprijinul p`cii din Regiunea Balcanic`, "butoiul cu pulbere"

dintotdeauna al Europei.

Din punct de vedere militar, participarea la aceste opera]iuni este apreciat` ca o etap`

strategic` indispensabil` în procesul preg`tirii pentru integrarea în structurile

euroatlantice, constituind un instrument al preg`tirii for]elor [i un vector esen]ial care s`

eviden]ieze capabilit`]ile [i disponibilit`]ile de interoperabilitate ale Armatei României.

Dimensiunea strategic` este conferit` [i de premisele de interoperabilitate

opera]ional` a for]elor, din perspectiva integr`rii în NATO, pe care le ofer` [i solicit`

participarea la astfel de misiuni. Se înscriu în acest context nu numai m`surile legislative

[i abord`rile doctrinare, privind procesul de instruire, planificare [i înzestrare conform

standardelor NATO, demarate [i implementate în armat`, ci [i muta]iile în gândire [i

ac]iune, f`r` de care integrarea în procesul de comand` [i control, în ciclul decizional [i

de ac]iune de tip NATO nu ar fi fost posibil`.

Un alt element de ordin strategic îl constituie faptul c` aplicarea standardelor opera]io-

nale NATO, într-o prim` etap`, numai în unit`]ile participante la aceste misiuni, a permis

identificarea c`ilor [i modalit`]ilor eficiente de implementare a acestora la nivelul întregii

armate, asigurându-se astfel e[alonat „vocabularul“ militar [i opera]ional comun, necesar

pentru eficientizarea rela]iilor func]ionale în cadrul structurilor militare multina]ionale.

Participarea la misiunile în sprijinul p`cii furnizeaz`, de asemenea, elemente

importante privind mecanismele necesare pentru gestionarea unor situa]ii de criz`,

orient`ri pragmatice [i de experien]` în preg`tirea [i angajarea for]elor, generând planuri

opera]ionale viabile [i eficiente.

Capabilit`]ile [i deprinderile personalului militar român, dobândite cu prilejul partici-

p`rii la asemenea misiuni, constituie baza ridic`rii nivelului de profesionalism necesar



pentru planificarea [i ducerea ac]iunilor militare într-un cadru multina]ional, în condi]ii

diferite de ordin geopolitic, de relief [i clim`, de tradi]ie [i civiliza]ie, lucru deosebit de

semnificativ din perspectiva integr`rii în NATO.

Disponibilitatea manifest` a României pentru angajarea în asemenea opera]iuni men-

]ine, totodat`, conectarea permanent` a comandamentelor [i unit`]ilor la evolu]iile „fier-

bin]i“ din anumite zone ale globului, ceea ce genereaz` preocup`ri de studiu, analiz`,

preg`tire [i conceperea aplica]iilor [i antrenamentelor de stat major din aceast`

perspectiv`.

Valoarea corpului de cadre militare [i capabilit`]ilor probate ale întregului personal au

întrunit aprecierea unanim` a factorilor de decizie din ]`rile membre NATO, precum [i a

personalit`]ilor militare, care consider` Armata României ca un partener credibil [i de

n`dejde, pe care se poate conta oricând în alc`tuirea for]ei multina]ionale participante la

astfel de misiuni.

Desigur c` momentul tragic 11 septembrie 2001, care reprezint` nu numai o provocare

la adresa SUA, ci [i o lovitur` asupra civiliza]iei moderne, a impus m`suri deosebite, în

general, la nivel na]ional [i, în particular, schimb`ri conceptuale privind misiunile [i

preg`tirea for]elor armate.

Din aceast` perspectiv`, ]`rile partenere joac` un rol important atât direct, prin

participarea la ac]iuni comune cu ]`rile NATO, cât [i indirect, sprijinind Alian]a, prin

realizarea capacit`]ilor proprii utilizate la nivel na]ional.

Reforma eficient` din ]`rile PfP, prin cre[terea capacit`]ilor individuale [i multina]io-

nale, apte s` fac` fa]` unor riscuri prin opera]ii militare, contribuie la cooperarea cu ]`rile

NATO pentru crearea unui climat care promoveaz` un mediu nefavorabil terorismului.

Recenta cooptare a Armatei României în cadrul For]ei de Pace din Afghanistan

reprezint` o recunoa[tere atât a pozi]iei [i considera]iilor României fa]` de flagelul

terorismului contemporan, cât [i o confirmare a încrederii pe care Alian]a o are în

probitatea [i profesionalismul militarilor români.

Men]inerea în continuare a nivelului particip`rii cu for]e [i mijloace la opera]iunile în

sprijinul p`cii sub conducerea organismelor interna]ionale mandatate, atât prin rela]ia

direct` cu acestea, cât [i în cadrul ini]iativelor de cooperare regional` [i subregional` la

care România este parte, r`mâne o constant` a politicilor militare. Aceasta implic`

stabilirea unor principii [i m`suri care vizeaz`: nivelul maxim de for]e [i mijloace alocate

în acest sens; identificarea resurselor de finan]are astfel încât procesul de reorganizare [i

modernizare al armatei s` nu fie afectat; înzestrarea for]elor destinate pentru aceste

misiuni cu mijloace [i tehnic` compatibil` NATO; reproiectarea sistemului logistic astfel

încât s` r`spund` cerin]elor asigur`rii for]ei la nivelul standardelor NATO în domeniu;

selec]ionarea [i preg`tirea personalului pe criterii similare aplicate în cadrul Alian]ei.



Strategic Impact Of The RomanianArmed Forces Participation In Peace

Support Operations(PSOs)

The Romanian Armed Forces participation in peace support operations:

1996 - UNAVEM III - UN-Angola; UNIKOM - UN- Irak - Kuwait; IFOR - NATO -

Bosnia-Herzegovina;

1997 - UNAVEM III - UN - Angola; MOUNA - UN - Angola; UNIKOM - UN - Irak -

Kuwait; ALBA - NATO - Albania; SFOR I - NATO - Bosnia-Herzegovina;

1998 - MOUNA - UN - Angola; UNIKOM - UN - Irak - Kuwait; SFOR I - NATO -

Bosnia-Herzegovina; KVM - OSCE - Kosovo;

1999 - MOUNA - UN - Angola; MONUC - UN - D.R.Congo; UNMIK - UN - Kosovo;

SFOR I - NATO - Bosnia-Herzegovina; KVM - OSCE - Kosovo; OSCE -

GEORGIA - OSCE - Georgia;

2000 - SFOR I - NATO - Bosnia-Herzegovina; SFOR II - NATO - Bosnia-

Herzegovina; KFOR - NATO - Kosovo; MONUC - UN - D.R.Congo; UNMEE

- UN - Etiopia Eritreea; UNMIK - UN - Kosovo; UNIKOM - UN - Irak -

Kuwait; KVM - OSCE - Kosovo; OSCE GEORGIA - OSCE - Georgia;

2001 - SFOR II - NATO - Bosnia-Herzegovina; KFOR - NATO - Kosovo; MONUC -

UN - D.R.Congo; UNMEE - UN - Etiopia Eritreea; UNMIK - UN - Kosovo;

UNIKOM - UN - Irak - Kuwait; KVM - OSCE - Kosovo; OSCE GEORGIA -

OSCE-Georgia;

2002 - ISAF - Afghanistan.

Romanian Armed Forces participation in peace support operation and humanitarian

mission is the consequence of both conceptual and strategic clarification and surpassing

the national recurrence politics of standing by within the international environment, and

it represents a normal requirement after the events of December 1989.

The value of the strategic impact of the participation in such operations has allowed

Romania to reshape its conduct according to international security architecture, so that it

could reach and keep the status of a reliable partner, as well as a security provider within

the international security sistem.

Pragmatic politics and the reform in the military field appropiate to the new equation

of the Euro-Atlantic integration and security provided military potential development

General Ph.DMihail POPESCU ,The Chief of the General Staff



while demonstrating our military potential by active engagement and participation in

PSOs and humanitarian missions across various parts of the world.

The demarcation line for the new strategic interests was represented by the year of

1994 when the PfP Framework Document was signed. This marked the detachment from

the old and revolute security concept concerning strategy and military.

Since then, Romania and its Armed Forces have harmonized their politics step by step

having as a direct guidance the values and reforms which are opening the approach to

NATO and EU, aiming to an active participation in building the new architecture of

contemporary world security.

Being aware of the PfP operations role within the new context of security as well as of

the international community efforts to eradicate and monitor the hotbeds of conflict,

Romania chose as one of its fundamental priorities of the foreign military policy the

participation within multinational forces designed to such operations, with respect to UN

Chart or resolutions of other agencies with a well known international/regional vocation.

The agenda of the PfP operations in which, Romanian Armed Forces have taken part,

stands out for this reality.

At the same time, a simple examination underlines Romania's strategic role as a

security and stability provider within this area, being the only one country, which has

participated in all PfP operations within the Balkan region, the eternal „gunpowder barrel“

of Europe.

From a military point of view, the participation in these operations is assessed as a

necessary strategic stage of the preparation process for the integration within the Euro-

Atlantic structures, representing an instrument for forces training and an essential vector

able to point out Romanian Armed Forced capabilities and availability for interoperability.

The premises of forces operational interoperability also grant the strategic dimension

for our integration in NATO structures. The legal provisions and doctrine approaches

concerning training, planning and equipping process according to NATO standards, that

have been implemented within the Armed Forces as well as the changes in thinking and

action are parts of this context.

We are aware that the integration in the NATO command and control process and in

decision making process are is determinated by this step.

Another strategic element is that using NATO operational standards in the first stage

only to participating units in these operations, allow us to identify the most efficient

methods to implement them within the Armed Forces thus providing a common military

and operational „vocabulary“ required to make efficient the relationships necessary in

multinational military structures.

The participation in PfP missions also provides major elements concerning the

required mechanisms to monitor crisis, pragmatic and experimented directions to train

and engage forces, generating viable, efficient operational plans.

The capabilities and abilities of the Romanian military personnel achieved in such

operations represent the fundamentals of required professionalism for planning and

conducting military actions within a multinational frame, under various geopolitical



territory, climate, tradition and cultural conditions. And this is also significant for a NATO

integration outlook.

Romania's obvious availability to be engaged in such operations also offers to the

commands and units the possibility to be permanently connected to "hot" evolutions in

various areas of the world, which generates a concern for study, analysis, training and

exercises conceivability within this perspective.

The professionalism of the military and their capabilities were highly appreciated by

the decision makers in NATO nations as well as by military personalities, who consider

Romanian Armed Forces as a reliable partner in the process of setting up a multinational

force designed to participate in such operations.

The tragic moment of 11th September 2001, which represents not only a challenge

addressed to the US, but also a shock to modern civilization, imposed of course, special

generic measures at national level and particularly concept changes related to operations

and Armed Forces training.

From this point of view, the partner nations have a major role, to participate in

common operations with NATO nations and indirect, to support the Alliance by setting

up their own capabilities.

The efficient reform within PfP nations tailored by developing individual and

multinational capabilities, able to fight against risks, is a major factor in leading to

cooperation with NATO nations with a view to create a environment unfavorable to

terrorism.

Recent co-optation of the Romanian Armed Forces within the International Security

Assistance Force (ISAF) in Afghanistan represents a recognition of Romania's option and

attitude concerning contemporary terrorism and a confirmation of the confidence

reliability that the Alliance has in the honesty and professionalism of the Romanian

military, as well.

Maintaining a continuous level of participation in PfP operations with forces and

means, under the umbrella of the international agencies, remains a constant attitude of our

military politics, both by direct relationship, and regional and subregional initiatives of co-

operation Romania is part to.

Therefore, it is necessary to set up some principles and measures aimed at: maximum

level of forces and means allocated to this purpose; financial resources identification, so

that the process with NATO compatible equipment restructuring and modernization of

the Armed Forces not to be affected; forces equipping; re-designing the logistic system so

that it could be able to meet the requirements of providing a NATO standard force;

selection and training personnel according to the Alliance criteria.



Aspecte legislative alepreg\tirii României pentru

integrarea `n NATORomânia este convins` c` interesele sale de securitate na]ional` pot fi asigurate numai

prin integrarea în structurile de securitate euro-atlantice. Ca urmare, România consider`

aspira]ia de a deveni cât mai curând membru NATO ca unul din obiectivele strategice

prioritare. De asemenea, consider` Consiliul de Parteneriat Euroatlantic [i Parteneriatul

pentru Pace ca instrumente principale pentru înt`rirea stabilit`]ii, securit`]ii [i

transparen]ei în zona euro-atlantic` [i inten]ioneaz` s`-[i intensifice participarea în aceste

structuri.

Pentru îndeplinirea obliga]iilor în calitate de stat partener România a adoptat

urm`toarele acte normative:

Legea nr.23/1996 pentru ratificarea Acordului dintre statele p`r]i la Tratatul

Atlanticului de Nord [i celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la

statutul for]elor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995;

Legea nr.61/2000 pentru aplicarea Acordului dintre statele p`r]i la Tratatul


statutul for]elor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995;

Legea nr.153/2000 privind aprobarea Ordonan]ei Guvernului nr.12/2000 pentru

ratificarea Protocolului Adi]ional Suplimentar la Acordul dintre statele p`r]i la Tratatul


statutul for]elor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 decembrie 1995;

Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr.13/2000 pentru modificarea art.5 din Legea

ap`r`rii na]ionale a României nr.45/1994;

Hot`rârea Guvernului nr.864/2000 privind înfiin]area, organizarea [i func]ionarea

Autorit`]ii Na]ionale de Securitate.

Analizând cadrul legal existent, în vederea ader`rii la NATO, România consider` c` nu

exist` prevederi legale care ar contraveni îndeplinirii obliga]iilor ca membru al Alian]ei.

Prevederile Constitu]iei României sunt favorabile îndeplinirii acestor obliga]ii. Ca urmare,

dezvoltarea viitoare a cadrului legal trebuie s` sprijine eforturile de continuare a reformei

[i restructur`rii for]elor armate pentru dezvoltarea structurii de for]e [i capacit`]ilor care s`

r`spund` cerin]elor na]ionale [i compatibilit`]ii cu NATO.

Pân` în prezent au fost adoptate:

Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr.1/1999 privind starea de asediu [i starea de

urgen]`;

Sorin ENCU}ESCU,Secretar de statla Ministerul Ap\r\riiNa]ionale, [ef alDepartamentului pentruRela]ii cu Parlamentul,Armonizare Legislativ\ [iRela]ii Publice



Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr.13/2000 pentru

modificarea Legii privind ap`rarea na]ional`;

Legea privind pensiile militare de stat;


modificarea Legii privind statutul cadrelor militare nr.80/1995;

Legea privind modul de ac]iune împotriva aeronavelor

ce utilizeaz` neautorizat spa]iul aerian al României.

Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr.1/1999 privind sta-

rea de asediu [i starea de urgen]`, prevede m`surile ce trebuie

luate în cazul unei amenin]`ri grave la adresa siguran]ei [i

ap`r`rii na]ionale, democra]iei constitu]ionale, precum [i

pentru prevenirea, limitarea [i înl`turarea efectelor dezastrelor.

Starea de asediu este reprezentat` ca fiind ansamblul de

m`suri cu caracter politic, militar, economic [i social [i se

instituie în scopul cre[terii capacit`]ii de ap`rare a ]`rii, în

situa]ia iminen]ei unei ac]iuni sau inac]iuni îndreptat`

împotriva suveranit`]ii, independen]ei, unit`]ii statului sau

integrit`]ii teritoriale.

Starea de urgen]` este definit` ca ansamblu de m`suri cu

caracter politic, economic, social [i de ordine public`, instituit

în urm`toarele situa]ii:

existen]a unor amenin]`ri la adresa siguran]ei na]ionale

sau a democra]iei constitu]ionale, ceea ce face necesare

ap`rarea institu]iilor statului de drept [i men]inerea sau

restabilirea st`rii de legalitate;

iminen]a producerii ori producerea unor dezastre.

Starea de asediu poate fi declarat` pe o perioad` de 60 de

zile, iar starea de urgen]` pentru o perioad` de 30 de zile.

Pre[edintele României instituie starea de asediu sau starea

de urgen]`, în întreaga ]ar` ori în anumite localit`]i, [i solicit`

Parlamentului încuviin]area m`surii adoptate, în cel mult 5 zile

de la luarea acesteia. Dac` Parlamentul nu se afl` în sesiune, el

se convoac` de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea

st`rii de asediu sau a st`rii de urgen]`.

Coordonarea aplic`rii m`surilor dispuse prin decretul de

instituire a st`rii de asediu revine, în principal, Ministerului

Ap`r`rii Na]ionale.

În cazul instituirii st`rii de urgen]`, coordonarea aplic`rii

m`surilor dispuse prin decret revine, în principal, Ministerului

de Interne, care poate solicita sprijin logistic din partea

Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.


modificarea Legii privind ap`rarea na]ional`, aprobat` de

Parlament prin Legea 398/2001, stipuleaz` c`:

participarea la ac]iuni militare, umanitare sau în

sprijinul p`cii, potrivit obliga]iilor asumate de România prin

tratate, acorduri [i alte în]elegeri interna]ionale, se aprob` de

Parlament la propunerea pre[edintelui României;

participarea unor unit`]i ale for]elor armate, în afara

teritoriului României, cu efective [i tehnic` de lupt`, la exerci]ii

militare comune cu unit`]i ale altor state se aprob` de

pre[edintele României la propunerea ministrului ap`r`rii

na]ionale;

desf`[urarea exerci]iilor, opera]iilor sau altor activit`]i

care implic` intrarea, sta]ionarea sau trecerea unit`]ilor str`ine

pe teritoriul României se aprob` astfel:

ac]iunile de mare amploare se aprob` de c`tre

Parlament la propunerea pre[edintelui României;

ac]iunile cu durata de pân` la 90 de zile, care angajeaz`

for]e în valoare de pân` la o brigad` din trupele de uscat, un

grup de avia]ie [i o escadril` naval`, cu forma]iunile de

comand` [i de sprijin aferente, dar nu mai mult de 5000 de

militari, se aprob` de c`tre pre[edintele României la

propunerea Guvernului;

ac]iunile cu durata de pân` la 60 de zile, care angajeaz`

for]e în valoare de pân` la batalion sau divizion din trupele de

uscat, o escadril` de avia]ie [i un divizion de nave de sprijin

aferente, dar nu mai mult de 3000 de militari, se aprob` de

c`tre pre[edintele României la propunerea primului-ministru;

ac]iunile cu durata de pân` la 45 de zile, cu for]e

terestre, aeriene [i navale, care angajeaz` maximum 2000 de

militari, se aprob` de c`tre pre[edintele României la

propunerea ministrului ap`r`rii na]ionale.

Legea privind pensiile militare de stat a intrat în vigoare la

1 aprilie, odat` cu Legea privind sistemul public de pensii [i

alte drepturi de asigur`ri sociale. În procesul de elaborare, a

fost luat în considerare sistemul legislativ vest-european. Legea

stipuleaz` c` plata pensiei se va face potrivit ultimului grad [i

ultimei func]ii, spre deosebire de vechea modalitate de calcul,

care era bazat` pe media salariilor a cinci din ultimii zece ani

lucra]i fapt ce crea discrepan]e în func]ie de momentul

pension`rii. O prevedere special` a legii este posibilitatea

pension`rii anticipate dup` 20 de ani de serviciu în for]ele

armate. Aceasta, împreun` cu o alt` prevedere care stipuleaz`

posibilitatea angaj`rii chiar [i în cadrul unei institu]ii publice,

devine un important instrument de implementare a reformei în

managementul resurselor umane. Alte prevederi se refer` la

pensia militar` în caz de incapacitate sau deces.



Prin Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr.90/2001 pentru

modificarea Legii privind statutul cadrelor militare nr.80/1995,

au fost luate acele m`suri care pot conduce la reabilitarea

carierei militare [i armonizarea cu practicile NATO.

Prevederile sale se refer` la:

realizarea concordan]ei grad-func]ie;

implementarea Ghidului carierei militare (acesta a fost

aprobat prin Hot`rârea Guvernului nr. 582/2001);

sc`derea vârstei de pensionare;

introducerea gradului de sergent ca primul grad de

subofi]er.

Legea privind modul de ac]iune împotriva aeronavelor ce

utilizeaz` neautorizat spa]iul aerian al României a înlocuit

vechile reglement`ri în acest domeniu. Au fost luate în

considerare:

schimbarea institu]iilor autorizate [i responsabilit`]ilor

în acest domeniu;

intensificarea activit`]ii în spa]iul aerian al României;

armonizarea legisla]iei na]ionale cu reglement`rile altor

state [i organiza]ii interna]ionale.

Legea stabile[te institu]iile autorizate s` ia m`suri în astfel

de cazuri.

Procedurile sunt similare cu acelea utilizate în statele

membre NATO.

Una din principalele cerin]e ale Programului de Guvernare

este armonizarea actelor normative cu legisla]ia statelor

membre NATO [i UE. Pentru a îndeplini aceast` cerin]`, a fost

legiferat` obliga]ia ini]iatorului ca, pe timpul procesului de

elaborare, s` urm`reasc` compatibilitatea proiectului de act

normativ cu reglement`rile comunitare [i ale statelor membre

NATO.

În acest spirit, precum [i pentru a îndeplini cerin]ele

Programului Na]ional de Aderare la NATO, un num`r mare de

acte normative au fost elaborate [i se afl` în diferite stadii ale

procesului legislativ (în dezbaterea Parlamentului, pentru

avizare de c`tre alte autorit`]i publice sau în finalizare la

nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale).

Amendamentele la Legea privind preg`tirea popula]iei

pentru ap`rare urm`resc, de asemenea, armonizarea cadrului

legislativ cu cel al statelor membre NATO. Proiectul de lege

define[te termenul de personal militar profesionist.

Potrivit amendamentelor la statutul cadrelor militare,

militarii angaja]i pe baz` de contract pot intra în corpul

subofi]erilor. În plus, amendamentele ofer` posibilitatea

accesului femeilor la o carier` militar`, în acelea[i condi]ii ca [i

b`rba]ii.

O alt` problem` se refer` la înfiin]area rezervi[tilor

profesioni[ti. Rezervi[tii profesioni[ti pot fi cet`]eni care au

îndeplinit stagiul militar ca militar în termen sau care

îndeplinesc un serviciu modular - 4 luni de preg`tire în primul

an [i 30 de zile de preg`tire în fiecare din urm`torii 5 ani.

Ace[tia pot îndeplini, temporar, atribu]iile personalului militar

profesionist, atunci când acest tip de personal nu este

disponibil, în exerci]ii bilaterale [i multilaterale, precum [i în

misiuni interna]ionale.

Un alt obiectiv al amendamentelor vizeaz` regle-

mentarea condi]iilor pentru serviciul utilitar alternativ pentru

cet`]enii care nu pot, din motive religioase, s` execute

serviciul militar obligatoriu.

Prin proiectul de Lege privind Sistemul Na]ional de

Management al Crizelor se propune înfiin]area unui sistem

unitar destinat s` asigure resursele umane, materiale [i

financiare, precum [i reglementarea preg`tirii [i ac]iunii

autorit`]ilor publice, persoanelor fizice [i juridice, în scopul

prevenirii [i gestion`rii crizelor.

Proiectul de lege va pune în func]iune un mecanism care

va asigura o mai bun` coordonare între institu]iile implicate [i

o mai bun` cooperare cu ]`rile NATO [i partenere.

Proiectul de Hot`râre a Guvernului privind Sistemul

Na]ional de Cùtare - Salvare inten]ioneaz` s` r`spund` atât

cerin]elor interne, cât [i angajamentelor asumate de România

prin tratatele interna]ionale. Proiectul stabile[te:

înfiin]area Sistemului Na]ional de Cùtare - Salvare [i

proceduri similare cu sistemele statelor NATO;

înfiin]area Comitetului Na]ional de Cùtare - Salvare;

integrarea tuturor for]elor [i mijloacelor [i utilizarea lor

într-o concep]ie unitar`;

cadrul legal pentru cooperarea cu statele vecine.

Pentru a fi preg`tit` în momentul ader`rii, România va

revedea legisla]ia în vigoare pentru a identifica orice

constrângere care ar putea fi în conflict cu viitorul statut de

membru NATO [i, dac` va fi necesar, în consultare cu Alian]a,

va preg`ti schimb`rile legislative ce se impun.



Legislative IssuesOf Romania PreparationFor Accesion To NATO

Romania is convinced that its national security interests can only be ensured through

integration in Euro-Atlantic security structures. Consequently, Romania aspires to early

NATO membership as a priority strategic objective. Also, it considers EAPC and PfP as

important instruments for enhanced stability, security and transparency in the Euro-

Atlantic region and intends to intensify its participation in these structures.

To fulfill the commitments as state partner, Romania adopted the following normative

acts:

Law no. 23/1996 on the ratification of the Agreement among the States to the North

Atlantic Treaty and other States participating in the Partnership for Peace regarding the

status of their forces, done in Brussels, on June 19th, 1995;

Law no. 61/2000 on the implementation of the Agreement among the States to the

North Atlantic Treaty and other States participating in the Partnership for Peace regarding

the status of their forces, done in Brussels, on June 19th, 1995;

Law no. 153/2000 concerning the approval of the Government Order nr. 12/2000

on the ratification of the Further Additional Protocol to the Agreement among the States

to the North Atlantic Treaty and other States participating in the Partnership for Peace

regarding the status of their forces, done in Brussels, on December 19th, 1995;

Government Emergency Order nr. 13/2000 for the modification of the article 5 of

the Law on national defense of Romania no. 45/1994;

Government Decision nr. 864/2000 on the establishment, organization and

functioning of the National Security Authority.

Analyzing the existing legal framework with the view to accede in NATO, Romania

considers that there are not any legal provisions that could possibly be in conflict to

comply with the commitments as Alliance member. Romanian constitutional provisions

are in favor of complying with these commitments. Therefore the further development of

the legal framework has to support the efforts to continue the reform and restructure of

Armed Forces to develop force structure and capabilities which meet national

requirements and are compatible to NATO’s demands.

Until now were adopted:

Government Emergency Order no 1/1999 on the state of siege and emergency;

Government Emergency Order no 13/2000 modifying the Law on the National

Defense;

Sorin ENCU}ESCU,Secretary of state,Minister of National Defence



Law on the state military pension;

Government Emergency Order no 90/2001 modifying

the Law on the status of military personnel no 80/1995;

Law on the measures to be taken against aircrafts that

use the Romanian air space without clearance.

Government Emergency Order no 1/1999 on the state of

siege and emergency stipulates measures to be taken in case

of a serious threat to national defense and security or to the

constitutional democracy, as well as in case of disaster

prevention and relief.

The state of siege is represented as the ensemble of

political, military, economic and social measures and is

declared with the purpose of increasing the defense capability

in case of an imminent action or inaction against the

sovereignty, independence, state unity or territorial integrity.

The state of emergency represents the ensemble of

political, economic, social and public order measures enforced

in the following cases:

existing threats against national security or

constitutional democracy, that requires the reestablishment of

legal normality;

prevention of forthcoming disasters and relief of

ongoing disasters.

The state of siege can be declared for a 60-days period and

the state of emergency for 30 days.

The President of Romania declares the state of siege or

emergency in the entire country or in specific localities and

shall request the approval of the Parliament within five days

from the declaration. If the Parliament is not in session, it shall

be convened de jure within 48 hours from the time the state of

siege or emergency is in force.

The coordination of the measure implementation in case of

state of siege incumbes on MOD.

In emergency situations, the coordination of the measures

implementation in this state incumbes on Ministry of Internal

Affairs, witch may request logistic support from the Ministry of

National Defense.

Government Emergency Order no 13/2000 modifying the

Law on the National Defense, approved by the Parliament

through the Law 398/2001, stipulates that:

the approval for participation in military, humanitarian

or peace support operations, in accordance with Romania's

commitments assumed by treaties, agreements or other

international arrangements, is given by the Parliament upon

the proposal of the Romanian president;

the approval for the participation of Armed Forces units

outside the Romanian territory with manpower and combat

equipment within exercises jointly organized with other states'

units is given by the Romanian President upon the proposal of

the Minister of Defense the development of exercises,

operations or other activities that implies entering, stationing

or passing of foreign units on the Romanian territory is

approved as follows:

for major actions, the approval is given by the

Parliament upon the proposal of the Romanian President;

the approval for no longer than 90-days actions,

involving manpower not exceeding a brigade (land forces), an

air wing and navy squadron, with their command and support

formations, the overall force no larger than 5,000 military, is

given by the Romanian president upon the Government

proposal;

the approval for no longer than 60-days actions,

involving manpower not exceeding a battalion (land forces),

an air squadron and a Navy division, with their command and

support formations, the overall force no larger than 3,000

military, is given by the Romanian President upon the Prime

Minister's proposal;

the approval for no longer than 45-days actions, with

land, air and sea-borne forces involving an overall force no

larger than 2,000 military, is given by the Romanian President

upon the proposal of the Minister of Defense.

The Law on state military pension came into force on April

1st, 2001, together with the Law on the pension public system

and other social assurance rights. In the drafting process,

similar West-European legislation was considered. The Law

stipulates that the payment of pension is to be made according

to the rank and position, unlink the old calculus, which was

based on the average salary in five consecutive years from the

last ten working years. That rule created discrepancies

depending on the moment of retirement. A special provision

of the law is the possibility to retire earlier, after 20 years of

service in the Armed Forces. Along with an additional

provision, stipulating that a retired person can be employed as

a civilian even in a public institution, the mentioned provision

has become an important tool to implement the reform in the



human resources management. Other provisions refer to the

military pension in case of incapacity and death.

By the Government Emergency Order no. 90/2001

modifying the Law on the status of military personnel no.

80/1995, certain measures were provided that may lead to the

rehabilitation of the military career and to the harmonization

with NATO practice.

Its provisions refer to:

the achievement of the rank-position concordance;

the implementation of the Military career Guide (this

was approved by the Government decision no 582/2001);

the insertion of the "sergeant" as the first NCO rank.

The Law on the measures to be taken against aircrafts that

use the Romanian air space without clearance replaced an old

regulation in this area. It takes into account:

the change of duly authorized organizations and their

responsibilities in this field;

the intensification of the activity in the Romanian air

space;

the harmonization of our laws with the regulations of

other states and international organizations.

The Law determines the organizations duly authorized to

take measures in such cases. The procedures are similar to

those used in NATO members-states.

One of the main tasks of the Government program is the

harmonization of normative acts with the legislation of the EU

and NATO member-states. To accomplish this task, it was

ruled the initiator obligation, during the drafting process, to

ensure the compatibility of the normative act draft with the EU

and NATO member states-legislation.

In this spirit, as well as to fulfill the requirements of the

Annual National program for integration in NATO, a large

number of normative act draft were drawn up and are in

various stages of the legislation process (under debate in the

Parliament, at other public authorities for comments or being

finalized at MOD level).

The amendments to the Law on preparation of the

population for defense are also aimed at harmonizing the legal

framework with that of NATO members-states. The bill defines

the term of professional military personnel. According to the

amendments on the status of the military personnel, the

military by contract can enter the body of NCOs. In addition,

the amendments offer women access to a professional military

career in the same way as men.

Another issue refers to the set up of professionals' reserve.

The professionals' reserve can be citizens who were conscripts

or who fulfill a modular service - 4 months of training in the

first year and 30 days training in each of the following 5 years.

They could be used to accomplish, in a certain period of time,

duties of professional military personnel, when this kind of

personnel is not available to participate in bilateral or

multilateral exercises and in international missions.

Another objective of the amendments will be to regulate

the conditions for the alternative service for the citizens who,

because of their religious beliefs, cannot serve as conscripts.

By the National Crisis Management System Bill is proposed

to establish a unitary system designated to assure human,

material and financial resources, as well as to regulate the

preparation and action of the public authorities, legal entity

and population, with the purpose to prevent and manage

crises.

This bill will put in function a mechanism that will provide

a better co-ordination among the involved institutions and a

better co-operation with NATO countries and partners.

The Government Decision draft on the National Search and

Rescue System intends to meet both internal requirements and

the commitments undertaken by Romania in international

treaties. The draft establishes:

the SAR national system and procedures similar to those

of NATO member-states;

the National Committee for Search and Rescue;

the integration of all assets and their use in a unitary

concept;

the legal framework for the cooperation with

neighbors.

To be prepared at the accession moment, Romania will

review its current legislation in order to identify any

prohibitions that could be in conflict with future NATO

membership and, if necessary and in consultation with the

Alliance, will make changes to the legislation.



Restructurarea [i modernizareasistemului de formare [i dezvoltare

profesional\ a personaluluiFor]elor Terestre

Reforma profund` conceptual-doctrinar`, structural`, ac]ional` [i în planul înzestr`rii cu

sisteme de arme [i echipamente, pe care o tr`ie[te Armata României, se deruleaz` în toate

domeniile de manifestare a For]elor Terestre. Pentru For]ele Terestre Române, obiectivul

principal al demersurilor actuale îl constituie aducerea tuturor comandamentelor [i

unit`]ilor în acea stare care s` le permit` participarea oportun` [i eficient` la ap`rarea ]`rii,

participarea la misiuni externe conform regulamentelor interna]ionale ale României,

compatibilizarea cu structurile similare ale armatelor ]`rilor membre NATO [i îndeplinirea

tuturor condi]iilor de aderare la structurile de securitate europene [i euro-atlantice.

Resursa uman` - cea mai important` dintre resursele la dispozi]ie în prezent [i în

viitorul apropiat - este domeniul în care restructurarea [i modernizarea For]elor Terestre

se manifest` cel mai dinamic [i produce cele mai mari efecte.

Reducerea efectivelor, pân` la finele anului 2003, la aproximativ 76.000 de func]ii,

cre[terea ponderii militarilor profesioni[ti pân` la 75%, realizarea raportului de 1/2,5 între

ofi]eri [i subofi]eri, aplicarea ghidului carierei militare, nevoia atingerii unor standarde

moderne în preg`tirea [i ducerea ac]iunilor militare precum [i introducerea în înzestrare a

unor sisteme de arme noi sunt realit`]i care au determinat [i impun în continuare restruc-

turarea [i modernizarea sistemului de formare [i dezvoltare profesional` a personalului

din For]ele Terestre.

Sistemul de formare, specializare [i perfec]ionare a preg`tirii personalului For]elor

Terestre vizeaz`:

formarea, dezvoltarea [i men]inerea aptitudinilor [i deprinderilor militarilor [i a

capacit`]ii opera]ionale a structurilor pentru întrebuin]area corespunz`toare a echipa-

mentelor, preg`tirea [i desf`[urarea ac]iunilor militare;

perfec]ionarea cooper`rii în toate tipurile de opera]ii (lupte) ;

asigurarea capacit`]ii de ac]iune în comun cu structurile similare din armatele

statelor membre NATO, UE [i partenere;

dezvoltarea spiritului competitiv [i cre[terea exigen]ei în respectarea standardelor;

aplicarea procedeelor [i tehnicilor moderne de preg`tire;

evaluarea continu` [i standardizarea preg`tirii;

perfec]ionarea structural` [i normativ` a sistemului de preg`tire;

motivarea tuturor participan]ilor la preg`tire.

Principiile ce stau la baza sistemului de formare [i dezvoltare profesional` a perso-

nalului For]elor Terestre sunt:


General-locotenent dr.Eugen B|D|LAN,[eful Statului Major alFor]elor Terestre


caracterul intercategorii de for]e [i interarme al structurilor asigur` preg`tirea

întrunit` a comandamentelor [i instruirea trupelor la nivel strategic, operativ [i tactic în

condi]iile reale [i complexe ale câmpului de lupt` modern;

planificarea [i organizarea unitar` a preg`tirii asigur` fundamentarea sistemic` a

obiectivelor preg`tirii pe baza unei concep]ii [i a unui plan unic, precum [i folosirea

eficient` a resurselor avute la dispozi]ie;

desf`[urarea modular` a preg`tirii asigur` concentrarea eforturilor pentru

îndeplinirea obiectivelor principale, în mod secven]ial pe etape [i programe de sine

st`t`toare, specifice fiec`rei structuri;

specializarea asigur` ob]inerea performan]elor maxime într-o anumit` func]ie, iar

flexibilitatea [i adaptabilitatea permit extinderea/diminuarea unor activit`]i sau schim-

barea/redimensionarea obiectivelor, în func]ie de priorit`]ile impuse;

preponderen]a caracterului practic- aplicativ .

Având în vedere obiectivele asumate [i cursul prognozat al evolu]iei structurale [i ac]io-

nale a comandamentelor [i unit`]ilor, Statul Major al For]elor Terestre a formulat sistemu-

lui de formare, specializare [i perfec]ionare a preg`tirii resursei umane urm`toarele cerin]e:

polivalen]a, multidisciplinaritatea, integralitatea [i complementaritatea confer`

posibilitatea form`rii [i dezvolt`rii lupt`torului complet, performant [i universal;

cultivarea spiritului de lupt` [i a virtu]ilor militare dezvolt` dorin]a lupt`torului de

a învinge, cu respectarea legilor r`zboiului;

planificarea [tiin]ific` [i structurarea pe etape [i obiective a preg`tirii stimuleaz` [i

inspir` dorin]a ob]inerii celor mai înalte performan]e;

competitivitatea [i experien]a asigur` desf`[urarea preg`tirii într-un cadru

stimulator [i riguros;

adaptarea preg`tirii la condi]iile de mediu [i clim` specifice teritoriului na]ional sau

altor teritorii;

continuitatea preg`tirii prin aplicarea tehnicilor/procedeelor moderne garanteaz`

corectarea erorilor;

evaluarea continu` asigur` cunoa[terea permanent` a performan]elor [i corectarea

oportun` a deficien]elor;

interoperabilitatea creeaz` condi]iile necesare cre[terii capacit`]ii de ac]iune în

comun cu structurile militare similare din armatele statelor membre NATO.

Proiec]ia structurilor a avut în vedere ca în toate componentele sistemului de formare

[i perfec]ionare a preg`tirii personalului - înv`]`mânt, preg`tire de comandament [i

instruc]ia trupelor - s` se realizeze obiectivele managementului resurselor umane [i s` se

asigure compatibilizarea [i interoperabilitatea structurilor militare române[ti cu cele

similare armatelor moderne.

Modernizarea înv`]`mântului militar din For]ele Terestre vizeaz` realizarea unui sistem

organizat [i integrat care s` determine formarea, specializarea [i perfec]ionarea preg`tirii

personalului militar în activitate [i în rezerv` în concordan]` cu modelele prefigurate [i

standardele militare opera]ionale aprobate.

Formarea cadrelor în activitate se realizeaz`, de regul`, în sistemul institu]ionalizat al

înv`]`mântului militar care preg`te[te viitorul comandant sau specialist militar, în m`sur`

s` îndeplineasc`, imediat dup` absolvire, func]iile pentru care s-a instruit [i s` se perfec-

]ioneze permanent pe timpul carierei militare, corespunz`tor necesit`]ilor For]elor Terestre.



Specializarea cadrelor militare asigur` ob]inerea performan]elor maxime într-o

anumit` func]ie, generând o puternic` individualizare a personalului într-o structur`

militar` sau alta.

Perfec]ionarea cadrelor militare, în sistemul militar institu]ionalizat din For]ele

Terestre, se face în perioada premerg`toare numirii acestora în alte func]ii, ulterioare

celor pentru care s-a realizat formarea [i specializarea ini]ial`, astfel încât, de la început,

fiecare s`-[i poat` îndeplini atribu]iile func]ionale [i s` se poat` manifesta ca lider,

capabil s` integreze resursele la dispozi]ie în vederea îndeplinirii misiunii specifice

structurii pe care o comand`.

Întreaga activitate de înv`]`mânt militar din For]ele Terestre este proiectat` s` se

desf`[oare în cele trei colegii militare liceale, Academia For]elor Terestre, [coala Militar`

de Mai[tri Militari [i Subofi]eri, [colile de aplica]ie ale armelor, Centrul de Limbi Str`ine [i

în Centrul de instruc]ie Pfp.

Colegiile militare liceale au misiunea s` preg`teasc` elevii atât pentru continuarea

studiilor în institu]iile de formare a militarilor de profesie, cât [i pentru a putea urma orice

alt` form` de înva]`mânt universitar sau postliceal.

Academia For]elor Terestre are menirea s` formeze ofi]eri de comand` pentru For]ele

Terestre, licen]ia]i în [tiin]` militar`, specializarea managementul organiza]iei.

Conform noii „Concep]ii de formare [i dezvoltare profesional` a personalului din

For]ele Terestre“, în curs de elaborare [i avizare la aceast` dat`, ca urmare a schimb`rii

(diversific`rii) disciplinelor la care se sus]ine examen de admitere [i a programelor de

preg`tire academic`, se vor diversifica [i tipurile de licen]` pe care absolven]ii le pot

ob]ine, astfel: administra]ie public`; finan]e contabilitate; înv`]`mânt tehnic.

Tipul de ofi]er pe care îl va forma Academia For]elor Terestre, potrivit acestei concep]ii,

va fi: licen]iat în una din specialit`]ile de mai sus; cu preg`tire universitar` militar`; preg`tit

ca lupt`tor polivalent, fiind în m`sur` s` foloseasc` (fiind brevetat) armamentul [i tehnica

de baz` din dotarea For]elor Terestre; în m`sur` s` organizeze via]a colectivit`]ilor.

Op]iunea pentru arm` va apar]ine individului, fiind îns` orientat` de speciali[ti prin

metode adecvate, inclusiv prin aplicarea de teste privind unele abilit`]i [i deprinderi, în

acest sens aducându-[i contribu]ia [i [colile de aplica]ie ale armelor.

ßcoala Militar` de Mai[tri Militari [i Subofi]eri are misiunea de a forma lupt`tori, condu-

c`tori de organiza]ii militare mici (grupe/echipe, plutoane/ ateliere de reparat tehnic` mi-

litar`) speciali[ti în arm`, educatori [i cet`]eni cu responsabilit`]i speciale. Preg`tirea mai[-

trilor militari [i a subofi]erilor ca speciali[ti în arme/servicii se realizeaz` în [colile de

aplica]ie ale armelor.

În viitor, subofi]erii - coloana vertebral` a For]elor Terestre - vor fi lupt`torii, speciali[tii

în mânuirea sistemelor de arme [i echipamentelor, comandan]ii structurilor mici, lucr`torii

de stat major, asisten]ii comandan]ilor de structuri mari [i administratorii st`pâni pe

propriile emo]ii [i sentimente, gata oricând s`-[i îndeplineasc` misiunile ce le revin, pe

baza unor solide deprinderi comportamentale, civice, educative, morale [i etice.

Începând din anul 2001, în structura [colii Militare de Mai[tri Militari [i Subofi]eri

func]ioneaz` Centrul de Preg`tire a Subofi]erilor, în cooperare cu Corpul Infanteriei

Marine al SUA, pentru preg`tirea în primul modul a cursan]ilor de la cursul de formare a

subofi]erilor în activitate (filiera indirect`).



În noua viziune a For]elor Terestre, [colile de aplica]ie ale armelor împreun` cu bazele

(centrele) de instruc]ie din subordine vor constitui pilonul principal de sus]inere a în-

tregului sistem de formare, specializare [i perfec]ionare a preg`tirii personalului militar,

revenindu-le urm`toarele sarcini:

formarea militarilor în termen, militarilor cu termen redus, militarilor angaja]i pe

baz` de contract, subofi]erilor, mai[trilor militari [i ofi]erilor;

perfec]ionarea preg`tirii militarilor angaja]i pe baz` de contract, subofi]erilor,

mai[trilor militari [i ofi]erilor;

proiectarea [i implementarea strategiilor de dezvoltare a genurilor de arm`;

elaborarea, experimentarea, omologarea [i monitorizarea reglement`rilor în arm`.

Comandantul [colii de aplica]ie va deveni liderul armei [i va avea competen]ele de

inspector al acesteia.

Bazele (centrele) de instruc]ie vor constitui corp comun cu [colile de aplica]ie ale

armelor [i, în afara sarcinilor proprii de instruire a militarilor conscrip]i, vor primi misiunea

de a desf`[ura cursuri sau module ale cursurilor organizate de [coli.

Se vor institu]ionaliza rela]iile de cooperare între Academia For]elor Terestre, [coala

Militar` de Mai[tri Militari [i Subofi]eri, [colile de aplica]ie ale armelor, precum [i între

acestea [i corpurile de armat` teritoriale. Aceste rela]ii se vor materializa prin planuri

anuale de cooperare care vor cuprinde activit`]ile ce se desf`[oar` în comun [i elementele

de sprijin reciproc pentru realizarea obiectivelor fiec`ruia.

Centrul de Limbi Str`ine are ca misiune de baz` formarea [i dezvoltarea competen]elor

lingvistice corespunz`toare postului pe care sunt încadrate cadrele militare [i asigurarea

însu[irii terminologiei militare specifice NATO, în special a procedurilor de comand` [i

stat major în ac]iunile militare, inclusiv în opera]iile militare altele decât r`zboiul.

La aceast` dat`, se afl` în func]ionare sau în curs de înfiin]are centre de limbi str`ine

(limbi oficiale NATO) în garnizoane mari - universitare, având în vedere nevoile de

preg`tire a personalului [i dinamica structurilor din For]ele Terestre.

Centrul de Instruc]ie Pfp, recent înfiin]at, este destinat pentru dezvoltarea tehnicilor

necesare desf`[ur`rii opera]iilor în sprijinul p`cii, bazate pe înv`]`minte, metode [i

standarde de instruc]ie [i asisten]` privind preg`tirea subunit`]ilor, formarea [i preg`tirea

ofi]erilor de stat major, în vederea particip`rii la misiuni în cadrul statelor majore

multina]ionale.

Preg`tirea de comandament [i instruc]ia trupelor, componente principale ale

sistemului de formare, specializare [i preg`tire a personalului, se desf`[oar` unitar, pe

baza „Dispozi]iei [efului Statului Major al For]elor Terestre privind preg`tirea structurilor

din subordine“.

Preg`tirea de comandament se realizeaz` în scopul cre[terii capabilit`]ii de ac]iune în

condi]iile r`zboiului modern.

Preg`tirea comandamentelor teritoriale vizeaz`:

managementul resurselor umane [i materiale ale unit`]ilor din subordine;

organizarea, desf`[urarea [i evaluarea unor activit`]i de stat major;

organizarea [i desf`[urarea ridic`rii graduale a capacit`]ii de lupt` a unit`]ilor

subordonate, precum [i mobilizarea acestora;

conducerea ac]iunilor militare din zona lor de responsabilitate, întrebuin]ând în

acest scop for]ele r`mase la dispozi]ie.



Preg`tirea comandamentelor opera]ionale vizeaz`:

preg`tirea [i desf`[urarea ac]iunilor militare;

organizarea [i desf`[urarea activit`]ilor de stat major cu structurile prev`zute a fi

subordonate opera]ional, verificarea [i evaluarea nivelului de preg`tire al acestor for]e.

Instruc]ia trupelor se execut` în scopul însu[irii cuno[tin]elor teoretice [i form`rii

deprinderilor practice necesare îndeplinirii desf`[ur`rii ac]iunilor militare specifice

r`zboiului modern.

Unit`]ile din for]ele active, concomitent cu instruirea pentru îndeplinirea misiunilor de

baz`, se preg`tesc pentru monitorizarea [i prevenirea situa]iilor care ar putea degenera în

criz` sau pericol militar, respingerea ac]iunilor militare în for]`, asigurarea condi]iilor de

trecere a for]elor teritoriale [i de rezerv` de la starea de pace la cea de r`zboi [i pentru

participarea la opera]ii militare de stabilitate. Dintre unit`]ile apar]inând for]elor active se

nominalizeaz` cele care particip` la misiuni interna]ionale sub egida organismelor

interna]ionale de securitate [i/sau, la ap`rare colectiv`, dup` aderarea României la NATO.

For]ele teritoriale se preg`tesc pentru executarea ap`r`rii teritoriale, sprijinul autori-

t`]ilor locale în cazul unor urgen]e civile, gestionarea crizelor [i prevenirea conflictelor,

asigurarea execut`rii mobiliz`rii [i complet`rii pentru unit`]ile care se înfiin]eaz` la r`zboi.

Sub conducerea Statului Major al For]elor Terestre, comandamentele de toate tipurile

din for]ele teritoriale [i structurile subordonate acestora vor desf`[ura toate activit`]ile

specifice administra]iei militare [i vor avea responsabilitatea gestion`rii for]elor.

Eficientizarea sistemului de formare, specializare [i perfec]ionare a preg`tirii perso-

nalului For]elor Terestre, în ultimii ani, a cunoscut noi valen]e, prin adoptarea Concep]iei

de instruire prin simulare ce va constitui, într-un viitor foarte apropiat, o etap` distinct` a

preg`tirii de comandament [i a instruc]iei trupelor.

Obiectivul principal al simul`rii în preg`tire [i instruire îl constituie crearea unor eveni-

mente specifice câmpului de lupt` modern - complexe, dinamice, des schimb`toare - [i

încadrarea acestora [i a activit`]ilor desf`[urate în timp real.

Prezentarea succint` a restructur`rii [i moderniz`rii sistemului de formare, specializare

[i perfec]ionare a preg`tirii personalului eviden]iaz` complexitatea [i importan]a acestui

domeniu [i rolul deosebit pe care îl are Statul Major al For]elor Terestre în gestionarea celei

mai mari p`r]i din rezerva uman` a Armatei României.

În scopul derul`rii unui management eficient al acestui domeniu de importan]` vital`

pentru viitorul For]elor Terestre, a ap`rut necesitatea constituirii cât mai rapide a unui

comandament TRA-DOC (TRAINNIG AND DOCTRINE), în subordinea Statului Major al

For]elor Terestre, al c`rui comandant s` aib` competen]ele [i s` îndeplineasc` [i atribu]iile

de inspector al For]elor Terestre.

* *

*

Fluiditatea mediului geostrategic [i geopolitic [i caracterul evolutiv al fenomenului

militar, în contextul c`rora s-a dezvoltat problematica, ne determin` s` consider`m c`

formarea, specializarea [i perfec]ionarea preg`tirii personalului For]elor Terestre, trebuie

perceput` ca o avangard` a proiec]iilor structurale [i ac]ionale din Armata României.



Restructuring and modernizationof professional forging and

development system for personnelof Land Forces Staff

The complex concept-doctrinal, structural, action and weaponry and equipmentacquisition reform that Romanian Armed Forces are going through, is conducted in all ofLand Forces Staff areas. For Land Forces, the main goal of current activities is representedby bringing all headquarters and units in a status that would allow efficient and timelyparticipation in country defense in accordance with Romania's regulations, becomingcompatible with similar NATO structures and meeting all requirements for joining theEuropean and North-Atlantic security organizations.

The human resource - the most important of resources at hand now and in the nearestfuture - is the area in which restructuring and modernization of Land Forces manifestsitself in the most dynamic and productive manner.

Strength downsizing, till the end of 2003, up to 76.000 functions, growth of pro-fessional militaries percentage up to 75, achievement of a 1/ 2.5 ratio - officers and NCOs,complying with the Guide of Military Career, the need to reach modern standards inpreparing and conducting military actions as well as acquiring new weaponry systems arefacts which have triggered and continue to require restructuring and modernization ofprofessional forging and development system for personnel of Land Forces Staff.

The building, specializing and improving system for training of personnel within LandForces aims the following:

building, developing and maintaining of personnel skills and operational capa-bilities of structures for a proper use of the equipment and for an adequate prepare andconduct of military operations;

improving cooperation in all types of operations;ensuring the common action capabilities with similar structures within Partners,

NATO, and EU;developing a challenge environment and increasing demands in following the

standards;implementing modern training procedures and techniques;permanently assessing training and raising it to the standards;structural and legal improvement of the training system;motivation of all training participants.

The building, specializing and improving system for training of personnel within LandForces is based on the following principles:

the combined arms and joint structure feature ensures the joint training ofheadquarters and also training of units at strategic, operational and tactical level in realand complex modern battlefield environment;

centralized planning and organization of the training ensures a systemic support oftraining objectives based on a single plan and conception and on efficiently use ofavailable resources;

modular training ensures focusing the efforts on meeting the main objectivessequentially, phase by phase and for independent programs, specific to each structure;

Lieutenant-General Ph.D.Eugen B|D|LAN,Chief of the RomanianLand Forces Staff



specialization ensures maximum of skills in a certain position and flexibility andadaptability permit the extension/reduction of some activities or changing/rebuilding theobjectives according with imposed priorities;

emphasize hands-on training.

Taking into consideration the assumed goals and the foreseen running of structuraland action development of headquarters and units, Land Forces Staff set up the followingrequirements for the building, specializing and improving system for training of personnelwithin Land Forces:

polyvalence, multidisciplinary, integrality and complementary provide thepossibility of forging and developing the complete, universal soldier;

enhancing the combat spirit and military virtues develops the will to win inaccordance with rules of war;

scientific planning of training and its organizing on phases and objectives stimulateand inspire the will to get the highest performances;

experience and competence ensure a stimulating and precise framework fortraining;

adjusting the training to national environment in our country or abroad;continuity of training ensures the feedback by applying new and modern

techniques;the permanent assessment ensures a permanent estimation of performances and

the properly feedback to timely correct the shortfalls;interoperability creates the necessary conditions to ensure growth of action

capabilities with similar military structures of NATO countries.

Designing the structures aimed that within all components of personnel developingtraining system -education, staff and troops training - should be met the human resourcesmanagement objectives and should also be provided compatibility and interoperability ofRomanian military structures with the similar ones of modern armed forces.

The modernization of military education within Land Forces aiming at achieving anorganized and integrated system that shall determine specialization and improvement ofactive or retired military personnel training according with foreseen patterns andapproved military operational standards.

The educational program for active military personnel is usually done within themilitary educational system which trains the future commander or military specialist, ableto accomplish, right after graduation, the positions he was trained to be assigned and topermanently improve his skills during his military career according with Land Forcesnecessities.

The military personnel specialization ensures maximum performances in a certainposition, generating a strong individualization of the personnel in a certain militarystructure.

The military personnel improvement, within the institutionalized military system atLand Forces is done before their appointment in different positions, others than theposition that the personnel had been trained for so that, from the very beginning eachperson can fulfill his functional tasks and be also able to act as a leader, capable ofintegrating resources at hand in view of conducting the mission specific to the structuresthat he leads.

The military educational activity within Land Forces is projected to take place withinthe three Military High-Schools, Land Forces Academy, NCOs and WOs Military School,Branch Training Centers, Foreign Languages Center and PfP Training Center.

Military High Schools have the mission to train the students both for higher militaryschools and any other type of civilian colleges or faculties.

The Land Forces Academy is designed to build commanding officers for Land Forceswith a military science degree, specialized in organization management.

According with the new "Building and Developing of Land Forces Personnel Concept"which is now under elaboration and approval, as a consequence of changing



(diversifying) the subjects of the entering exam and of academically training program,there will be a wide variety of licenses which the graduates can get such as: organizationalmanagement, public administration, finance, technical education.

According with this Concept, the Land Forces Academy will build an officer bearingthe following characteristics: licensed in one of the areas mentioned above, with militaryuniversity training, prepared as a multivalent soldier being able to use the weaponry andthe equipment, able to organize other personnel life.

Each individual will have his own option regarding the branch to assign but specialistswill guide him through adequate methods, including tests to evaluate students' abilitiesand skills while the branch training centers bring their own contribution to a properassessment of their skills.

NCOs and WOs Military School has the mission to build and train fighters, small groupleaders (squads, teams, platoons and workshops for repair of military equipment) branchspecialists, instructors and citizens with special responsibilities. This specific training takespart in Branch Training Centers.

In the future the NCOs - backbone of the Land Forces - will be the professionalfighters, specialized in using the weapon systems and equipment, leaders of smallstructures, staff workers, high commander's assistants, self-confident persons, readyanytime to accomplish the missions assigned, based on solid behavior, civic, education,moral and ethic skills.

Starting with 2001, the NCO Training Center functions in the organic of NCOs andWOs Military School, in cooperation with US Marine Corps, for training in the first packageof attendees to active NCOs training course (indirect channel).

The new view of Land Forces on the Branch Training Centers and the subordinatedtraining centers, they will be the main pillar to sustain the whole building, specializing andimproving system of the military personnel and will have the following tasks:

building conscripts, short-term conscripts, professional soldiers, NCOs, WOs, andofficers;

improving training for professional soldiers, NCOs, WOs, and officers;designing and implementing branches development strategies;elaborating, experiencing, certifying and monitoring the branch regulations.

The Branch Training Center commander will become the branch commander in chiefor the branch inspector.

The Training Centers will constitute common organic with the Branch TrainingCenters and, beside the specific tasks to train conscripts, they will be assigned to conductcourses or modules of courses organized by the Branch Training Centers.

The cooperation relations between the Land Forces Academy, NCOs and WOs MilitarySchool, and the Branch Training Centers will be legalized, and so will be the relationsbetween them and the Territorial Army Corps. These relations will materialize annualcooperation plans containing the planned common activities and mutual supportelements for achieving the objectives of each.

The Foreign Language Center has as basic task to build and develop the languageproficiency in accordance with needs specific to each position and also to ensure that theattendees are aware of NATO specific terminology learning, particularly command andstaff procedures used in military operations and in military operations other than war. Atthis moment we have Foreign Language Centers (NATO official languages) in use or to beestablished considering the personnel training needs and Land Forces structure dynamics.

The PfP Training Center, recently established, is designed to develop the necessaryskills required in PSOs, based on lessons learned, training standards and methods andassistance regarding formation and staff officers training for missions within MultinationalJoint Staffs. Staff and troops training, basic components of building and developing systemof personnel within the Land Forces are centralized in accordance with "Chief of LandForces Staff Specifications on Training of Subordinated Structures".



The staff training is performed in order to increase the combat capabilities of these

forces to conduct military operations in modern battlefield conditions.

The territorial headquarters training aims at the following:human and equipment resources management for all subordinated units;organizing, conducting and evaluating specific staff training events;organizing and conducting gradual increase of combat capabilities for

subordinated units and also their mobilization;leading military actions within their area of responsibility, by using for this

particular purpose forces left under their command.

The territorial headquarters training aims at the following:preparing and conducting military activities;organizing and conducting staff activities with structures envisaged to be

subordinated at operational level, checking and evaluating the training level of theseforces.

Training of troops is performed in order to acquire theoretical knowledge and to build

the practical skills necessary to carry out military actions specific to modern war.

Units within active forces, concurrently with training for basic missions, are trained to

monitor and prevent situations that could lead to crisis or military danger, to decisively

repeal military threats, to provide conditions for territorial and reserve forces to pass from

peace to war status and to participate in stability military operations. Among units

belonging to active forces are nominated those participating in international missions

under aegis of international security and / or collective defense organizations after

Romania joins NATO.

Territorial forces are trained to perform territorial defense, support of local authorities,

in case of civil emergencies, crisis management and conflict prevention, providing

mobilization and augmentation for units that are set up in war time.

Under Land Forces Staff, all types of headquarters within territorial forces and their

subordinated structures will conduct all military administration specific activities and will

bear responsibility of generating forces.

Making the training system for Land Forces personnel efficient has taken different

shapes, during the last years, by adopting the simulation training concept which, in the

nearest future, will represent a distinct phase of staff and troops training.

The main goal of simulation in training is to create events specific to modern battlefield

- complex, dynamic, often changeable - and placing them and the conducted activities in

real time.

This brief presentation of restructuring and modernization system for training of

personnel highlights complexity and importance of this area and the special role played

by Land Forces Staff in managing the largest part of Romanian Armed Forces human

reserve.

In order to run an effective management of this vitally important field for the future of

Land Forces, the necessity to build up as soon as possible a new TRA-DOC (TRAINING

AND DOCTRINE) Headquarter, subordinated to Land Forces Staff, the commanding

officer of which shall have the authority and the skills to carry out tasks of Land Forces

inspector.

The fluidity of geo-strategic and geo-politic environment and the developing character

of military phenomenon, in context of which the conceptual framework developed

compel us to consider that building, specializing and improving training of Land Forces

personnel, must be perceived as an avant-garde of structural and action projections in

Romanian Armed Forces.



Prezent [i viitor `nmediul de securitate

ColonelOctavian DUMITRESCU

Evenimentele care au avut loc înlume, la sfâr[itul secolului XX, auprovocat modific`ri profunde, pozitive [inegative, în toate domeniile existen]eisociale, inclusiv în planul mediului desecuritate. Aceste modific`ri au dus laconturarea unor caracteristici deosebiteale mediului de securitate, între careinstabilitatea, diversificarea, moderni-zarea, incertitudinea, mobilitatea deose-bit` [i rata mare a schimb`rilor sunt totmai clare.

Tendin]ele actuale pot determinaschimbarea arhitecturii de securitate lanivel global [i regional, trecerea laproiectarea unor noi structuri ale siste-mului raporturilor interna]ionale. Dispa-ri]ia de pe scena securit`]ii interna]ionalea unor actori interna]ionali de securitate,ca Tratatul de la Var[ovia sau UniuneaSovietic`, coroborat` cu apari]ia unor noiactori globali de securitate [i a actorilornestatali, a dus la trecerea de la sistemulbipolar de securitate la cel unipolar -dup` unele p`reri, ori multipolar - dup`altele1. Mediul de securitate al începutu-lui mileniului trei a coincis cu apari]ia [ievolu]ia unor fenomene noi, în majori-tatea cazurilor necunoscute sau cunos-cute foarte pu]in, cum sunt terorismul,traficul clandestin cu materiale strategice,migra]ia de persoane, limitarea resur-selor naturale [i altele.

De asemenea, [tiin]a a contribuit ladescoperirea [i dezvoltarea unor tehno-logii avansate, ale c`ror aplica]ii [i impli-ca]ii au revolu]ionat existen]a uman` [iau determinat muta]ii deosebite în planulrela]iilor interumane [i al celor intena]io-

nale deopotriv`. Preocup`rile oamenilorde [tiin]` [i ale speciali[tilor au dep`[itlimitele naturale ale P`mântului, ie[ind înspa]iul cosmic ori au p`truns în taineleneb`nuite, pân` nu demult, ale unordomenii.

Mai afectat decât alte domenii pentruc` este expus efectelor schimb`rilor ceau loc în majoritatea din acestea, mediulde securitate, cu întreaga problematic`privind evolu]iile economice, sociale,politice, demografice sau în oricare altdomeniu, cu efectele geopolitice [i geo-strategice ale acestor evolu]ii, atrage oaten]ie deosebit` [i preocup`ri tot maiimportante, orienteaz` preocup`rile [iresponsabilitatea atât a administra]iilorstatelor importante, a cancelariilor dintoate p`r]ile globului, cât [i pe cele alespeciali[tilor în rela]ii interna]ionale,precum [i fonduri financiare corespun-z`toare. În acest nou context, sporescpreocup`rile factorilor responsabili [ispeciali[tilor pentru descifrarea esen]ei,con]inutului [i mai ales a implica]iiloracestor evolu]ii [i muta]ii, pentru a oferisolu]ii [i m`suri corespunz`toare.

Pentru a putea efectua o analiz`corect` [i complet` a evolu]iei probabilea mediului de securitate care afecteaz`interesele na]ionale ale României estenecesar` abordarea sistematic` a con-di]iilor mediului de securitate, la nivelglobal [i regional, concomitent cu sur-prinderea multidimensional` a aspecte-lor specifice domeniului securit`]iina]ionale. Acest mod de abordare presu-pune luarea în discu]ie a tendin]elorpolitico-militare de evolu]ie a mediuluide securitate în corelare cu cele dininteriorul fenomenului militar, ceea cene poate da o imagine cât mai apropiat`

de realitate a condi]iilor în care trebuies` asigur`m starea de securitate a ]`rii.

În primul rând, nivelul global almediului de securitate relev` mai multetendin]e cu influen]` în planul securi-t`]ii, prezentate în continuare.

a) Globalizarea constituie cea maiprevizibil` evolu]ie a mediului de securi-tate interna]ional, tot mai des [i mai pro-fund abordat` în studiile de specialitate.Fenomenul de globalizare aduce cu sineunele aspecte, aparent contradictorii,esen]iale pentru securitatea statelor [icomunit`]ii interna]ionale, astfel:

cre[terea gradului de inter-dependen]` [i interac]iune în plan eco-nomic determin` o strâns` evolu]ie, cuacela[i sens, în planul securit`]ii, feno-men ce ar trebui s` aduc` implicit stabili-tate în planul rela]iilor interna]ionale;

leg`tura dintre pace, prosperi-tate [i democra]ie este perceput` demajoritatea anali[tilor ca fiind pozitiv`,cu efecte benefice pentru toate catego-riile de ]`ri [i, în interiorul acestora,pentru toate categoriile de cet`]eni. Caurmare, ar trebui s` ne a[tept`m laevolu]ii pozitive [i în planul stabilit`]iiglobale, zonale [i regionale, precum [i alcelei interne, pe m`sura evolu]iei demo-cra]iei [i prosperit`]ii;

totodat`, trebuie s` avem învedere [i noile vulnerabilit`]i dobânditede societ`]ile dezvoltate [i democratice,bazate pe sisteme electronice sofisticate,folosite aproape în toate domeniile deactivitate social`, inclusiv în cel alsecurit`]ii [i ap`r`rii na]ionale, expuseunor riscuri noi, de natur` modern`;

beneficiul economic, ca rezultatal globaliz`rii, este asociat cu pierdereaunei cote de suveranitate, proces deter-

Geopol i t ic i [ i geostrategi i pe traiector ia vi i torului


minat de interdependen]a tot mai accen-tuat`, în plan economic [i tehnologic, îndetrimentul autorit`]ii [i abilit`]ii statelorde a controla propriile mi[c`ri, în planintern [i extern; devine tot mai clar fap-tul c`, atât pentru statele democratice, cusociet`]i deschise, cât [i pentru cele curegimuri autoritare, tehnologiile infor-ma]ionale [i de comunica]ii fac aproapeimposibil` - [i acest lucru se va amplifica- interven]ia sau controlul centralizat alstatului asupra indivizilor ori grupurilorde diferite naturi, inclusiv etnice orireligioase;

alt` consecin]` a globaliz`rii serefer` la muta]iile ce pot surveni înplanul identit`]ii na]ionale ori de grup,datorate în principal standardiz`rii [iomogeniz`rii valorilor [i normelor cultu-rale, [tiin]ifice [i de orice alt` natur`.

b) Diversificarea actorilor globali desecuritate este previzibil` în prezent,având în vedere ac]iunile concrete desf`-[urate, în plan mondial, de unele ]`ri cupoten]ial economic [i militar apreciabil.În acest context, aducem în aten]ieopiniile unor speciali[ti ai InstitutuluiSUA pentru Studii de Politic` Extern`2,din care se pot deduce dou` compo-nente ale acestei tendin]e [i anume:

completarea listei actorilor glo-bali de securitate care, pe lâng` SUA [iFedera]ia Rus`, se pare c` va cuprindeEuropa, Japonia, China, India [i Iran, ]`ricare, în prezent tr`deaz` dorin]e tipiceactorilor globali;

la nivel regional, este previ-zibil` cristalizarea a patru triunghiuristrategice: Europa, cu actorii UniuneaEuropean`, SUA [i Rusia; Orientul Mijlo-ciu, cu actorii Rusia, Iran [i SUA; Asia, cuactorii SUA, Japonia [i China; Eurasia, cuactorii Rusia, China [i India.

Continuând ra]ionamentul pe acestecoordonate, putem constata c` exist`posibilitatea ca SUA s` joace, în conti-nuare, un rol de maxim` importan]` lanivel global, fiind prezent` în trei dincele patru triunghiuri strategice, c` Rusiaar putea fi implicat`, în continuare, atâtîn soarta Europei cât [i în cea a Asiei [iOrientului Mijlociu, iar China ar puteajuca un rol tot mai important la nivel

regional [i global. Concomitent, sesiz`mca foarte posibil` afirmarea la nivel glo-bal a Indiei [i Iranului. S` fie acestera]ionamente numai ni[te opinii sau suntsugestii pentru secolul XXI?

c) Proliferarea tehnologiilor relev` atreia tendin]` de evolu]ie a mediului desecuritate global, care se refer` la rela]iatot mai strâns` dintre explozia tehno-logiilor erei informa]ionale [i proliferareaacestora pentru crearea unor capacit`]icu relevan]` militar`. Chiar la sfâr[itulsecolului XX, activit`]ile militare, maimult sau mai pu]in pa[nice, au avut labaz` aparatur` [i echipamente cu înalt`tehnologie, care au schimbat, uneori înmod semnificativ, esen]a ac]iunilor mili-tare, tehnicile [i procedurile folosite.Evolu]ia tehnologic` previzibil` a feno-menelor militare [i nonmilitare în secolulXXI ar putea avea urm`toarele implica]ii:

cre[terea gradului de „permea-bilizare“ a frontierelor na]ionale, înspecial în plan economic [i social;

provoc`rile noilor tehnologii,posibilit`]ile pe care acestea le vor punela îndemâna factorilor de decizie vorduce la schimbarea fizionomiei r`z-boiului, a conflictului militar în general,ceea ce va impune sporirea rolului pla-nific`rii, a capacit`]ii de proiec]ie a for]e-lor, mijloacelor [i procedurilor petermen mediu [i lung, concomitent cuapari]ia [i dezvoltarea unor noi capa-cit`]i de supraveghere, selectare [i lovirea ]intelor, bazate pe tehnologii avansate;

apari]ia [i extinderea unor so-lu]ii de substituire a mijloacelor [i proce-durilor de lovire letale cu altele maipu]in nocive sau neletale, a c`ror folo-sire ar putea duce la realizarea acelora[iscopuri dar cu pierderi umane minoresau chiar f`r` pierderi;

cre[terea num`rului ]`rilor carepot atinge acela[i nivel tehnologic înplanul securit`]ii [i al ac]iunilor militare,inclusiv al celor care vor intra în „clubulnuclear“, al celor care vor de]ine armechimice [i biologice.

d) Cre[terea importan]ei actorilor desecuritate nonstatali va constitui, proba-bil, tendin]a cea mai consistent` a seco-lului XXI, aceasta putând fi intuit` chiar

din ultimul deceniu al mileniului doi,când ace[tia au ap`rut [i au executat ac-]iuni care au afectat interesele altoractori, atât în plan interna]ional cât [iintern. În acest sens, putem remarcaunele aspecte, astfel:

organiza]ii interna]ionale saugrupuri, constituite pe diverse proble-matici ori domenii au jucat [i, probabil,vor continua s` joace un rol important înevolu]ia lumii, provocând schimbareacursului unor procese, cum este cazulmediului înconjur`tor sau al folosirii ar-melor sofisticate (nucleare, bacterio-logice etc.), afectând valorile interna]io-nale sau na]ionale; altele au ac]ionatpentru rezolvarea, cu armele specificeterorismului, a unor interese particulare,determinând apari]ia unor fenomeneglobale ca migra]ia clandestin` a unormase importante de oameni, traficul dearmament, produse strategice oridroguri;

aceste fenomene vor puteainfluen]a în m`sur` tot mai mare deci-ziile organismelor interna]ionale ori aleguvernelor na]ionale [i vor putea deter-mina schimb`ri esen]iale ale fenome-nului militar în sine, ale naturii [iconfigura]iei arhitecturii de securitate lanivel global [i regional, precum [i apa-ri]ia unor noi forme de ac]iune pentrucontracararea evolu]iei negative aacestor actori.

e) Amplificarea presiunilor proble-melor de mediu asupra proceselormilitare [i de securitate poate determinaapari]ia unor noi procedee [i mijloace delupt` cu efecte foarte pu]in sau delocnocive, care s` duc` la atingerea scopu-rilor r`zboiului ori conflictului f`r` afec-tarea fiin]ei umane sau a condi]iilor devia]`, respectiv a mediului ambiant. Înleg`tur` cu aceast` tendin]`, în prezent,se pot intui urm`toarele aspecte:

considera]iile de mediu au consti-tuit [i vor constitui surse de conflict,având în vedere c` mediul trebuie s`asigure resursele vitale pentru existen]aomenirii; acest aspect va influen]a într-om`sur` din ce în ce mai mare moda-lit`]ile de rezolvare a problemelor desecuritate [i va determina apari]ia altoranoi, care vor trebui s`-[i g`seasc` solu]iipentru a nu genera noi conflicte;

în condi]iile cre[terii explozive apopula]iei, într-o rat` imposibil de ima-ginat cu un deceniu în urm`, va cre[tepresiunea problemelor de mediu asupracelor de securitate;

standardele de mediu pe care



ac]iunile [i armamentele ce vor fi folositeîn viitor trebuie s` le respecte vor influ-en]a în mare m`sur` parametrii acestora,în special în ceea ce prive[te deplasarea[i amplasarea trupelor, instruirea aces-tora [i modalit`]ile de folosire a materi-alelor [i produselor specific militare.

f) Cre[terea popula]iei este o tendin]`cu implica]ii incomplet determinate înprezent, deoarece problematica demo-grafic` este greu de controlat în multestate care sunt sau vor deveni actorimondiali, în special în ]`rile aflate înproces de dezvoltare economic` [i soci-al`. Potrivit unor publica]ii3, se a[teapt`ca în urm`torii 20-25 de ani, popula]iaglobului s` ajung` la aproape 8 miliardede oameni, din care 1,86 miliarde în]`rile mai pu]in dezvoltate [i 0,37miliarde în ]`rile dezvoltate, diferen]afiind în categoriile intermediare de ]`ri,ceea ce ar putea crea probleme deose-bite, inclusiv în domeniul securit`]ii. Înacest sens, potrivit estim`rilor, dou` arputea fi ]`rile cu popula]ie peste 1miliard de locuitori: China - care ar puteaavea 1,4 miliarde - [i India - care ar puteadep`[i China, atingând 1,42 miliardelocuitori.

Un alt aspect important pentrusecuritatea planetei se refer` la proble-mele de migra]ie a popula]iei din regiu-nile dens populate dar slab dezvoltatespre regiunile mai slab populate dardezvoltate, fenomen care, de asemenea,poate determina apari]ia unor problemefoarte serioase în planul securit`]ii.

Desigur, tendin]ele de evolu]ie amediului de securitate global, prezentatefoarte succint mai sus, nu sunt nici pe de-parte exhaustiv descrise, complexitateafenomenelor - semnalate doar - obligândla un studiu profund [i permanent.

La nivel regional, tendin]ele de evo-lu]ie a mediului de securitate sunt pre-figurate, în egal` m`sur`, de condi]iileactuale [i de tendin]ele globale, avândsorgintea în situa]ia foarte complex` [icontradictorie ce caracterizeaz` atâtmajoritatea zonelor lumii, cât mai alesEuropa. Mediul de securitate europeanse caracterizeaz`, în prezent, prin:

existen]a concomitent` a statelorputernic structurate [i a celor în curs destructurare, de formare sau reformare;

coexisten]a situa]iilor de pace cucele de conflict, având determin`ri denatur` diferit`, concomitent cu inter-na]ionalizarea unora din acestea;

existen]a unui echilibru - estedrept, destul de fragil - între riscuri,amenin]`ri [i pericole - pe de o parte - [i

starea de securitate - pe de alt` parte, celpu]in în plan zonal;

intensificarea eforturilor unorstate, aflate în curs de restructurare,pentru îndeplinirea cerin]elor de inte-grare în structurile europene [i euro-atlantice de securitate;

existen]a intereselor divergenteale unor state sau grupuri de state,precum [i ale unor grupuri din interiorulunor state cu dorin]e autonomiste, caredetermin` st`ri de tensiune de naturètnic` sau religioas` ce pot degenera înconflicte ori dispute;

persisten]a unor divergen]e denatur` frontalier`;

evolu]ii economice [i socialeasimetrice, cu implica]ii majore în plangeopolitic [i geostrategic;

p`trunderea [i extindereafundamentalismului islamic, în unelecazuri acesta fiind radical;

adâncirea decalajelor economice,sociale [i tehnologice dintre diferite ]`ri[i zone ale continentului, precum [i azonelor adiacente;

sporirea efectelor [i influen]eiamenin]`rilor de natur` nonmilitaràsupra evolu]iilor regionale din dome-niul securit`]ii [i nu numai.

Este foarte important s` subliniemaici rolul pe care l-au jucat [i, probabil, îlvor juca în continuare Statele Unite aleAmericii pentru securitatea Europei,aspect de care trebuie s` ]inem perma-nent cont atunci când evalu`m sauproiect`m problemele securit`]ii pecontinentul nostru, concomitent cu mu-ta]iile ce au avut loc de-a lungul ultimeijum`t`]i a secolului XX.

În acest sens, sunt semnificativeopiniile lui Zbigniew Brzezinski, carearat` c` exist` cel pu]in trei argumenteîn sprijinul acestei idei, [i anume:„angajamentul american în cauza unifi-c`rii Europei“ este necesar tocmai„pentru a înl`tura suspiciunea foarter`spândit` în Europa c` de fapt Americanu este în favoarea unei unit`]i euro-pene autentice“; apoi, dac` „pe termenscurt, opozi]ia tactic` fa]` de politicafrancez` [i sprijinul pentru pozi]iaconduc`toare a Germaniei sunt justifica-te, pe termen lung unitatea european`va trebui s` implice o identitate euro-pean` militar` [i politic` mai bineconturat`“; în al treilea rând, „nici Fran]a,nici Germania nu sunt suficient deputernice pentru a construi Europa pecont propriu [i pentru a rezolva cu Rusiaambiguit`]ile inerente definirii întinderiigeografice a Europei“.

Referitor la tendin]ele de evolu]ie asecurit`]ii continentului european, unuldin cele mai semnificative elemente esterela]ia NATO - UE, de multe ori înso]it deîntreb`ri de genul: care vor fi orient`rilepe care le-ar putea urma cele dou`structuri ale securit`]ii regionale, inde-pendent sau împreun`?; care ar putea fiimplica]iile [i urm`rile evolu]iilor viitoa-re? Dac` analiza se refer` la domeniulsecurit`]ii, cum de altfel este cazul stu-diului de fa]`, Europa trebuie analizat` înstrâns` corela]ie cu evolu]iile la nivel glo-bal, pe de o parte, precum [i prin prismapropriilor condi]ii [i tendin]e de evolu]ie.

A[a cum a rezultat de mai sus,Europa ar putea reprezenta unul dincele patru triunghiuri strategice care secontureaz` la nivel global, acesta ba-zându-se la rândul lui pe trei piloni -Uniunea European`, SUA [i Rusia; înaceast` variant` se pune firesc între-barea: ce se va întâmpla cu NATO?

În unele studii ale speciali[tilor ame-ricani, se vorbe[te despre evolu]ia foartestrâns` a rela]iei Ini]iativa European` deAp`rare [i Securitate - Uniunea Euro-pean`, ceea ce duce inevitabil la ideeacoexisten]ei UE cu o Alian]` Nord-Atlantic` cu importan]` redus` - limitat`,într-o variant`, la aplicarea articolului Val Tratatului - parte din responsabilit`]ileacesteia, inclusiv opera]iile de sprijin alp`cii, putând fi preluate de UE, ori laschimbarea dramatic` a NATO, mer-gând pân` la dispari]ia organiza]iei, învarianta cea mai pesimist`.

Studiile unor anali[ti europeni, referi-toare la perspectivele Uniunii Europeneca actor interna]ional de securitate, rele-v` o „evolu]ie paralel`“ a NATO [i UE, cuspecializarea diferen]iat` a celor douòrganisme de securitate, primei revenin-du-i responsabilit`]i preponderent mili-tare, de rezolvare a conflictelor armateiar celei de a doua responsabilit`]i pre-ponderent civile, de rezolvare a crizelorprin opera]ii de sprijin al p`cii [i umani-tare. Semnificativ, în acest sens, este stu-diul Grupului de la Venusberg4, din caredecurg urm`toarele aspecte esen]iale:

UE trebuie s` adopte un nou con-cept strategic, care s` duc` la refacereacredibilit`]ii în plan diplomatic [i laintegrarea Europei, pe baza a trei criterii- legitimitate politic`, capacit`]i militare[i posibilit`]i de a-[i asuma noileresponsabilit`]i;

înt`rirea organismelor UE exis-tente în prezent [i crearea altora noi,corespunz`tor cerin]elor rezultate dinnoile responsabilit`]i;



pân` în 2015, UE trebuie s` fie înm`sur` s` desf`[oare opera]ii de tipKosovo, pe baza propriilor capacit`]icivile [i militare de planificare a ap`r`rii,de gestionare a crizelor, conceptuale [idoctrinare;

autonomia opera]ional` se vaputea realiza prin crearea institu]iilor [istructurilor similare celor ale NATO, înspecial în domeniile informa]iilor stra-tegice, comunica]iilor permanente, desupraveghere [i cercetare tactic`, pre-cum [i de transport [i logistice la nivelstrategic [i tactic;

trecerea, începând cu 2003, laasumarea gradual` a misiunilor for]elor[i la cre[terea responsabilit`]ilor, în con-cordan]` cu evolu]iile precizate înTratatul de la Amsterdam.

În ceea ce prive[te Organiza]iaTratatului Nord-Atlantic, unele studii5

prefigureaz` mai multe variante deevolu]ie, mergând pân` la variantelecele mai pesimiste. În acest sens, uniianali[ti americani întrev`d patru variantedistincte de evolu]ie:

în cazul unei Europe integrat` cao uniune economic` [i monetar`,competi]ia economic` ar putea afectacooperarea în domeniul securit`]ii, iarIni]iativa European` de Securitate [iAp`rare (ESDI) ar putea evolua îninteriorul NATO, ca o componentìmportant` a Alian]ei;

în situa]ia c` uniunea economic`[i monetar` va progresa concomitent cupolitica interna]ional` [i de securitatecomun`, este de a[teptat ca ESDI sèvolueze strâns legat` de UE, inclusivprin cre[terea importan]ei opera]iilor desprijin al p`cii conduse de Europa,NATO p`strând un rol cheie în privin]amisiunilor de ap`rare comun`, conformarticolului V al Tratatului;

într-o Europ` confederativ`, încare Germania, Fran]a [i Marea Britanievor juca un rol mai important, NATO arputea evolua spre diminuarea responsa-bilit`]ilor de planificare opera]ional`,concomitent cu cre[terea coeziunii orga-nismelor europene de decizie;

cea de a patra variant` arat` oEurop` federal`, cu diminuarea drama-tic` sau dispari]ia Alian]ei Nord-Atlantice[i preluarea de c`tre Uniunea Europeanà tuturor problemelor de ap`rare.

Cel de-al doilea pilon al triunghiuluieuropean de securitate - SUA - ar ficaracterizat, potrivit p`rerilor unorspeciali[ti americani men]ionate într-unstudiu6, de urm`toarele perspective deevolu]ie:

SUA vor r`mâne o for]` în planpolitic, militar [i cultural pân` spre anii2025, cu un rol semnificativ în mediulinterna]ional;

[tiin]a [i tehnologia vor continuas` progreseze [i vor deveni tot mai multdisponibile [i utilizabile în toat` lumea,dar beneficiile acestora vor fi tot maipu]in uniform distribuite;

chiar dac` lumea va cunoa[te ocre[tere economic`, dispropor]iile bene-ficiilor vor spori iar diferen]ele de pro-prietate vor persista sau se vor amplifica;

aspectele interna]ionale ale afa-cerilor [i comer]ului vor continua s` seextind`, ducând la crearea unei infra-structuri globale, u[or de afectat, decimult mai vulnerabil`;

organiza]iile non-guvenamentale(pentru refugia]i, grupurile de ap`rarereligioase [i etnice, cele care lupt`pentru protec]ia mediului [i a altorprobleme, asocia]iile interna]ionale pro-fesionale etc.) vor continua s` creasc` caimportan]`, num`r [i rol interna]ional,ceea ce va afecta inclusiv interesele SUA;

vor ap`rea importante problemereferitoare la suveranitate, iar SUA vorg`si în interesul lor s` colaboreze îninteriorul unor organiza]ii interna]ionale- actori nonstatali - sau cu mai multe dinacestea;

SUA vor r`mâne principalaputere militar` în lume, ceea ce le vaaduce atât responsabilit`]i sporite cât [inoi probleme de rezolvat;

armele de distrugere în mas` [ir`zboiul informa]ional vor prolifera spreo larg` varietate de actori statali [inonstatali, iar men]inerea unei superio-rit`]i în aceste domenii va fi esen]ial`, cade altfel [i investi]iile pentru g`sirea anoi forme de ap`rare împotriva acestora.

Cel de-al treilea pilon de securitate altriunghiului european, Federa]ia Rus`,cu p`r]ile pozitive ori negative [i cuvalorile ori greut`]ile sale, aduce înaten]ie cel pu]in urm`toarele varinte7

probabile de evolu]ie:o Rusie autoritar`, care va avea

un comportament activ fa]` de vecini, deEuropa, NATO [i Orientul Apropiat, cu oeconomie necompetitiv` [i neatractiv`,continuând vânz`rile de armament, cufor]e de securitate capabile s` men]inàctualele structuri federale [i ]ara „unit`“,gata oricând s` amenin]e cu întrebuin-]area armelor nucleare;

o Rusie confuz`, care va deveniun partener dificil de dialog - în specialcu privire la extinderea în continuare aNATO - cu un poten]ial militar totu[i

suficient pentru a exercita control la nivelregional, în primul rând în plan nuclear;

o Rusie democratic`, cu orientareclar` spre economia de pia]`, partenercooperant al NATO [i UE, cu intereseregionale în extindere dar favorabilprocesului de globalizare.

Prezentarea succint` a unor aspectereferitoare la evolu]iile probabile ale me-diului de securitate la nivel global [iregional, a[a cum este cea de fa]`, nupoate surprinde întreaga complexitate aproceselor care vor avea loc, acest de-mers necesitând atât o aten]ie deosebit`[i permanent`, cât [i analiza pluridis-ciplinar`. În aceste condi]ii, formulareaunor concluzii în acest moment poatep`rea for]at`, totu[i este necesar`, celpu]in pentru a reaminti astfel de aspecte,în plin proces de proiectare a m`surilorde restructurate [i modernizare:

progresele rapide în planul infor-ma]iilor [i al tehnologiilor vor crea noicapacit`]i combative dar [i noi vulne-rabilit`]i pentru fiecare actor de securi-tate, atât la nivel global cât [i la nivelregional;

noile tehnologii vor continua s`diferen]ieze actorii din lumea contem-poran`, în primul rând în privin]apoten]ialelor militare, [i vor continua s`-iafecteze, pozitiv ori negativ - în acela[itimp dar nu în aceea[i m`sur`;

interesele na]ionale ale stateloravansate vor putea fi afectate ca urmarea vulnerabilit`]ilor pe care le implicìnfrastructura economiei globale, ceeace ar putea avea efecte neprev`zute [i înplanul securit`]ii;

energia va continua s` aib` osemnifica]ie strategic` major` pentrutoate procesele sociale, dar în planmilitar, probabil, importan]a va fi vital`;

frontierele vor deveni mult maitransparente, unele se vor modifica iaraltele ar putea dispare;

suveranitatea statelor va fi supus`la unele presiuni, dar va rezistabazându-se pe valorile fundamentalena]ionale, cu implica]ii corespunz`toareîn domeniul securit`]ii;

vor coexista, probabil, procesecontradictorii de concentrare [i dedispersare a componentelor factorilorde putere în plan interna]ional, ceea cear putea duce [i la fragmentarea oridispari]ia unor state, cu efecte desta-bilizatoare pentru statele vecine [iregiunile în care au loc;

crizele externe s-ar putea supra-pune cu cele interne, caracterizate deatrocit`]i [i acte de terorism deliberate,



NOTE1

Zbigniew Brzezinski, Marea tabl` de [ah, traducerea Aureliana Ionescu, Ed. UniversEnciclopedic, Bucure[ti, 2000, pag. 103.

2

Jacquelyn K. Davis, Michael J. Sweeney, Strategic paradigms 2025, Ed. Brasseey's,Washington DC, 1999, pag. 6, 34

3Op. cit., pag. 28-29.

4Venusberg Group, Enhancing the european union as an international security actor,Ed. Bertelsmann Foundation Publishiers, Guntersloh, 2000, pag. 17-25.

5Jacquelyn K.Davis, Mchael J. Sweeney, Strategic paradigms 2025, Ed.Baseey's,Washington DC, 1999, pag. 51.

6Comisia SUA pentru Securitate Na]ional` în secolul 21, New world coming:american security in the 21st century, 1999, pag. 3-5.

7Jacquelyn K. Davis, Michael J. Sweeney, Strategic paradigms 2025, Ed. Brassey's,Washington DC, 1999, pag. 53.

inimaginabile, asupra popula]iei [i infra-structurii civile, pentru a for]a interven]iaextern`, uneori favorizant`;

spa]iul extraterestru va deveni unmediu critic [i competitiv din punct devedere militar, a cincea dimensiune amediului de confruntare;

esen]a r`zboiului, legile [iprincipiile luptei armate nu se vorschimba în mod profund, noi vor fi,probabil, for]ele, mijloacele [i proce-deele de atingere a scopurilor acestuia;

vor cre[te, probabil, structurilefor]elor [i mijloacelor din complexulr`zboiului informa]ional, care trebuieimplicate - în aceea[i m`sur` - în proiec-tarea m`surilor de modernizare aarmatelor [i în planificarea [i desf`-[urarea opera]iilor de orice fel;

este posibil ca, în primul sfert alsecolului XXI, mediul de securitate s`devin`, cel pu]in la nivel regional [ilocal, mai periculos, determinând apa-ri]ia, dezvoltarea [i proliferarea unordiferite capacit`]i militare, de alt` natur`decât cele folosite pân` în prezent.

În zona de proximitate a României,tendin]ele de evolu]ie a mediului de se-curitate sunt determinate, pe de o partede evolu]ia global` [i regional` a acestu-ia [i, pe de alt` parte, de propriile feno-mene [i procese care au loc în aceast`zon`. În primul an al mileniului trei, suntpercepute dou` tendin]e, aparent contra-

dictorii, de evolu]ie a problemelor desecuritate: prima, mai mult oficial`, deeficientizare a controlului statelor [i insti-tu]iilor de securitate asupra fenomenelor[i proceselor ce au loc, iar a doua, maipu]in oficial` dar mai aproape de reali-tate, de amplificare ca sfer` de cuprinde-re [i diversificare a tendin]elor dezin-tegra]ioniste, de apari]ie a noi riscuri [iamenin]`ri, de exacerbare a celor care semanifest` deja.

Ca atare, este posibil ca situa]iile con-flictuale de la începutul secolului XXI s`se perpetueze înc` mul]i ani, s` sediversifice ca forme de manifestare [is`-[i l`rgeasc` zona de cuprindere.Evenimentele din spa]iul ex-iugoslavconduc c`tre aceast` concluzie, iarconexiunile ce se pot face între evolu]iaevenimentelor [i slaba eficacitate a unorm`suri ori caracterul lor temporar în-curajeaz` factorii de instabilitate.

De cealalt` parte a ]`rii, la est, moc-ne[te conflictul transnistrian, alimentatde nehot`rârea organismelor europenede securitate [i a statelor occidentale, ac`ror implicare este mai mult formal`,precum [i de interese ruse[ti bine contu-rate [i aparent stimulate de prelungireaprocesului de l`rgire a UE [i NATO.

Pe fondul acestei st`ri de lucruri,Moldova se dep`rteaz` tot mai mult deBruxelles [i se apropie de Moscova.Starea de securitate a ]`rii noastre este

direct efectuat` [i de situa]ia [i evolu]iiledin Marea Neagr`, precum [i de cele dinBazinul Caucazian, ambele delocfavorabile. În prezent, în leg`tur` cuaceste zone, se pot estima evolu]iipozitive a evenimentelor [i proceselorce au loc.

Evenimentele din Afganistan, dinluna octombrie 2001, aduc un mare gradde incertitudine în leg`tur` cu evolu]iileviitoare, date fiind apari]ia a tot maimultor necunoscute ale ecua]iei desecuritate.

Va d`inui actuala alian]` SUA-Rusia[i se va extinde asupra zonei sau aceastaeste numai temporar` [i conjunctural`?Care va fi atitudinea Chinei fa]` depreluarea aproape general` acontrolului de c`tre Rusia [i StateleUnite? Va avea Turcia un cuvânt maiimportant de spus în lumea musulman`care se afl` între ea [i Rusia sau înleg`tur` cu nordul Irakului?

Apari]ia unor noi actori în Asia, cupreten]ii de actori globali de securitate,îndeosebi prin de]inerea armei nuclearecum sunt India [i Pakistanul, vainfluen]a pozitiv sau negativ mediul desecuritate din zona caucazian`?

Toate aceste întreb`ri [i sigur multealtele r`mân f`r` r`spuns clar laînceputul secolului XXI [i creeaz` petealbe pe harta riscurilor în zona deproximitate a României.


PRESENT AND FUTURE IN THE SECURITYENVIRONMENT

The events on October 2001 from Afghanistan give some degree of incertitude concerning future evolutions because ofthe new unknown factors in the security ecuation. Will the present alliance between USA and Russia last and extend in thearea or this alliance is only temporary and conjunctural? What would be China's attitude concerning the taking over of thecontrol by Russia and USA? Will Turkey have an important role in the Mussulman world? The appearance of some new actorsin Asia (with claiming to be global security actors, especially controlling the nuclear weapon - India and Pakistan) willpositively or negatively influence the security environment in the Caucasian Area? All these questions and many others willremain at the benninig of the XXIst century without a clear answer. They will create white spots on the threats map of theRomanian proximity zone.

Summary


R\zboi [i geopolitic\ `nperspectiva secolului XXI

Prof. univ. general de brigad\ dr.,Constantin ONI{OR,Comandantul [colii deAplica]ie pentru Tancuri [i Auto„Mihai Viteazul“

Studiul r`zboiului a preocupat,intereseaz` [i va fi centrul aten]iei mult`vreme. De fapt, este vorba despre evo-lu]ia sa, despre limitele sale în atingereaobiectivelor politice [i tot mai mult des-pre noul tip de r`zboi care va caracterizasecolul XXI.

Este de remarcat faptul c`, dup` uniispeciali[ti pe baza unei implacabile dia-lectici, r`zboiul a dobândit, în evolu]iasa, un înalt grad de prolificitate, expri-mat în cantitatea [i calitatea for]elor [imijloacelor, în amploarea desf`[ur`riiac]iunilor principale [i, mai ales, în per-fec]ionarea formelor [i procedeelor deangajare a confrunt`rii violente.

Pentru sporirea eficien]ei r`zboiuluiîn atingerea obiectivelor politice, înultimele dou` secole ale mileniului doi,s-au produs muta]iile cele mai impor-tante. Au frapat, de fiecare dat`, celeprivind tipologia, structura [i diversitateaac]iunilor strategice.

Totu[i, a[tept`rile nu au fost pem`sura eforturilor multiple întreprinse,deoarece nu s-a „lucrat“ pe esen]a r`z-boiului, devenit între timp modern prinamplificarea violen]ei [i cre[terea gra-dului de distructivitate.

Acum, când lumea traverseaz` etapatrecerii la o nou` ordine mondial`,r`zboiul a c`p`tat [i caracter de univer-salitate, este pretutindeni [i intersectatcu o multitudine de fenomene econo-mice, sociale, culturale, politice, asociate„mondializ`rii societ`]ii“.

1.Geopolitica [i r\zboiulTendin]ele expansioniste [i hege-

monice sunt cunoscute din antichitate,ca fiind preocup`ri [i ale unor centre deputere pentru subjugarea, dominarea [icontrolul unor spa]ii fizice, economice,politice, culturale.

Geopolitica, privit` ca teorie [i me-tod` pentru cancelariile centrelor deputere, a devenit un instrument alrela]iilor interna]ionale abia în ultimelesecole ale mileniului doi; fiind de sor-ginte imperial`, ea a generat diferitegeostrategii de domina]ie cu amploaredivers`: local`, regional`, continental` [ichiar mondial`.

Momentele cele mai semnificative alegeopoliticii s-au raportat la realizareavechii ordini mondiale, cu o durat` decâteva secole pân` c`tre sfâr[itul mile-niului trecut. În acest context, r`zboiul afost purtat pentru formarea statului-na]iune. Concomitent, conflictele armates-au dezvoltat exponen]ial pentru cre-area de imperii moderne. Multitudineacazurilor cunoscute din istoria universal`scoate în eviden]` o acerb` confruntareîntre hegemonismul imperial [i stabili-tatea continental`, regional`, na]ional`,ceea ce a f`cut posibil` apari]ia/dispari]iaunor state ori variante de state.

Secolul XX a fost perioada în careimperiile moderne s-au ciocnit, dispu-tându-[i sferele de influen]` [i vizândob]inerea unui control spa]ial cât maiextins; de asemenea, statele puternice -servite de ideologii dominatoare - auaspirat la coagularea unor modele dedezvoltare universal`.

Astfel, Primul R`zboi Mondial s-afinalizat cu edificarea unei anumitestructuri de func]ionalitate geopolitic` a

ordinii mondiale. Al Doilea R`zboiMondial, cu finalitatea bine cunoscut`, apermis experimentul blocurilor politico-militare, cu o conducere trans/suprana-]ional`, care desigur nu a „sc`pat lumea“de flagelul r`zboaielor locale.

Întrebuin]area armei nucleare, înfinalul celei mai mari conflagra]ii asecolului XX, în condi]ii geopolitice [igeostrategice specifice, a stimulat com-peti]ia „actorilor mondiali“ în domeniulînaltelor tehnologii ce se pot folosi înr`zboiul viitor. Geopolitic s-a comis odubl` gre[eal`. Pe de o parte politica afost împins` c`tre ira]ionalitate, iar pe dealt` parte ac]iunea economico-social` afost deturnat` de la refacerea postbelic`echitabil` spre o curs` a înarm`rilorextrem de costisitoare.

Europa a devenit principalul teren deconfruntare între Est (sovietic) [i Vest(capitalist). De altfel, Europa a avut îndecursul istoriei moderne o contribu]iemarcant` la perfec]ionarea r`zboiului, înesen]a sa bazat` pe violen]` [i dis-tructivitate.

Tandemul geopolitic` - r`zboi evi-den]iaz` o parte din con]inutul mode-lului de dezvoltare european` de pân`la mijlocul secolului trecut ca civiliza]ie aviolen]ei.

Acest model relev` intense preo-cup`ri geopolitice de organizare/ reo-rganizare a lumii prin r`zboi, în diferiteplanuri: politico-administrativ, econo-mic, juridic, cultural, militar etc.

Pe plan mai larg, epoca de dup`1945 - definit` drept Epoca „R`zboiuluiRece“ - înregistreaz` extinderea mode-lului european de confruntare-echilibrual puterii la scar` planetar`, cu urm`-toarele observa]ii:



esen]a confrunt`rilor este denatur` ideologic`;

treptat, confruntarea Est-Vest î[imut` centrul de greutate în spa]iileeconomice, îndeosebi sub forma „curseiînarm`rilor“;

un anumit control al pragului deviolen]` armat`;

cre[terea amplorii confrunt`rilornonmilitare;

evitarea lovirii directe a sanctu-arelor strategice europene [i euroasi-atice [i proliferarea „loviturilor indirecte“(economice, informa]ionale, de pro-pagand` etc.);

acceptarea tacit` a violen]ei ar-mate numai în afara arealelor blocurilormilitare, aflate fiecare într-o expansiunetranscontinental`;

„exportul de revolu]ie“ sau almodelelor de democra]ie.

Fiecare superputere a încercat s`-[iimpun` modelul organizatoric-eco-nomic, cu prec`dere, în afara sferelorproprii de influen]`. De multe ori,for]area de c`tre „actorii majori“ interna-]ionali ai „exporturilor“ ideologice de re-volu]ii [i democra]ii a condus la reac]iina]ionaliste [i interna]ionaliste din parteaunor state sau grupuri de state ce [i-ausim]it amenin]ate tradi]iile politice, eco-nomice, culturale, religioase etc. Peacest „teren minat“ s-a dezvoltat [iterorismul privat, statal [i interna]ional,cu profunde conota]ii politice, eco-nomice, confesionale, etnice [.a.

Confrunt`ri armate „indirecte“ întresuperputeri s-au înregistrat, sub formar`zboaielor locale, în zonele în disput`din Asia de Sud-Est, Africa, OrientulApropiat [i Mijlociu. Ele aveau dreptscop smulgerea/p`strarea în arealul deciviliza]ie a unor state, dezmembrareaaltora, confederalizarea unor spa]ii etc.

Pr`bu[irea URSS [i a blocului est-european - ce a marcat încheierea„R`zboiului Rece“ în anii 1989-1991 - ainaugurat edificarea unei noi ordinimondiale; totu[i, spre aceast` nou`ordine mondial` „împing“ [i alte for]edecât SUA, Japonia sau UE, [i anumemarile corpora]ii interna]ionale. Avândîn SUA promotorul noului model geo-

politic, axat pe dezvoltare economic`post-industrial` [i democratic stabil`,noua ordine mondial` se distinge printrei elemente de calitate: dezvoltare-securitate, integrare [i globalizare. Dinperspectiva ei, r`zboiul devine tot maievident un instrument de ultim` ins-tan]`, în sistemul negocierilor politico-economice, parteneriatelor complexe [igestion`rii crizelor locale [i regionale.

2. R\zboiul [i integrareaÎnceputul mileniului al treilea aduce

în fa]a etniilor, na]iunilor, comunit`]ilorstatelor etc. un set de „noi provoc`ri“istorice strâns asociate fenomenelor deregionalizare [i globalizare. Acestea punîntr-o lumin` nou` [i raporturile dintrer`zboi [i geopolitic`.

Contextul noii ordini mondialeaduce în discu]ie, în principal, opozi]ia,pân` la beligeran]`, dintre modelulna]ional de integrare, bazat pe statutcentralizat, [i modelele integr`rii regio-nale [i mondiale. În doctrina trans-na]ionalismului [i mondialismului sear`ta printre altele c` „statele na]ionaledevin prea mari pentru micile probleme[i prea mici pentru cele mari“. ßi încontinuare se deduce c` epoca tranzi]ieiimplic` cu obligativitate trecerea de lastatul - na]iune la structuri statale des-centralizate (minimale) bazate pe o„societate deschis`“. Disputa întremodele atinge un prag critic de mani-festare în Europa, continent care includeo puternic` tradi]ie de statalitate na]io-nal` (a se vedea contradic]iile dintrescenariile german [i francez de dezvol-tare a UE în perspectivele „Europei dena]iuni“ [i ale „Europei federale“.

Dac` vechea ordine s-a realizat prinbeligeran]` armat`, credem [i sper`m canoua ordine s` fie cu preponderen]` unprodus al p`cii [i securit`]ii na]ionale.Aceast` situa]ie paradoxal` schimb`total ra]iunea r`zboiului, acesta deve-nind un instrument principal pentrumen]inerea p`cii.

Acest nou tip de r`zboi - r`zboiulviitorului - se va prezenta cu patru maricaracteristici:

devine singurul r`zboi justificat [i

acceptat, ceea ce va face ca celelalte„instrumente“ din „panoplia zeuluiMarte“ s` devin` ilegitime, deoarecealtereaz` pacea;

va avea un caracter privat,întrucât vor fi pu]ini „actori mondiali“,de]in`tori de înalt` tehnologie militar`,în m`sur` s`-l desf`[oare;

bazat` pe o des`vâr[it` „art`strategic`“, victoria va fi ob]inut` prinînfrângerea adversarului f`r` lupt` (cât`similitudine cu Sun Tzu);

se contureaz` un singur beli-gerant, partea advers` fiind pus` înimposibilitatea practic` de a reac]ionaeficient prin arme.

A[adar, r`zboiul viitorului se vacantona în continuare, preponderent, însfera politico-economic`, iar scopulgeneral va viza proiecte mondiale. Prin-tre acestea cu siguran]` putem includescenarii de gestionare a materiilor primestrategice (hidrocarburi [i minereuri), deacces restrictiv la domeniul high-tech,de control politico-militar asupra unor„zone fierbin]i“, de acces condi]ionat lasursele de ap`, ameliorarea raporturilordemografice [i de protec]ia mediului.

Dar, ca [i în vechea ordine, sunt dea[teptat [i reac]ii adverse fa]` deintegrarea for]at` [i îndeosebi în raportcu a[a-numita „globalizare prin s`r`-cire“. Ca fenomene colaterale pot fiamintite proliferarea instabilit`]ii [i aterorismului în toate planurile (politic,economic, militar, cultural etc.).

Drept consecin]`, r`zboiul viitoruluiva include între obiectivele sale politico-militare [i eradicarea acestui flagel, cuasentimentul opiniei publice mondiale[i prin folosirea celor mai perfec]ionatemijloace de r`zboi; astfel, probabil sevor înmul]i confrunt`rile multiple [iasimetrice.

Seniorii „artei strategice“ se gândescdeja c` dictonul latin „si vis pacem parabellum“ s-a caducizat. În locul lui sepoate pune un altul: „ca s` nu fie r`zboi,gestioneaz` bine pacea“, ceea ce,trebuie s` recunoa[tem, este altceva capân` acum. Acum suntem îndrept`]i]i s`ne întreb`m: oare integrarea excludegeopolitica?



Desigur c` nu! În fapt s-au înlo-cuit/substituit geopoliticile cu politicaspa]iului planetar, emanat` [i dirijat`dintr-un centru de putere integrant,format de uniuni economice (inter)con-tinentale, super alian]e politico-militaretransna]ionale [i complexe militar-industriale ultratehnologizate.

Dac` a[a vor sta lucrurile, r`zboiulviitorului poate dobândi [i altecaracteristici:

coexisten]a lui cu pacea,în/pentru etapa de tranzi]ie spreglobalizare, starea de r`zboi ar puteadeveni normalitatea [i numai ulterior,când lucrurile în cea mai mare parte a lorse vor a[eza în matricea universal`,aspectele se vor inversa;

disimularea violen]ei în impu-nerea (men]inerea, controlul, refacerea,implementarea, gestionarea) p`cii cuvalorile securit`]ii înving`torului, cedeseori pot intra în contradic]ie cu celelocale [i zonale din punct de vedere alintereselor individuale [i colective;

transferul violen]ei în sferaeconomicului [i politicului, concomitents-ar putea utiliza în ac]iunea lor dedomina]ie o palet` larg` de for]e [i mij-loace specifice ori militare/armate, defiecare dat` îns` adecvate situa]iei [iobiectivelor propuse.

Mergând [i mai departe cu analiza,privind perfec]ionarea r`zboiului vii-

torului, putem concluziona [i da o not`mai optimist`: confruntarea violent`(militar`) va aluneca mai mult înspreconfruntarea mai pu]in violent` (non-militar`), pân` când r`zboiul va înceta s`mai reprezinte o fatalitate, iar în cel mainefericit caz ar putea fi rezultatul unuiaccident nedorit.

Dac` în trecutul-prezent s-au depuseforturi pentru acumularea bog`]iei îndetrimentul în]elepciunii, iar auto-reglarea s-a f`cut prin for]`, în viitorul-prezent aceast` stare trebuie absolutmodificat` prin cunoa[tere (informa-]ional). A[a se face c` r`zboiul viitoruluiva deveni în esen]` o confruntareinforma]ional` cu folosirea unor meca-nisme de disimulare a violen]ei.

** *

Din cele prezentate rezult` c`r`zboiul viitorului se va înscrie în sferavoin]ei politicului universal, care seexprim` printr-o violen]` disimulat` [inumai arareori prin utilizarea mij-loacelor armate.

În lume, în momentul de fa]`, se audtot mai multe critici la adresa corela]ieir`zboi-integrare/globalizare.

Acestea apar]in anali[tilor politico-militari, forma]i în cele mai diverse [colistrategice de pe mapamond [i formeaz`cea mai interesant` confruntare de ideila început de secol [i mileniu.

Într-o parte se afl` nostalgicii vechiiordini mondiale, iar în alt` tab`r` suntpromotorii [i corifeii noii ordinimondiale.

Disputa se între]ine pe seama unorteze „tari“, dintre care v` prezent`mcâteva ce apar]in dialecticii pace-r`zboi:

r`zboiul pentru men]inerea p`cii]ine de planificarea strategic` a p`ciiuniversale;

prin legitimarea r`zboaielor a[a-zis locale se creeaz` totu[i poten]ialitatebelicoas` global`;

realizarea p`cii de sus în jos, încondi]iile unei împotriviri de jos în sus,reclam` dezvoltarea structurilor desecuritate interna]ional` axate pe dialog[i parteneriat;

reluarea în câteva rânduri a uneideclara]ii mai vechi, privind natura reli-gioas` a secolului XXI, poate fi inter-pretat` ca o provocare de r`zboi întrestate cu religii diferite, confrunt`ri ce sepot încheia cu dispari]ii ori muta]iiesen]iale pe harta politico-administrativ`a lumii.

Ne exprim`m punctul de vedere c`este „loc sub Soare“ atât pentru clasiciigândirii militare, cât [i pentru neoclasiciir`zboiului viitorului, cu o singur` con-di]ie - ordinea pe p`mânt s` se realizezeprin dezvoltare economic` durabil`,bazat` pe colaborare interna]ional` ami-abil` între toate statele lumii.

WAR AND GEOPOLITICS IN THE XXI CENTURYThe future war will be preponderant localized in the political and economical sphere. Its general goal will aim at world

projects such as scenarios on the management of the strategical raw materials (the hydrocarbons and the ores), the restrictive

access to the high-tech field, the political and military control over some "hot zones", the conditioned access to water sources,

the improvement of the demographic proportions and the environment protection.

In this new order and in the old one, we must expect at the hostile reactions on forced integration and especially on so-

called "globalization through poverty". There are some collateral phenomena such as proliferation of the instability and the

terrorism in political, economical, military and cultural fields. In consequence, the political and military goals of the future war

will contain the eradication of this scourge with the approval of the world public opinion and by using the best of the war

capabilities. Thus, the number of multiple and asymmetrical confrontings will increase.

Summary



Cooperarea politico-militar\[i militar\ `n sud-estul Europei

Colonel dr.Ioan CO{CODARU

Dup` o perioad` de reorient`ri [iredefiniri, determinat` de schimb`rileproduse în mediul de securitate dup`1990, cooperarea regional` [i subregio-nal` a dobândit, în ultimii ani, substan]`[i consisten]`, materializându-se înini]iative cu scop, natur` [i dimensionarediferite. Prin problematica abordat`, ariade cuprindere [i eficien]a lor, acestea sedovedesc a fi, cel pu]in pe termen scurt,modalit`]i adecvate, pragmatice [ibenefice pentru stabilitatea [i securitatearegional` [i contribuie la asigurareacondi]iilor necesare dezvolt`rii [ibun`st`rii sociale.

Formele de cooperare regional` [isubregional` au fost primite ini]ial cuentuziasm sc`zut de majoritatea stateloraflate în amplul [i complexul proces detranzi]ie c`tre democra]ie [i economia depia]`. Ulterior, dovedindu-[i aplica-bilitatea [i eficien]a, acestea s-au bucurat[i se bucur` de o larg` deschidere.Apreciate ca forme intermediare [icomplementare procesului de integrareîn structurile politice, economice [i desecuritate europene [i euro-atlantice,ini]iativele de cooperare fac dovada, subgirul [i cu sprijinul direct al principalelordemocra]ii occidentale [i al organismelorinterna]ionale, c` pot contribui în modreal [i eficient la îmbun`t`]irea mediuluide securitate; ini]iativele de cooperarepot asigura cadrul organizatoric [i insti-tu]ionalizat pentru materializarea unorproiecte [i programe politice, econo-mice, militare, sociale etc., care s` sprijinedemersurile ]`rilor spre democra]ie [ibun`stare economic` [i, implicit, stabili-tate la nivel subregional [i regional.

Aceste ini]iative reunesc ]`ri cu statutediferite fa]` de institu]iile integratoare

(membri, asocia]i, neutri), cu niveluri dedezvoltare diferite [i diverse tradi]iireligioase, culturale, spirituale [i politicecomplexe, precum [i ]`ri între care exist`tensiuni [i chiar st`ri conflictuale. Înaceste condi]ii, bine direc]ionate [icoordonate, ini]iativele de cooperare potconstitui pun]i peste faliile [i elementelede ruptur`, putând conduce la oadev`rat` „spiritualizare“ a frontierelor.Ele pot determina nu numai schimbul deexperien]` [i mentalitate dintre ideologii[i culturi diferite, ci [i armonizareaop]iunilor, interconectarea capacit`]ilor[i utilizarea mai eficient` a resurselor, înscopul realiz`rii unor obiective comune.

Ini]iativele de cooperare pot comple-ta [i chiar suplini, pentru perioade detimp determinate, unele aranjamenteletradi]ionale în materie. De asemenea,acestea se pot constitui în vectori c`treinstitu]iile economice [i de securitateintegratoare. Cerin]ele [i normele impusemembrilor, natura programelor [iproiectelor din cadrul ini]iativelor decooperare vin în întâmpinarea demer-surilor pentru integrarea european` [ieuro-atlantic`.

Dintre numeroasele astfel deini]iative ce activeaz` în special în centrul[i sud-estul Europei pot fi amintiteurm`toarele: Ini]iativa Europei Centrale(The Central European Initiative),Acordul/Zona Central European` deComer] Liber (The Central European FreeTrade Agreeement/Area), CooperareaEconomic` a M`rii Negre (The Black SeaEconomic Cooperation), CooperareaBalcanic`/Sud-Est European` (TheBalkan/ South-Eastern European Coo-peration), Procesul de stabilitate [i bun`vecin`tate în Sud-Estul Europei -Royamont- (The Process of Stability andGood-neighborliness in SoutheastEurope), Ini]iativa de Cooperare în Sud

Estul Europei (The South East EuropeanCooperation Initiative).

La acestea, se adaug` demersurileini]iate, îndeosebi dup` 1996, de c`treguvernele ]`rilor din zon`, de a punebazele unor acorduri trilaterale. Avânddrept obiective probleme de ordinpolitic, de colaborare economic` -infrastructur`, re]ele de comunica]ii [ienergie, zone de comer] liber - precum [ichestiuni legate de combaterea tero-rismului, a crimei organizate, a traficuluiilicit de droguri [i de arme [i a imigra]ieiclandestine, trilateralele, ele pot avea unrol important la realizarea unui climatfavorabil dialogului politic [i cooper`rii [ipot contribui în mod efectiv la înt`rireaîncrederii [i securit`]ii în regiune.

Amplificarea [i diversificarea ris-curilor [i amenin]`rilor, în condi]iileexisten]ei unor vulnerabilit`]i interne [i aunor conjuncturi favorabile pot generaamenin]`ri la adresa stabilit`]ii [i secu-rit`]ii europene, care determin` adop-tarea unor m`suri [i modalit`]i de ac]iuneadecvate, flexibile [i eficiente. Ac]iunileteroriste din 11 septembrie 2001, s`vâr-[ite asupra elementelor simbol ale SUA [iale valorilor democra]iei, au scos în evi-den]` limitele [i fragilitatea sistemelor deprotec]ie fa]` de riscurile asimetrice, întrecare terorismul de]ine pozi]ia principal`.

De aceea, consider`m c` dinamicaevenimentelor politico-militare eviden-]iaz` faptul c` securitatea [i implicitap`rarea dep`[esc sfera de respon-sabilitate a unei singure ]`ri, determinândo implicare mai mare a statelor demo-cratice [i a organismelor interna]ionalespecializate în protejarea [i promovarealor. În condi]iile actuale, de convergen]`accentuat` a intereselor na]ionale cu celeacceptate [i promovate de democra]iileoccidentale, sunt create oportunit`]ipentru înt`rirea conlucr`rii [i securit`]ii în



plan regional [i subregional. Prin dezvol-tarea rela]iilor de cooperare [i parteneriatîn plan bi [i multilateral [i perfec]ionareaaltor forme de înt`rire a încrederii întrestate, se va asigura cadrul necesarasigur`rii securit`]ii europene.

În mod concret, pozi]ia geostrategicà Europei de Sud-Est eviden]iaz` reali-tatea c` securitatea acestei regiuni -incluzând interesele [i aspira]iile statelordin regiune, implicit ale României - seasociaz` cu situarea ei la confluen]a unorareale geografice purt`toare de tensiunilatente sau deschise. Aceast` regiunecontinu` s` reprezinte „principala surs`de insecuritate [i instabilitate“ atât pentruEuropa cât [i pentru spa]iul euro-atlantic.În timp ce nordul [i centrul Europei, carecoincid cu zona integrat` în structurileeuropene [i euro-atlantice, cunosc dinpunct de vedere al securit`]ii o stabilitatesemnificativ`, partea din sud-estul conti-nentului se confrunt` în continuare cuamplificarea [i diversificarea riscurilor [iamenin]`rilor.

Regiunea circumscris` sud-estuluiEuropei face parte dintr-un a[a-zis „Tri-unghi al Bremudelor“, ale c`rui puncteextreme sunt: Orientul Mijlociu - Balcani- Caucaz - Asia Central` [i care se conjug`cu instabilitatea din nordul Africii.

Con[tient` de apartenen]a sa la valo-rile culturii europene [i de necesitateapromov`rii [i protej`rii intereselor na]io-nale prin realizarea obiectivelor desecuritate, România trebuie s` se inte-greze în structurile euro-atlantice [i euro-pene. Pentru România, integrarea înNATO este prioritar` [i este modalitateaoptim` de a accede c`tre mediul de secu-ritate colectiv garantat [i asigurat deAlian]a Nord-Atlantic`. Integrarea înUniunea European` [i participarea lamaterializarea Politicii Europene deSecuritate [i Ap`rare constituie un altobiectiv al politicii na]ionale pentruîndeplinirea c`ruia se va ac]iona simultancu eforturile de aderare la NATO.România concepe cooperarea regional`[i subregional` nu ca o alternativ` la pro-cesul de integrare, ci ca un element com-plementar, care d` substan]` [i eficien]`demersurilor pentru a deveni membru cu

drepturi depline al celor dou` organiza]iipolitice, economice [i de securitate.

I. Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est

Prezentare general\Pactul de Stabilitate pentru Europa de

Sud-Est (PSESE) este o ini]iativ` lansat`de Germania, în calitatea sa de de]in`-toare a pre[edin]iei Uniunii Europene(UE), cu ocazia reuniunii comune amini[trilor de externe ai ]`rilor membreale UE [i ai ]`rilor din Europa de Sud-Est(ESE), din 10 iunie 1999. Ulterior, acestaa fost plasat sub egida Organiza]ieipentru Securitate [i Cooperare Euro-pean`-OSCE. În esen]`, PSESE reprezintò modalitate prin care statele vest-europene încearc` s` se implice mai multîn procesul de realizare a noii arhitecturide stabilitate [i securitate continental`.

La baza func]ion`rii PSESE stauîn]elegerile bilaterale [i multilaterale debun` vecin`tate semnate între statele dinregiune, precum [i angajamentele [iprincipiile ce decurg din apartenen]aparticipan]ilor la ONU [i OSCE - rezo-lu]iile Consiliului de Securitate al ONU [iActul Final de la Helsinki.

Obiectivele acestei ini]iative sunt înconcordan]` cu cerin]ele înt`ririi stabi-lit`]ii [i securit`]ii statelor din zon`,dezvolt`rii democra]iei [i economiei,pentru asigurarea bun`st`rii [i prospe-rit`]ii. În acest sens, PSESE vizeaz`:

diminuarea [i eliminarea poten-]ialului conflictual al regiunii;

încurajarea [i sprijinirea dezvol-t`rii unor regimuri politice democraticeîn statele regiunii [i a unor economii depia]` prospere [i competitive în acestestate;

aprofundarea cooper`rii regio-nale, transfrontaliere [i accentuareafluxurilor economice [i politice întrestatele regiunii [i între acestea [i UE;

crearea condi]iilor pentru deplinaintegrare a regiunii în structurile politice,economice [i de securitate euro-atlantice.

În cadrul acestei ini]iative particip` camembri ]`rile din regiune [i din veci-n`tate: Albania, Bosnia-Her]egovina,

Bulgaria, Croa]ia, FYROM, Moldova (din28.06.2001), România, Slovenia, Turcia,Ungaria, R.F. Iugoslavia (din octombrie2000). La acestea s-au adùgat Cehia,Polonia [i Slovacia care au devenitmembre la data de 29.11.2001. În func-]ionarea [i dezvoltarea PSESE sunt intere-sate [i alte state cum ar fi: SUA, Japonia,Federa]ia Rus`, Canada.

Activitatea PSESE este sprijinit` deorganiza]iile regionale [i globale cupreocup`ri în domeniul stabilit`]ii [isecurit`]ii: UE, OSCE, NATO, ConsiliulEuropei, Procesul Royamont [i estecomplementar` cu celelalte ini]iativesubregionale: South-Eastern EuropeCooperative Ini]iative (SECI), Organiza]iade Cooperare Economic` la MareaNeagr` (OCEMN), Ini]iativa CentralEuropean` (ICE), Central Europe FreeTrade Agreement (CEFTA), South EastEurope Cooperation Process (SEECP) [iReuniunea Mini[trilor Ap`r`rii din Sud-Estul Europei (SEDM).

Totodat`, programele [i proiecteleini]iate în cadrul PSESE sunt sus]inute deprincipalele organismele financiare inter-na]ionale: FMI, BERD, Banca Mondial`,BEI, OECD.

Mecanisme de implementare a PactuluiPactul func]ioneaz` pe baza unei

Mese Regionale pentru Europa de Sud-Est (South-Eastern Europe RegionalTable), la rândul sù divizat` în Mese deLucru (Working Tables) care se concen-treaz` asupra urm`toarelor domenii:

Masa de lucru pentru democra]ie[i drepturile omului (Masa de lucru I);

Masa de lucru pentru recon-struc]ie, dezvoltare [i cooperare eco-nomic` (Masa de lucru II);

Masa de lucru pentru problemede securitate (Masa de lucru III), fiindstructurat` pe dou` sub-mese de lucru:securitate [i ap`rare; justi]ie [i afaceriinterne.

Un Coordonator Special al Pactuluieste responsabil de îndeplinirea obiec-tivelor acestuia, fiind sprijinit în activi-tatea sa de structuri corespunz`toare.

Pactul trebuie s` promoveze reformageneral` în sud-estul Europei prin



instituirea unui mecanism care s`identifice minusurile [i s` propun` so-lu]ii. Exist` zone ale reformei în careunele probleme nu sunt abordate (deexemplu for]ele paramilitare, agen]iile deinforma]ii speciale etc.) sau sunt abor-date secven]ial (de exemplu rela]iile cuvecinii, bugetele etc.).

Pactul de Stabilitate pentru Europa desud-est, în special prin Masa de Lucru III,î[i propune s`-[i înt`reasc` leg`turile cucelelalte ini]iativele regionale pentru omai bun` gestionare [i dezvoltare a pro-ceselor [i proiectelor zonale. În acestsens, pe de o parte, Procesul ReuniunilorMini[trilor Ap`r`rii din Sud-Estul Europei(SEDM) se implic` deja în activit`]i denatur` politico-militar` aflate în desf`[u-rare sub egida Pactului, iar pe de alt`parte, Pactul de Stabilitate este interesats` sprijine financiar ini]iative demarate încadrul SEDM (de exemplu proiectulCIS/SEEBRIG).

Proiecte propuseÎn cadrul Mesei III, au fost propuse

unele proiecte care s` asigure o mai bun`realizare a obiectivelor de înt`rire astabilit`]ii [i securit`]ii regionale:

finan]area Centrului SECI (South-East European Cooperative Ini]iative)pentru combaterea crimei organizate, cusediul la Bucure[ti, [i suplimentareaacestuia cu problematica armelor mici;

înfiin]area unui Centru regionalpentru prevenirea conflictelor [i mana-gementul crizelor;

elaborarea unui document comunprivind evaluarea riscurilor de securitatepentru ESE (element al South-EasternEurope Ini]iative, lansat` de NATO laWashington);

sus]inerea ini]iativei NATOprivind reconversia cadrelor disponi-bilizate prin reducerea for]elor armatedin România [i Bulgaria, cu participareaB`ncii Mondiale.

II. Ini]iativa de Cooperare Sud-EstEuropean\ (SECI)

Ini]iativa de Cooperare Sud-EstEuropean` (SECI) a ap`rut în urma ideiilansate de ambasadorul SUA, Richard

Schifter, în toamna anului 1996. Proiectuleste destinat s` încurajeze dialogul [i coo-perarea în spa]iul balcanic [i solu]ionareape cale pa[nic` a litigiilor, prin sus]inereaunor proiecte de cooperare economic` [icomercial` de tip „transfrontalier [isubregional“ [i s` faciliteze integrarea]`rilor din zon` în structurile europene.SECI urm`re[te coordonarea planurilorde dezvoltare regional`, asigur` o maibun` prezen]` a sectorului privat îneconomia zonei [i în mediul înconjur`tor,încurajeaz` transferul de know-how sirealizarea de investi]ii în sectorul privat.

Reuniunea inaugural` a avut loc laGeneva, în 6 decembrie 1996, când a [ifost adoptat` Declara]ia de principiuprivind cooperarea în cadrul SECI.

State participanteStatele participante la SECI sunt:

Albania, Bosnia-Her]egovina, Bulgaria,Croa]ia, Fosta Republic` Iugoslav` aMacedoniei, R.F.Iugoslavia, Grecia,Republica Moldova, România, Slovenia,Turcia [i Ungaria.

Ini]iativa este sprijinit` de c`treComisia European`, CEE/ONU, OSCE,CEMN, BIRD, BERD [i BEI. SECIcoopereaz` cu alte ini]iative subre-gionale, cum sunt Ini]iativa CentralEuropean` (ICE), Procesul Royamont [iCooperarea Statelor Sud-Est Europene(SEECP).

StructuraDr. Erhard Busek, fost vice-cancelar

al Austriei, este Coordonatorul SECI.Organismul decizional este Comitetul deagend` („agenda Committee“), formatdin coordonatorii na]ionali pentru SECI(care coordoneaz`, în plan intern,participarea la proiectele SECI).

ProiecteComitetul de agend` a selec]ionat, ca

priorit`]i de ac]iune, opt proiecte, desem-nând totodat` statele coordonatoare(responsabile cu organizarea reuniunilorgrupelor de exper]i pentru implemen-tarea proiectului respectiv).

Aceste proiecte sunt dup` cumurmeaz`:

Facilitarea trecerii frontierelor [iac]iuni pentru dep`[irea dificult`]iloropera]ionale (stat coordonator: Grecia);

Re]eaua sud-est european` dezone cu consum eficient de energie(Ungaria);

Dezvoltarea infrastructurii detransport de-a lungul principalelor ruteinterna]ionale (Bulgaria);

Politici financiare de promovare aîntreprinderilor mici [i mijlocii prinmicrocredite [i scheme de garantare acreditului (România);

Interconectarea re]elelor dedistribu]ie a gazelor naturale, diver-sificarea furniz`rii [i îmbun`t`]ireaasigur`rii aprovizion`rii cu gaz în sud-estul Europei (Bosnia-Her]egovina);

Program de recuperare a râurilor,lacurilor si m`rilor adiacente (Austria);

Interconectarea sistemelor deenergie electric` a statelor participante laSECI, în vederea unei mai bune integr`riîn sistemele europene;

Cooperare între pie]ele de valori. La reuniunea Comitetului de agend`

din 26 ianuarie 1998, România a propusînfiin]area la Bucure[ti a CentruluiRegional SECI de combatere a crimeiorganizate [i corup]iei. La reuniunea dela Geneva, din 15 aprilie 1998, proiectul afost acceptat.

Ulterior, la 26 mai 1999, a avut loc laPalatul Parlamentului din Bucure[ti reu-niunea dedicat` ceremoniei de semnarea acordului de cooperare pentru preveni-rea [i combaterea infrac]ionalit`]ii trans-frontaliere, având ca parte integrant`Carta de organizare [i func]ionare aCentrului Regional SECI.

Dup` atentatele teroriste din 11septembrie 2001 [i declan[area cam-paniei împotriva terorismului, importan]aCentrului Regional SECI a crescut,devenind un element de referin]` la nivelsud-est european în demersurile între-prinse pentru stoparea terorismului [icrimei organizate.

III. Procesul reuniunilor mini[trilorap\r\rii din Sud-Estul Europei (SEDM)

Ini]iativa a fost promovat` în spiritulintensific`rii procesului de în]elegere [i



cooperare regional`, menit s` dezvoltestabilitatea [i securitatea în Europa deSud-Est.

Prima reuniune a mini[trilor ap`r`riis-a desf`[urat la Tirana (martie 1996), îns`impulsul hot`râtor în demararea acestuiproces a fost dat la reuniunea mini[trilorap`r`rii de la Sofia (octombrie 1997).

Acest proces cuprinde reuniuni ale:mini[trilor ap`r`rii, adjunc]ilor mini[trilorap`r`rii, [efilor statelor majore generale,adjunc]ilor [efilor statelor majore gene-rale, structurilor de conducere politico-militare ale ini]iativei - Comitetul deCoordonare al SEDM (SEDM-CC) [iComitetul Director Politico-Militar(PMSC) al MPFSEE, precum [i reuniuni lanivel de exper]i din ]`rile participante.

Participan]i: Italia, Grecia, Turcia,Albania, Bulgaria, Croa]ia, fostaRepublic` Iugoslav` a Macedoniei,România, Slovenia [i Statele Unite.Ucraina a ob]inut statutul de observatorla reuniunile mini[trilor ap`r`rii, dar nu [ila celelalte activit`]i desf`[urate sub egidaSEDM sau MPFSEE.

La data de 26.09.1998, la Skopje, afost semnat "Acordul de Constituire aFor]ei Multina]ionale de Pace din Europade Sud-Est - MPFSEE", componentaopera]ional` a SEDM. Toate proiecteleini]iate în cadrul acestui proces suntgestionate de SEDM-CC.

Începând cu 01.09.2001, Româniaexercit` pre[edin]ia SEDM-CC [iPMSC/MPFSEE timp de doi ani, pân` în2003. Priorit`]ile acesteia sunt:

îmbun`t`]irea contribu]iei SEDMla securitatea [i stabilitatea din S-EEuropei;

men]inerea caracterului deschis [itransparent al in]iativei în vedereaadmiterii de noi membri în SEDM;

intensificarea cadrului de coope-rare pentru a face fa]` amenin]`rilorneconven]ionale [i nemilitare îndomeniul securit`]ii regionale;

crearea condi]iilor diplomatice [imilitare favorabile pentru intensificareaimplic`rii ]`rilor partenere în efortul demanagement al crizelor în S-E Europei;

dezvoltarea [i implementareaprogramelor de cooperare SEDM;

îmbun`t`]irea instruirii militare înregiune;

finalizarea procesului de opera-]ionalizare a MPFSEE.

La Reuniunea Mini[trilor Ap`r`rii din]`rile SEDM - Antalia, Turcia (20.12.2001)a fost lansat` ini]iativa SEDM privindlupta contra prolifer`rii ANM, securizareafrontierelor [i combaterea terorismului.În acest sens, a fost adoptat un documentcadru privind materializarea acestui nouprogram din cadrul ini]iativei.

În cadrul SEDM au fost propusepentru dezvoltare urm`toarele proiecte:

Re]ea pentru suportul informa]ionalal managementului crizelor (CIN):

Scop: crearea unei re]ele la dispozi]iastatelor SEDM, fiabil` [i la pre]uriminime, interoperabil`, care s` asigureinforma]ii necesare gestion`rii crizelor [iîmbun`t`]irii rela]iilor civili-militari însitua]ii de criz`.

Grup de for]e de geniu din ]`rilemembre SEDM (ETF):

Scop: înt`rirea cooper`rii [i stabilit`]iiregionale prin angajarea comun` înproiecte specifice, în func]ie de cerin]eleregionale - crize umanitare [i asisten]`civil` în caz de dezastre. For]ele de geniuale fiec`rei ]`ri vor r`mâne dislocate peteritoriul na]ional urmând ca, în caz deinterven]ie, comanda [i controlul s` seexercite din interiorul SEEBRIG-ului,paralel cu acesta sau independent, lanivelul fiec`rei na]iuni. În cadrul acestuiproiect, România contribuie cu 1 Cp.Ge.

Constituirea unei re]ele de simulareîn sud-estul Europei (South-Eastern Eu-rope Simulation Network/ SEESIMNET):

Scop: furnizarea arhitecturii necesarepentru organizarea de exerci]ii asistate decalculator (CAX) [i pentru alte nevoi degestionare a informa]iilor, precum [i mij-loacele de a r`spunde la situa]iile de criz`reale. SEESIMNET este v`zut` ca oaplica]ie regional` a Re]elei de Simulare aPfP; în cursul anului 2002 va fi organizatun exerci]iu demonstrativ pentru a severifica viabilitatea re]elei (SEESIMDEMO and Exercise).

Crearea unei re]ele de interconectare aspitalelor militare (posibil [i a celor civile)din statele membre SEDM/Telemedicina.

Scop: constituirea unei re]ele de tele-medicin` a spitalelor militare din statelemembre în cadrul SEDM, în vedereautiliz`rii sistemelor informatice [i decomunica]ii pentru a acorda asisten]`medical` la distan]`.

Contribu]ia României: conform pre-vederilor MOU (în curs de negociere dec`tre exper]ii tehnici, medicali [i juridici),fiecare ]ar` membr` SEDM va desemnaun spital corespunz`tor pentru practica-rea între acestea a telemedicinei viasatelit.

For]a Multina]ional\ de Pacedin Europa de Sud-Est (MPFSEE)For]a Multina]ional` de Pace din Sud-

Estul Europei, reprezint` elementul dereferin]` al procesului SEDM. Acestproiect a fost lansat cu ocazia reuniuniimini[trilor ap`r`rii din sud-estul Europei(Sofia, 03.10.1997) [i prevedea constitu-irea unei for]e multina]ionale de valoareBrigad`, care s` îndeplineasc` misiuni depace, sub egida ONU [i OSCE. Proiectuls-a bucurat de succes, la materializarea luiparticipând majoritatea statelor din Sud-Estul Europei, indiferent de apartenen]aacestora la structurile de securitateeuropene [i euro-atlantice. Ca atare, al`-turi de ]`ri membre NATO [i UE, Grecia [iItalia sau numai NATO, Turcia, sunt [i ]`rineintegrate, membre ale parteneriatuluipentru pace: România, Bulgaria, Albania[i FYROM, care contribuie împreun` larealizarea scopurilor propuse, la ini]iereaacestui proiect. În afara statelor membre,la aceast` ini]iativ` particip` cu statut deobservator: Slovenia, SUA [i Croa]ia.

Documente juridice:„Primul Protocol Adi]ional la

Acordul MPFSEE“ - referitor la principiulrotirii func]iilor cheie în cadrul for]ei(Atena, 12.01.1999);

„Al Doilea Protocol Adi]ional laAcordul MPFSEE“ referitor la For]aMultina]ional` de Geniu (ETF) [i la Re-]eaua Informa]ional` pentru Situa]ii deCriz`/CIN (Bucure[ti, 30.11.1999);

„Al Treilea Protocol Adi]ional laAcordul MPFSEE“ privind statutulComandamentului (Atena, 21.06.2000);



„Acordul de constituire a For]eiMultina]ionale de Pace din Europa deSud-Est“ (Skopje, 26.09.2000).

Misiuni - în sprijinul p`cii, sub man-dat ONU [i OSCE, precizate prin rezolu]iiale Consiliului de Securitate, în temeiulCartei ONU.

Comitetul Director Politico-Militar(PMSC) este organismul politico-militarde coordonare a activit`]ilor din cadrulMPFSEE. Începând cu 01.09.2001,România de]ine pre[edin]ia PMSC.Urm`toarea reuniune a PMSC se vadesf`[ura la Bucure[ti, în perioada 13-15.03.2002.

Deciziile de participare la opera]iuni[i desf`[urarea for]elor vor face obiectulconsult`rilor politico-militare între p`r]i,la propunerea PMSC [i se vor aproba curespectarea procedurilor legale din ]`rilerespective.

Comandamentul - prima localizare:Plovdiv (Bulgaria), cu începere de la01.09.1999. Din 2003, potrivit planific`riirota]iei (la 4 ani), sediul Coman-damentului va fi g`zduit de România laConstan]a. Grecia asigur` comandaSEEBRIG în perioada 2001-2003.

Disponibilitatea for]ei:Începând cu 01.05.2001 (acest fapt a

fost comunicat organiza]iilor inter-na]ionale stipulate în Acordul MPFSEE -ONU, NATO, UE [i OSCE, pe data de02.05.2001), mai pu]in Sistemul deComunica]ii [i Informatic` (CIS), a c`ruiopera]ionalizare depinde de fondurileavute la dispozi]ie.

Contribu]ia României la for]\:1 batalion de infanterie în struc-

tur` modular`, 400 militari;1 pluton de cercetare, 24 militari;1 pluton de transport, 32 militari;1 grup` de ofi]eri [i subofi]eri de

stat major (15 militari).

România particip` deja în cadrulNucleului Permanent de stat major cu 2ofi]eri [i 2 subofi]eri.

Instruirea se asigur` de c`tre na]iunileparticipante, precum [i prin participareala exerci]ii NATO/PfP.

IV. Grupul de Cooperare Naval\ laMarea Neagr\ (BLACKSEAFOR)

Este o ini]iativ` regional`, ce se înscrieîn eforturile ]`rilor riverane M`rii Negrede a înt`ri încrederea [i buna în]elegereîntre statele semnatare, precum [i dez-voltarea cooper`rii [i interoperabilit`]iiîntre for]ele navale. Ini]iativa a fost lansat`de Turcia la reuniunea Comandan]ilorMarinelor Militare din ]`rile riverane M`riiNegre de la Varna în aprilie 1998.

Documente constitutive: la reuniuneamini[trilor de externe din statele membreBLACKSEAFOR (02.04.2001 - Istanbul) afost semnat „Acordul de constituire aBLACKSEAFOR“.

State participante: Bulgaria, Georgia,România, Federa]ia Rus`, Turcia,Ucraina. Ele se succed la conducereaBLACKSEAFOR prin rota]ie, în ordinealfabetic`.

Misiunile for]ei:c`utare [i salvare pe mare (SAR

Ops);asisten]` umanitar` (HA);ac]iuni contra minelor marine

(MCM);opera]iuni de protec]ia mediului;vizite de bune oficii(GV);alte misiuni aprobate de p`r]ile la

Acord.Statutul for]ei este „ON CALL“.For]a va fi activat` cel pu]in o dat` pe

an [i va fi format` din minimum 4-6 nave(din clasele: distrug`tor/fregat`, cor-vet`/vedet` de patrulare, dragor, nav`amfibie, nave [i vase auxiliare) din cadrulcelor [ase state riverane, incluzând o na-v` de comand`-control. Navele vor sta-]iona în bazele lor permanente [i se vorreuni pe timpul execut`rii exerci]iilorcomune - timp de pân` la 10 zile, într-unport al ]`rii gazd` (stabilit` prin rota]ie înordine alfabetic`) - sau pentru participa-rea la misiuni.

Programul de activare pentru anulurm`tor este aprobat de c`tre mini[trii deexterne/ai ap`r`rii la întâlnirile acestorasau prin procedura t`cerii.BLACKSEAFOR poate fi disponibil` pen-tru angajarea în opera]iuni mandatate deONU sau OSCE. De asemenea, poateparticipa [i la alte tipuri de activit`]i inter-

na]ionale conforme cu scopurile [imisiunile sale.

Deciziile politice în cadrul acesteiini]iative se adopt` prin consensul parti-cipan]ilor [i se efectueaz` prin întâlniriale mini[trilor de externe/ ap`r`rii sau alereprezentan]ilor lor autoriza]i. Întâlnirilemini[trilor se vor concentra, de regul`,asupra subiectelor [i aspectelor politiceale activit`]ilor BLACKSEAFOR, precum[i asupra îndrum`rii politice a Comi-tetului Comandan]ilor Marinelor Militaredin Marea Neagr`. La întâlnirile mini[-trilor pot fi luate în considerare, princonsens, cererile altor state care suntdoritoare [i capabile de a deveni Parte laBLACKSEAFOR. Consult`rile politice seefectueaz` de c`tre reprezentan]ii guver-namentali ai P`r]ilor. Consult`rile militarela nivel înalt se efectueaz` de c`tre [efiiStatelor Majore Generale sau reprezen-tan]ii acestora. Întâlnirile mini[trilor, [efi-lor statelor majore generale sau ale repre-zentan]ilor acestora au loc, în principiu,anual [i/sau ca r`spuns la invita]iaadresat` de c`tre una dintre P`r]i.

Structuri:Comitetul Comandan]ilor For]elor

Navale din Marea Neagr` (Black SeaNaval Commanders Committee - BSNC) -este înfiin]at ca organ executiv pentrucontrolul [i îndrumarea general` aBLACKSEAFOR. Este format din coman-dan]ii/[efii statelor majore ai for]elornavale ale celor 6 ]`ri riverane. Se reu-ne[te anual [i aprob` planul activ`riipentru anul urm`tor, precum [i docu-mentele de conducere opera]ional`.Comitetul aprob` la nevoie [i interven]iaBLACKSEAFOR pentru misiuni reale.

Pre[edin]ia comitetului [i activitateade secretariat a reuniunii este asigurat`de ]ara gazd` pentru un an, prin rota]ie.Comitetul Comandan]ilor are însubordine Grupul de Planificare (PG).

Comandantul BLACKSEAFOR (COM-BLACKSEAFOR) este un contraamiralsau comandor, numit pentru un an dezile, prin rota]ie de c`tre autoritateana]ional` a ]`rii gazd` [i învestit de c`treComitetul comandan]ilor. Acesta de]inecomanda tactic` a for]elor oferite de c`tre



]`rile riverane pe timpul activ`rii. El are ladispozi]ie un staff interna]ional, formatdin câte un ofi]er din fiecare ]ar`. În 2001,comandantul BLACKSEAFOR este vice-amiralul turc NUSRET GUNER.

Grupul de Planificare al BLACK-SEAFOR (PG) este format din reprezen-tan]i ai marinelor p`r]ilor; se reune[te oride câte ori este nevoie; elaboreaz` planulanual, documentele necesare func]ion`riiBLACKSEAFOR, precum [i alte docu-mente opera]ionale sau de procedur`comune.

Secretariatul BLACKSEAFOR - estecompus din ofi]eri de leg`tur` desemna]i.Fiecare membru va fi numit pentru operioad` de un an, între ceremoniile deschimbare a comenzii. Membrii secreta-riatului sunt numi]i de partea desemnat`[i confirma]i de BSNC. Unul dintremembrii PG coordoneaz` activitateasecretariatului.

Autoritatea de Control Opera]ionaleste un loc]iitor al comandantului/[efuluiStatului Major al For]elor Navale din ]aragazd` (cea din care face parte [i coman-dantul BLACKSEAFOR). Ea organizeaz`[i coordoneaz` participarea for]elor laactivit`]i [i men]ine rela]ia cu autorit`]ilemilitare na]ionale ale participan]ilor.

ßeful de stat major al BLACKSEAFOReste un comandor numit prin rota]ie deautoritatea na]ional`, care urmeaz` s`de]in` în anul urm`tor comanda; are însubordine pe timpul activ`rii for]ei pe cei4 ofi]eri de stat major care provin dincelelalte ]`ri.

For]ele participante la activareapentru exerci]ii sau pentru misiuni suntnominalizate (dintr-o anumit` clas` denave) de fiecare ]ar`, în raport cumisiunile/exerci]iile de executat [i potri-vit disponibilit`]ii existente la datarespectiv`. Autorit`]ile na]ionale au drep-tul s` retrag` propria nav` din compu-nerea grup`rii dac` interesele acesteia oimpun. Exerci]iile [i misiunile, transferulde autoritate, comunica]iile vor avea labaz` proceduri comune care vor fielaborate de c`tre Grupul de planificareîn limba englez`, potrivit standardelorNATO. Aceste proceduri vor fi aprobatede Comitetul Comandan]ilor. Statul Major

al For]elor Navale poate oferi nave cares` participe anual la activarea BLACK-SEAFOR dintre navele nominalizatepentru a participa la opera]iuni subconducerea NATO/UE, care execut`preg`tire specific` acestor misiuni.

For]a pus` la dispozi]ia BLACK-SEAFOR de România pentru activit`]i înanul 2002 este de o corvet`. Vor maiparticipa 1 ofi]er de stat major, 1 ofi]er deleg`tur` la Autoritatea de ControlOpera]ional, 2 ofi]eri la reuniuneaGrupului de Planificare.

În anul 2002, reuniunile PG alBLACKSEAFOR [i conferin]ele deplanificare opera]ional` (OPC) se vordesf`[ura în Ucraina, care va fi ]aragazd`, de]inând [i func]ia de comandantal BLACKSEAFOR.

În acest an, România va fi organi-zatoarea unei reuniuni a Grupului dePlanificare.

Ini]iativele de cooperare militar` re-gional` contribuie la cre[terea încrederii[i securit`]ii între ]`rile din regiune. Astfel,for]ele multina]ionale constituite în cadrulacestora devin instrumente de interven]iepentru gestionarea crizelor [i contribuiela sporirea nivelului de interoperabilitatecu structurile militare NATO.

În prezent sunt în func]iune misiuniinterna]ionale de men]inere a p`cii [iprevenire a conflictelor, sub egida ONUsau OSCE: în Bosnia-Her]egovina - SFOR,Kosovo - KFOR, Macedonia, Albania,R.Moldova - Regiunea Nistrului, Cecenia,Georgia - Abhazia, Nagornâi-Karabah.

V. Prezen]a organiza]iiloreuropene de securitate

UE [i Identitatea European` deSecuritate [i Ap`rare

Summit-ul Consiliului European de laHelsinki din 10-11 decembrie 1999, ar`spuns, în mod prioritar, mandatuluitransmis de Consiliul European de laKöln privind realizarea Politicii EuropeneComune de Securitate [i Ap`rare, ampli-ficând ac]iunile în ceea ce prive[teaspectele militare [i nemilitare alegestion`rii crizelor.

Pentru a-[i putea asuma responsa-bilit`]ile referitoare la întreaga gam` a

misiunilor de prevenire a conflictelor [imanagementul crizelor, definite înTratatul UE, statele membre au decis s`dezvolte capabilit`]i militare adecvatenoilor misiuni [i s` stabileasc` mecani-smul de conducere [i preg`tire a ac]iuni-lor. În acest context, obiectivul Uniuniieste dezvoltarea capacit`]ii autonome dea lua decizii, când NATO ca alian]` nueste angajat`, [i s` desf`[oare opera]iunimilitare pentru gestionarea crizelor.

Politica de ap`rare european` se vasprijini pe o For]` de Reac]ie Rapid`(100.000 de militari) ce urmeaz` s` fieopera]ional` în 2003. Statele membretrebuie s` fie în m`sur` s` disloce înîntregime for]ele în timp de 60 zile [i s`asigure, în cadrul acestora, elemente der`spuns rapid, cu un grad foarte ridicatde disponibilitate. Ele trebuie s` fie înm`sur` s` sprijine logistic o asemeneadislocare pentru cel pu]in un an. Aceastava presupune existen]a unui num`radi]ional de unit`]i dislocabile ([i ele-mente de sprijin) cu un grad de disponi-bilitate redus pentru a asigura înlocuireafor]elor ini]iale. Potrivit estim`rilor, For]ade Reac]ie Rapid` European` va fiangajat` în urm`toarele tipuri de misiuni:

misiune u[oar` de tip umanitar,dup` o catastrof` natural` sau evacuarealocuitorilor dintr-o zon`;

opera]iune grea, de restabilire pecale militar` a p`cii, de genul celei dinKosovo;

misiune de men]inere a p`cii,pentru evitarea declan[`rii unei crize.

În cadrul Consiliului Afaceri Generaleal UE vor fi înfiin]ate:

Comitetul Politic [i de SecuritatePermanent (PSC) - în Bruxelles - compusdin reprezentan]ii na]ionali la nivel deambasade /rang înalt. PSC se va ocupa cutoate aspectele Politicii Externe [i deSecuritate Comun` (PESC), în acord cuprevederile Tratatului UE [i f`r` aprejudicia competen]a Comunit`]ii.

Comitetul Militar (MC) va fi compusdin [efii Statelor Majore Generale,reprezenta]i de delega]ii lor militari.Comitetul î[i va desf`[ura reuniunile lanivelul [efilor statelor majore generale,numai când este necesar.



POLITICO-MILITARY AND MILITARY COOPERATION IN SOUTH-EASTERN EUROPEThe majority of the states that are now in the ample and complex process of transition to democracy and market economy did not embrace the

regional and sub-regional cooperation forms. Later, those regional forms had proved theirs applicability and they are now well known. The initiatives

for cooperation are intermediary and complementary forms of the integration in the European and Euro-Atlantic political, economic and security

structures. Those initiatives are backed up by the western democracies and by the international organizations and they prove that can contribute in

an efficient way to the improvement of the security environment.

The initiatives for cooperation are based on common interests and aspirations. They are able to provide the organizational and institutionalized

framework with the object of materializing some political, economic, military and social projects and programs. That kind of projects and programs

is designed to help south-east European countries in their steps to democracy, economic welfare and, implicitly, regional and sub-regional stability.

Summary

Statul Major Militar, în cadrul struc-turilor Consiliului, va asigura expertiz` [isprijin pentru politica european` comun`de securitate [i ap`rare (CESDP) inclu-zând desf`[urarea opera]iunilor de ma-nagement al crizelor militare conduse deUE. Statul Major Militar va realiza averti-zarea timpurie, analiza situa]iei [i planifi-carea strategic` pentru misiuni de tipPetersberg, incluzând identificarea for]e-lor europene na]ionale [i multina]ionale.

Procesul de implementare a deciziilorsummit-ului UE de la Helsinki va bene-ficia de activitatea pre[edin]iei franceze.În acest sens se înscriu priorit`]ileasumate la summit-urile UE de la Feira [iNisa, de c`tre partea francez`, în materiede securitate [i ap`rare european`:

Politica European` de Securitate [iAp`rare (European Defence and SecurityPolicy - EDSP): pre[edin]ia francez` vaavea responsabilitatea de a crea noi orga-nisme (în special un cartier generaleuropean - European headquarter), defini-rea rela]iilor dintre UE [i NATO [i de a luadecizii concrete în ceea ce prive[te opera-]ionalizarea capacit`]ilor militare; pre[e-din]ia, cu asisten]a Secretarului Gene-ral/Înalt Reprezentant pentru PESC al UE,va lucra în paralel pe diferite obiective:

elaborarea obiectivelor privindcapabilit`]ile militare, convenite laHelsinki;

dezvoltarea de structuri perma-nente care vor conferi UE capacitateanecesar` pentru a decide [i ac]iona însitua]ii de criz`;

definirea modalit`]ilor de inclu-dere la nivelul UE a func]iilor UEO,necesare pentru îndeplinirea responsa-bilit`]ilor ce îi revin Uniunii Europene în

conducerea opera]iunilor de tipPetersberg;

transpunerea în practic` a princi-piilor [i modalit`]ilor convenite la Feirapentru dezvoltarea rela]iilor cu NATO [iter]e ]`ri în domeniul gestion`rii militarea crizelor (în acest cadru se înscrie deci-zia de constituire a 4 grupuri de nego-ciere UE - NATO pe probleme privind:securitatea; stabilirea de obiective comu-ne privind capabilit`]ile; modalit`]i per-mi]ând accesul UE la mijloacele [i capa-bilit`]ile NATO; definirea de aranjamentepermanente pentru consult`ri UE-NATO).

În urma reuniunii speciale a Adun`riiParlamentare a UE (Lisabona -21.03.2000) s-a decis transformarea aces-tui organism în Adunarea pentruSecuritate [i Ap`rare European`. Înacela[i context, Adunarea Parlamentar` aUE a mai propus [i urm`toarele m`suripractice pe linia implement`rii Identit`]iiEuropene de Securitate [i Ap`rare:

transferarea c`tre UE a Institutuluide Studii de Securitate al UEO;

constituirea unei structuri deinforma]ii militare cu un efectiv de 30 despeciali[ti, care s` fie inclus` în structurilemilitare ale UE;

optimizarea activit`]ii CentruluiSatelitar de la Torrejon, astfel încât dup`transferarea sa c`tre UE, în termen scurt,acesta s` dispun` de capacitatea de aasigura din punct de vedere informativopera]iuni de sprijin al p`cii desf`[uratesub egida proprie.

La sfâr[itul lunii noiembrie 2000,prerogativele [i atribu]iile UEO au fosttransferate Uniunii Europene, incluzând[i reprezentan]ii statelor candidate la

admiterea în UE, indiferent dac` sunt saunu membre NATO.

S-a stabilit calendarul activit`]ilor dincadrul Uniunii Europene atât în ceea ceprive[te primirea de noi membri, cât [imodul de opera]ionalizare a viitoarei for-]e europene, inclusiv modul de implicarea statelor în organizarea [i conducereaacesteia. De asemenea, s-a convenit stra-tegia privind materializarea proiectelor [iprogramelor, responsabilit`]ile [i obliga-]iile membrilor uniunii [i ai celor asocia]iprecum [i raporturile dintre Uniune [iNATO. Consecvent` principiilor departicipare efectiv` la eforturile Comuni-t`]ii Interna]ionale de edificare a noiiarhitecturi de securitate, România, capartener` a Uniunii Europene, va contri-bui la For]a de Reac]ie Rapid` European`cu 1200 de oameni. Aceste efective audevenit opera]ionale începând cu 2001 [isunt puse la dispozi]ie gradual, func]ie dedecizia politic` [i de solicit`rile UE astfel:

în 2001 o companie de infanterie,un grup de scafandri, o nav` fluvial`purt`toare de artilerie [i un pluton depoli]ie militar`;

din 2002 un batalion de geniu;din 2003 un batalion de infanterie,

o companie poli]ie militar`, o companievân`tori de munte, o nav` de interven]iecu scafandri [i remorcherul maritimsalvator „Grozavul“.

Toate aceste capabilit`]i militare vor fisus]inute din punct de vedere al resur-selor pentru desf`[urarea opera]iunilormilitare timp de un an. România conside-r` aceste ini]iative [i participarea la mate-rializarea lor un factor de maxim` impor-tan]` în m`rirea încrederii [i colabor`rii lanivel regional [i subregional.



Geopolitica Europei de sud-est.Vulnerabilit\]i [i amenin]\ri `n 2001

Mihai DINU

Europa de Sud-Est alc`tuie[te uncomplex de securitate bine individuali-zat, din punct de vedere geografic [i cazon` civiliza]ional` (preponderent orto-dox`, dar [i de interferen]` între spa]iilecatolic [i islamic). Din punct de vederestatal, spa]iul este serios fragmentat(Albania, Grecia, Fosta Republic` Iugo-slav` a Macedoniei, Turcia, Cipru,Bulgaria, Bosnia-Her]egovina, Iugo-slavia, Croa]ia, Slovenia, par]ial Româ-nia).

În cadrul Iugoslaviei, Macedonia,Kosovo [i Voievodina de]in prerogativeproprii de auto-administrare, ce tind dela caz la caz spre suveranitate. Cipru esteplasat sub control interna]ional (ONU) [idivizat în regiuni administrative distincte- greac` [i turc`. Grecia [i Turcia facparte din NATO; Grecia este membr` aUE. Toate statele balcanice activeaz` încadrul OSCE [i sunt incluse în Pactul deStabilitate din Balcani.

La Ini]iativa Central` European` auaderat: România, Bulgaria, Macedonia,Slovenia [i Albania ]`ri incluse înprocesele de extindere UE [i NATO;Cipru [i Turcia depun [i ele eforturipentru integrarea în UE.

În regiune ac]ioneaz`, de asemenea,SECI [i SEDM (Conferin]a mini[trilorap`r`rii din Europa de Sud-Est). Pactulde Stabilitate recunoa[te rolul însemnatal SUA [i Rusiei în Balcani.

În Bosnia-Her]egovina [i Kosovo s-au desf`[urat for]e de poli]ie [i militareONU [i NATO de men]inere a p`cii. Uncontingent NATO de men]inere a p`cii(preponderent din statele UE) sta]io-neaz` în Macedonia.

Spa]iul de securitate balcanic etalea-z` o puternic` prezen]` militar` NATO [inord-american`, datorat` importan]eisale strategice excep]ionale. În momen-

tul de fa]`, complexul de securitate dinEuropa de Sud-Est - tradi]ional` aren` deconfruntare între marile puteri europenemoderne (Germania, Rusia, MareaBritanie [i Fran]a) [i între superputerilepostbelice (SUA-URSS) - trece printr-unproces profund de restructurare politic`,economic` [i militar`. SUA [i NATO, încadrul ONU [i OSCE [i în afara acestorinstitu]ii, controleaz` cele mai semni-ficative evolu]ii locale, orientate în di-rec]iile: prevenirii, stop`rii [i gestion`riiconflictelor armate [i politice; demo-cratiz`rii ]`rilor balcanice; dezvolt`riieconomiilor de pia]` [i societ`]ii des-chise; integr`rii în structuri regionale,europene [i euro-atlantice de securitate.

Se consider`, îndeob[te, c` mo-mentele critice de confruntare [i r`zboiau fost dep`[ite în 1999-2000, odat` custingerea r`zboiului local din Kosovo [iînaintarea pe calea identific`rii uneisolu]ii politice pentru a[a-numita „pro-blem`“ a concesiunii iugoslave.

Reaprins în Macedonia, în primajum`tate a anului 2001, conflictul armatinteretnic dintre minoritatea albanez` [imajoritatea slav` a fost men]inut subcontrol NATO, UE [i OSCE.

Sub acela[i control se gestioneaz`procesele politice din Kosovo (organi-zarea alegerilor din toamna anului 2001)[i Iugoslavia (medierea negocierilordintre Serbia [i Muntenegru cu privire laviitorul Federa]iei).

Situa]ia concret` în spa]iul sud-esteuropean se prezint` astfel:

Vulnerabilit\]iEuropa de Sud-Est etaleaz` variate [i

persistente vulnerabilit`]i; de altfel,Balcanii au fost considera]i decenii de-arândul „butoiul cu pulbere al Europei“,evenimentele de dup` 1990 confirmândexpresiva caracterizare lansat` la cum-p`na secolelor XIX-XX.

Din punct de vedere economico-social, spa]iul de securitate sud-esteuropean eviden]iaz` o serie de„sl`biciuni de structur`“, ce decurg din:s`r`cia relativ` a solului [i subsolului;organizarea produc]iei, reparti]iei [ischimbului dup` modelul „epocii co[u-lui de fum“ (industrii grele dep`[itetehnologic ast`zi); infrastructura slabdezvoltat`; lipsa de capital necesarinvesti]ilor de modernizare industrial` [ide promovare a serviciilor; o pia]`relativ „s`rac`“, pu]in atractiv` pentrumarii investitori occidentali; persisten]aunor mentalit`]i „neocomuniste“ înnumeroase zone din Albania, Grecia,Iugoslavia etc; locul important ocupatde „economia subteran`“ în dinamicaeconomic` a regiunii etc.

Acestor „sl`biciuni organice“ li seadaug`: impactul negativ al r`zboaielor[i conflictelor armate locale (Iugoslavia,Bosnia-Her]egovina, Kosovo, Mace-donia) asupra economiilor na]ionale [i acircuitelor economice regionale; unelerezultate nefavorabile ob]inute în apli-carea reformelor de modernizare înfostele state socialiste; cre[terea demo-grafic` vertiginoas` din anumite zone(Albania, Kosovo), în condi]iile neim-plement`rii complete a reformelor eco-nomice [i stagn`rii sau chiar regresuluiproductivit`]ii industriale; consecin]eleproceselor de regionalizare [i mondiali-zare economic` etc.

Vulnerabilit`]ile economice aleEuropei de Sud-Est reprezint` un serioshandicap în competi]ia est-european`pentru aderare la NATO [i UE; totodat`,acest handicap economic spore[tedependen]a statelor analizate de mariiinvestitori str`ini [i împiedic` constituireaunei baze economice solide, absolutnecesar` înf`ptuirii cooper`riieconomice [i politice în plan regional.Fiind, pân` în 2001, un „generator de



insecuritate economic`“, Europa de Sud-Est se cuvine s` se bucure de prioritatepe agenda de lucru a UE, NATO [i OSCE.

Din punct de vedere politic, princi-pala caren]` a complexului balcanic desecuritate const` în incapacitatea com-ponentelor sale (state-na]iuni, federa]ii)de a preveni [i gestiona crizele locale.Foarte îngrijor`tor este faptul c` înprezent, nu s-a încheiat procesul inau-gurat în 1989-1990 de remodelarepolitico-teritorial` a regiunii. Conflicte [itensiuni persist` în cadrul Federa]ieiIugoslave (între Muntenegru [i Serbia),în Serbia (tendin]a de autonomie [iindependen]` în Voievodina [i Kosovo)[i în Macedonia.

Liderii albanezi nu au abandonatdefinitiv proiectul cre`rii „Albaniei Mari“,dup` cum extremi[tii sârbi viseaz` înc`la o „Serbie Mare“. Nici la Sofia nu s-austins ecourile sloganurilor refacerii„Bulgariei Mari“. Starea de inamici]iedintre componentele sistemului - cupunctele sale de maxim` intensitate dinanii 1990-1999 - a transformat, în anii1990-2000, Europa de Sud-Est înprincipalul „generator de insecuritate“de pe continent.

În egal` m`sur`, r`mânerile în urm`în domeniile asimil`rii sistemelor mo-derne de valori democratice, dezvol-tarea confuz` [i anemic` a regimurilordemocratice, reflexele autoritare aleliderilor [i societ`]ii, semnalele deintoleran]` politic`, toate denot` fragilabaz` organizatorico-social` a demo-cra]iei în Balcani. În mod concret, ]`rilebalcanice evolueaz` între turbulen]` [istabilitate relativ`. Ca [i în sfera econo-mic`, în cea politic` se înregistreaz`,a[adar, obstacole reale în calea pro-cesului de integrare european` [ieuroatlantic` în Europa de Sud-Est. ßi lanivel politic - regiunea trebuie s` pri-measc` o constant` [i substan]ial`asisten]` din partea NATO [i UE.

Din punct de vedere militar, stateledin Balcani nu au resursele [i meca-nismele necesare gestion`rii [i rezolv`riicrizelor de amploare [i nici posibilitateade a contracara, prin for]e propriiagresiuni externe.

În cuprinsul regiunii, controlulasupra for]elor armate a fost, în general,ob]inut cu destul` dificultate; cu toateacestea, în Turcia, Grecia, Macedonia,Iugoslavia [i Croa]ia, armata de]ine înc`pozi]ii puternice în stat [i ac]ioneaz` caun redutabil grup de presiune asupramediului politic, mai ales c` societateacivil` nu ofer` probe clare de activism.

Pe de alt` parte, controlul autori-t`]ilor asupra unor forma]iuni [i organi-za]ii paramilitare (de tip UCK sau mili]iimacedonene, sârbe, bosniace etc.) nupare pe deplin conving`tor; în unele ca-zuri, forma]iunile paramilitare s-audovedit atât de incisive, încât au pus îndificultate for]ele armate regulate [ifor]ele interna]ionale de men]inere ap`cii (conflictul din prima parte a anului2001, din Macedonia, dintre mili]iilealbaneze, sus]inute din Kosovo [iAlbania, armata Macedoniei [i mili]iileslave).

În ultimul timp, cu prec`dere dup`atacul terorist asupra SUA, din 11septembrie 2001, s-a descoperit existen]aunor „nuclee“ [i re]ele teroriste înBalcani, preponderent de orientareislamist` (Bosnia-Her]egovina, Kosovo,Albania). Grup`ri teroriste de extrem`stâng` opereaz`, îns`, în Grecia [i Turcia.

Gradul de instabilitate politico-militar` din Europa de Sud-Est estesubliniat [i de crearea în regiune a unorzone „tradi]ional“ conflictuale sau po-ten]ial conflictuale, cu o fizionomieproprie: Tracia de Est; insulele dinpartea r`s`ritean` a bazinului M`riiEgee, Cipru, Macedonia de Sud, Albaniade Sud, Kosovo, Bosina-Her]egovina,Voievodina etc. În zonele respective s-auacumulat în timp tensiuni economice,politice, militare, etno-culturale etc.

Ast`zi, unele zone de acest fel par s`fie „pacificate“, dar comportamentul lor,asem`n`tor unor „vulcani în adormiretemporar`“, se impune s` fie îndea-proape monitorizat [i supravegheat.

Din punct de vedere etno-cultural,Europa de Sud-Est reprezint` un au-tentic mozaic de popoare, culturi [ireligii. Raporturile de intoleran]` întrecomponentele complexului regional

sunt mai puternice decât cele de tole-ran]` constructiv` [i cooperare. Pân` în1999, conflictele interbalcanice inter-etnice [i interconfesionale s-au solu]io-nat prin recurgerea la arme [i purificareetnic` (Croa]ia, Serbia, Bosnia-Her]egovina, Kosovo).

Abia în 2001, în Iugoslavia post-Milo[evici [i în cursul crizei albaneze dinMacedonia, s-a ajuns la o reglementaredemocratic`, în spiritul valorilor euro-pene de respect reciproc a identit`]iietno-culturale [i cooperare politico-administrativ`; în acela[i spirit s-aurelansat ini]iativele de l`rgire a autono-miei locale în Voievodina [i de repunerepe temelii egalitare a raporturilor dintreSerbia [i Muntenegru. Progresele în sferadrepturilor minorit`]ilor sunt înc` timidepe ansamblul regiunii, spa]iu în careRomânia face not` aparte prin legisla]ie[i practic` politico-civic`.

În aceea[i ordine de idei, Româniaeste [i un exemplu de promovare diplo-matic` [i cultural` a protec]iei minori-t`]ilor sale de la sud de Dun`re, în sensulc` guvernul de la Bucure[ti nu în]eleges` manipuleze aceste autorit`]i în scopulob]inerii de avantaje în rela]iile cu statelebalcanice sau pentru amplificarea [iexploatarea unor tensiuni politice locale.

O vulnerabilitate a Balcanilor -întâlnit` [i în alte spa]ii de securitate aleEuropei - o reprezint` o întreag` istoriede dispute teritoriale [i de conflicte etno-culturale [i religioase.

Dep`[irea handicapului unei istoriiînc`rcate [i împov`r`toare reclam`, pelâng` ini]iative, [i instrumente de ordineconomic, politic [i militar. În egal`m`sur`, se impune o intens` activitatede remodelare a concep]iilor [i mentali-t`]ilor oamenilor, de educa]ie în spiritulrespect`rii drepturilor [i libert`]ilorcivice, toleran]ei politice [i religioase,cooper`rii pe multiple direc]ii, convie]u-irii în comun.

Din p`cate, [i în cazul demersuluicultural-educativ, ini]iativa a venit dinafara societ`]ilor [i factorilor politiciregionali, mai exact din direc]ia UE [iOSCE, institu]iile fondatoare ale Pactuluide Securitate.



Toate acestea duc la concluzia c` ne-rezolvarea (aplanarea) tensiunilor etno-culturale din Europa de Sud-Est prinîntronarea valorilor democratice moder-ne [i colaborare între state, într-un inter-val mediu de timp, se va solda cu ampli-ficarea pozi]iei Balcanilor de spa]iu deinsecuritate.

Coroborarea efectelor vulnerabili-t`]ilor economico-sociale, politice, mili-tare [i etno-culturale ar conduce c`tredefinirea în continuare a Europei deSud-Est ca spa]iu de insecuritate intern`;în 2001 gradul de insecuritate intern` alregiunii s-a p`strat între limite „gestio-nabile“, cu observa]ia c`, în principal,actorii interna]ionali externi au avutini]iativa [i capacitatea de a localiza [istinge conflictele. Este o caracteristic`actual` a complexului de securitate bal-canic, specific, ce favorizeaz`, deo-potriv`, [i interven]iile destabilizatoare.

Amenin]\riInterne: Vulnerabilit`]ile trecute în

revist` anterior sunt capabile s` devin`tot atâtea amenin]`ri, în situa]ia în careac]iunea lor se face resim]it` pe termenmediu [i lung, cu grade sporite de inten-sitate: fragilitatea sistemelor economicemoderne; prelungirea proceselor deredefinire na]ional-teritorial` în Balcani,turbulen]a politic` la nivelul mediilorinterne de securitate [i la cel regional;persisten]a tensiunilor [i disputelor etno-culturale [i teritoriale; ritmul lent în carese edific` un sistem de securitateregional` etc.

Externe: Sub unghi economic, unconflict armat în Orientul Apropiat [iMijlociu - generat de nerezolvarea crize-lor din Palestina [i Golful Persic - s-arrepercuta negativ asupra dinamicii eco-nomice în Balcani; la fel, o eventual`pr`bu[ire financiar` a Turciei ar dereglacircuitele economice în curs de coagu-lare în interiorul Pactului de Stabilitate.

Foarte îngrijor`toare este depen-den]a energetic` a Balcanilor de petrolularab, de cel rusesc [i de gazele naturaletransportate din Ucraina [i Rusia.

Deopotriv`, încetarea asisten]ei eco-nomice interna]ionale în regiune (pre-ponderent UE), ori e[ecul implement`riimonedei unice în spa]iul UE s-ar resim]iacut, într-un sens negativ în Europa deSud-Est.

Apreciem c` excluderea pe termenlung a statelor din Balcani din proceselede integrare UE [i NATO, coroborat` cuincapacitatea lor de a edifica un sistemregional de securitate sunt principaleleamenin]`ri externe în complexul desecuritate analizat.

Deosebit de periculoas` ar fi trans-formarea concuren]ei pentru influen]` înregiune, constatat` la nivelul politicilorpromovate de Occident [i Rusia înciocnire politico-militar` direct` sau prininterpu[i; o premis` negativ` pentrustabilitatea în Balcani ar fi deschis` [i deconturarea - pe fundalul eviden]iat maisus - a unor tensiuni între UE(Germania) [i SUA.

F`r` doar [i poate, stabilitatea înregiune poate fi grav afectat` de feno-

menele terorismului interna]ional, dere]elele crimei organizate [i de expan-siunea fundamentalismului islamic sauortodox. Atât terorismul, cât [i funda-mentalismul islamic [i crima organizat`se manifest` în Balcani, tendin]ele res-pective fiind pe moment ]inute subcontrol (Pactul de Stabilitate, OSCE,Strategiile antiteroriste ale UE, NATO,Grupului de la Vilnius, SECI etc.).

ConcluzieÎn ansamblu, starea de securitate în

Europa de Sud-Est se prezint`, laînceputul anului 2002, în condi]ii„mul]umitoare“.

Exist` indicii c` nivelul sporit deinsecuritate regional` din 1980-1990 estepe cale s` fie dep`[it. Focare de criz` semen]in înc` în Macedonia [i Iugoslavia,generate de: implementarea noii Consti-tu]ii care ofer` avantaje politice minori-t`]ii albaneze; redefinirea raporturilordintre Muntenegru [i Serbia, primavizând ob]inerea independen]ei reale;aceea[i tendin]` de independen]` real`se afirma [i în Kosovo.

Identificarea unei formule politice derezolvare democratic` [i durabil` a„problemei succesiunii iugoslave“ va fiexamenul crucial al ONU, UE, NATO [iOSCE în Balcani, în cursul anului 2002.Un faliment al politicii de negociere [iarmonizare a intereselor între p`r]i îndiferendele din Iugoslavia, ar pune îndiscu]ie toate demersurile de cooperarede natur` economic`, institu]ional` [icultural` în sud-estul Europei.

SOUTH-EAST EUROPEAN GEOPOLITICS. VULNERABILITIESAND THREATS IN THE YEAR 2001

On the whole, at the beginning of the year 2002, the South-Eastern European securit condition is "satisfactory". There are some clues thatthe high level of regional insecurity of the 1980-1990 period is to be exceeded. In Macedonia and Yugoslavia are some centers of crisis thatare generated by:

the implementation of a new Constitution which offers political advantages to the albanian minority;the revaluation of the relationship between Serbia and Montenegro (Montenegro is claiming the real independence);the Kosovo's claim for real independence.

In the year 2002, the identification of a political formula for democratic and lasting solving of "the yugoslavian succesion problem" willsymbolize the final exam for UNO, EU, NATO and OSCE in Balkans. The failure of the negociation process would question every singleapproach of economic, institutional ans cultural cooperation in South-Eastern Europe.

Summary



De la strategia integral\la metastrategie

General de brigad\ (r) dr.Gheorghe V|DUVA

ArgumentStrategia este ce este, adic` ce a

devenit, [i nu mai poate fi în întregimeceea ce a fost. A fost în esen]a ei militar`.A devenit, f`r` putin]` de întoarcere,economic`, cultural` [i militar`. Primeledou` cunosc o extensie incomensu-rabil` [i, din ce în ce mai mult, chiar in-controlabil` a termenului. Ultima r`mâ-ne doar ca un mijloc. Un mijloc la înde-mâna Puterii. O for]` la îndemânaPuterii. O putere la îndemâna Puterii. Iarcea dintâi dintre aceste puteri esteAmerica. Ea este cea care d` tonul [i înstrategie. Cel pu]in, a[a se pare.

Dar strategia american` nu este u[orde descifrat, noteaz` Hervé Coutau-Bégarie, pre[edintele Institutului deStrategie Comparat` (ISC) din Fran]a, înin-troducerea la un foarte interesantstudiu despre rela]ia strategic` SUA -Europa. Dup` cercet`torul francez,abund` opiniile, declara]iile, rapoarteleetc. care creeaz` imaginea unei supra-puneri de servicii [i interese concurente,chiar antagoniste. Rivalit`]ile între armesunt atât de spectaculoase, încât uncomentator, mai în glum`, mai în serios,spunea c` rivalul principal al For]elorNavale americane nu era, la acel timp,Marina Sovietic`, cât mai degrab` U.S.Air Force. Gre[elile uneia dintre catego-riile de for]e armate sunt denun]ate decealalt`, f`r` nici un fel de considera]iepentru interesele comune. Este un rezul-tat al democra]iei americane care încura-jeaz` în mod con[tient centrele deputere multiple. Este totu[i o eroare s`se considere c` SUA nu au nici ostrategie [i nici un fel de politic` extern`.Autorul îl citeaz` pe John Lewis Gaddis

care a reac]ionat cu virulen]` împotrivaacestei interpret`ri simpliste în cartea sa„Strategies of Containment“, publicat` în1982. El a ar`tat c`, în pofida divergen-]elor partizane [i oscila]iilor guver-namentale, politica extern` american`are o coeren]` remarcabil`. Aceast`demonstra]ie este preluat` [i extins` deBruno Colson la strategia american`.

Termenul de strategie integral`, de lacare pleac` Bruno Colson, a fost definitde generalul Lucien Poirier1. Strategiageneral` se organizeaz` în jurul a treiaxe care sunt strategia general` econo-mic`, strategia general` cultural` [istrategia general` militar`. Aceste treistrategii se asambleaz` într-un conceptpe care americanii îl numesc „strategiena]ional` de securitate“. Dup` cum [tim,conceptul a fost preluat [i de al]ii -inclusiv de români -, fiecare dându-i ointerpretare proprie [i un con]inut adec-vat. Americanii folosesc îns` aceste dez-bateri vivace [i extrem de diverse tocmaipentru a realiza, paradoxal, o unitate înplan strategic cu scopul de a men]ine,dup` Hervé Coutau-Bégarie, careprefa]eaz` lucrarea lui Colson, o pozi]iehegemonic`.

Aceast` pozi]ie este, azi, incontes-tabil`. Cartea „R`ul american“, publicat`în 1980, a fost uitat`. Sindromul Vietnama cedat locul unui optimism care, dup`r`zboiul din Golf, s-a transformat întriumfalism. Dup` bombardarea Iugos-laviei, acest triumfalism s-a transformatîntr-un fel în realism m`surat, apoi, dup`c`derea regimului Milo[evici, din nou învictorie. Este o încredere reg`sit`, recâ[-tigat`. Americanii gestioneaz` ast`zilumea. Aproape întreaga lume. Sau, înorice caz, împreun` cu europenii,Europa. Pentru c` Statele Unite repre-zint` singura putere care are ast`zi toate

mijloacele - economice, culturale [imilitare - la care ceilal]i, vrând-nevrând,trebuie s` se alinieze. Bruno Colson arat`c` o astfel de strategie exist` [i c` ea nupresupune, cum s-a crezut adesea, oorganiza]ie politic` totalitar`.

1. Raportul r\zboi - strategieDup` cel de-Al Doilea R`zboi

Mondial, raportul dintre r`zboi [istrategie s-a schimbat. Strategia nu maieste pur [i simplu un instrument al r`z-boiului, adic` o [tiin]` [i o art` ar`zboiului, ci, dimpotriv`, r`zboiul adevenit un mod de a pune în oper` ostrategie. ßi nu unicul, ci doar unul din-tre ele, adesea, ultimul [i nu totdeaunacel mai eficace.

Este acesta un mod de a scoatestrategia din mâna militarilor [i a o punela dispozi]ia politicienilor, economi[-tilor, oamenilor de afaceri din totspectrul acestei no]iuni? Poate. Se puneîns` [i o alt` întrebare, la fel de impor-tant`: Este acesta un mod de a ucide, dea dezamorsa sau anihila ceea ce secolede-a rândul s-a numit strategie militar`,domeniu exclusiv al gradelor mari, algeneralilor [i pe ici pe acolo alcoloneilor? Este, sigur c` este.

Este foarte posibil ca [i strategiamilitar`, s` fi parcurs, dup` 1945, undrum de la condi]ia ei de [tiin]` a r`z-boiului, inaccesibil` politicienilor, chiarpericuloas`, la cea de strategie integral`sau total`, care este mai mult o modali-tate de preg`tire, organizare [i desf`[u-rare a confrunt`rii prin sute de mijloacecare nu sunt neap`rat r`zboi, dar carepot include, între ele, [i r`zboiul. Într-oastfel de viziune, r`zboiul nu mai estepur [i simplu continuarea politicii prinalte mijloace, cum spunea Clausewitz,ci… sfâr[itul politicii [i chiar sfâr[itul

Securi tate [i strategie mi l i tar\


strategiei. În sensul nou, generalizat,r`zboiul total nu este un r`zboiul de tippopular, cum se considera odinioar`, cio confruntare generalizat`, care sedesf`[oar` deopotriv` prin mijloaceeconomice, politice, diplomatice, medi-atice, informa]ionale [i, la nevoie, [i prinmijloace militare. Generalul Beaufrescrie c` „strategia total` este îns`rcinat`s` conceap` conduita r`zboiului total“2,rolul ei fiind acela de a defini misiuneaproprie [i modul de combinare a diver-selor strategii generale (politic`, econo-mic`, diplomatic` [i militar`).

Extins` astfel, strategia este scoas` depe mâna militarilor [i pus` la dispozi]ianemilitarilor. De ce? Evident, pentru c`mijloacele militare de ducere a r`zboiuluiau devenit extrem de periculoase [i, maiales, greu (chiar imposibil) de st`pânit,de pus sub control. Acest` muta]ie înceea ce prive[te strategia pare un proceslogic, firesc, întrucât r`zboiul de azi numai este [i nu mai poate fi acela[i cu celdin vremea lui Alexandru cel Mare.

Lucien Poirier împreun` cu ameri-canii consider` c` strategia integral` secompune din trei strategii generale: eco-nomic`, cultural` [i militar`3. Dar aceast`remarc` nu este totu[i foarte nou`.Talcon Parsons vedea [i el în dominareapolitic` a Imperiului Roman tot trei axe:una politic`, una economic` [i unamilitar`.

Cu alte cuvinte, strategia a devenit [imai mult apanajul politicii, „pre[edin-tele“ ei executiv, instrumentul ei nemij-locit. Strategia este din ce în ce mai multo latur` practic` a politicii, o modalitatede punere în oper` a acesteia.

F`când o leg`tur` cu determina]iileoric`rei ac]iuni, la orice nivel s-ardesf`[ura aceasta, ajungem la concluziac` strategia economic` este, de fapt, ostrategie foarte modern` a mijloacelor,strategia cultural` este ceea ce cândva senumea arta confrunt`rii, adic` ataculprin sisteme de valori (ceea ce este operversiune, întrucât valorile nu suntinterese, ele nu pot servi ca motive [inici ca mijloace de lupt`), iar strategiamilitar`, redus` la o strategie a for]elor [ia ac]iunilor militare propriu-zise, le pune

în practic`, într-un anume sens, peprimele dou`. Îns`, se [tie foarte bine, [icele dou` tipuri de strategii generale -cea economic` [i cea cultural` - sunt nunumai strategii ale mijloacelor, ci [istrategii opera]ionale deosebit de efi-ciente. Amintim doar c` strategia cultu-ral` ofensiv` american` aduce veniturimult mai mari decât cele ob]inute, spreexemplu, din exportul de armament.

ßi atunci, dac` a[a stau lucrurile ([ia[a stau), de ce s` închist`m strategia înopera]ii militare de nivel strategic? De ces` n-o eliber`m de sloganuri [i s-opunem în slujba realiz`rii intereselor deorice fel, f`când din ea ceea ce cu dou`milenii [i jum`tate în urm` Sun Tzunumea arta confrunt`rii sau arta r`z-boiului? În felul acesta strategia nu maieste doar o [tiin]` a confrunt`rii gene-rale, a r`zboiului (luat atât în sensultradi]ional de succesiune de b`t`lii întredou` armate, cât [i în sensul unorconfrunt`ri altele decât lupta armat`), ci[i o [tiin]` [i o art` a implic`rii, carepoate s` însemne prevenire, disuasiune,amenin]are, dominare [i, în ultimìnstan]`, confruntare.

Extensia modern` a strategiei aînceput propriu-zis chiar în timpulprimului r`zboi mondial, când a fostnevoie, pe de o parte, de o mobilizaref`r` precedent a economiilor [i, pe dealta, de folosirea sistemelor de valori casuport temeinic în constituirea [i men-]inerea alian]elor [i grup`rilor de for]e.În acea prim` confruntare mondial`,strategia economic`, strategia cultural`[i strategia militar` se îmbinau [i secombinau în ac]iuni practice de mareanvergur`, f`r` ca vreun teoretician s` fianticipat sau s` fi justificat din punct devedere [tiin]ific o astfel de realitate. Dar,de multe ori, practica o ia înaintea teoriei[i nimeni nu se sup`r` din cauza unorastfel de realit`]i.

2. Strategie a strategiilorA trebuit s` treac` ceva timp pân` ce

americanul Edward Mead Earle [ibritanicul Liddell Hart s` vorbeasc` demarea strategie, prin care se în]elegeapunerea în serviciul na]iunii, în caz de

confruntare, adic` în r`zboi, a tuturorresurselor. „Marea strategie se refer`deci la dezvoltarea [i aplicarea coordo-nat` a instrumentelor politice, econo-mice [i militare ale puterii pentru ap`ra-rea intereselor [i obiectivelor na]ionaleîn orice circumstan]`.“4 Marea strategieeste, cu alte cuvinte, o metastrategie,adic` o strategie a strategiilor.

Uneori politica î[i apropie atât demult strategia, încât ai impresia càcestea se contopesc [i c` nu exist`decât o imens` strategie politic` impli-cat` în toate - economie, informa]ie,via]` social`, cultur` -, care îmbrac`toat` gama de percep]ii [i reprezent`ri,de ac]iuni [i reac]ii, de la cele eroice lacele perverse, de la cele sublime la celeabjecte. În fa]a unei astfel de strategii, tesim]i dezarmat, ca [i cum strategia ar fimurit [i s-ar fi ren`scut sau reîncarnat înaltceva, imens, bizar, fluid [i foarteputernic. Politica are nevoie de un astfelde instrument [i nimeni n-o împiedic` s`[i-l creeze a[a cum [i-l dore[te. Numai c`strategia nu este politic`.

Dup` americanul Stanley Hoffman,în politica extern` a Statelor Unite estespecific` o apropiere managerial` [itehnic` tipic american` pe care onume[te skill thinking. Folosirea acestuitermen creeaz` iluzia de pragmatism, deobiectivitate specific` americanilor caresunt fascina]i de tehnicism [i ra]ionali-tate [i nu se prea las` impresiona]i dereflec]ia filosofic`5, atât de drag` cândvaeuropenilor. Strategia este în]eleasàstfel de americani ca „o metod` de gân-dire ce permite s` fie clasate [i ierarhi-zate evenimentele [i apoi s` fie aleseprocedeele cele mai eficace.“ Strategiadevine astfel, în percep]ia americanilor,o modalitate de a ghida, de a dirija politi-ca spre lucruri serioase [i bine ordonate.Strategia ofer` [tiin]ei politice o metod`de integrare a câmpurilor de ac]iune.Strategia militar` constituie totu[i miezulstrategiei integrale, iar aceast` afirma]iese justific` prin faptul c` violen]a estemijlocul specific politicii.

No]iunea de strategie nu are îns`peste tot aceea[i sfer` [i acela[i con]inut.Una înseamn` termenul de strategie



pentru cel care î[i propune (sau esteobligat prin natura împrejur`rilor) s`promoveze sau s` accepte un angaja-ment activ în exterior (cazul StatelorUnite, Fran]ei, Marii Britanii) [i cu totulaltceva s` stai cu ochiul ]int` pe baro-metrul intereselor, înarm`rilor, evolu]ieisitua]iei politice, economice [i militaremondiale sau regionale [i, tr`gând con-cluziile de rigoare cu privire la riscurile [iamenin]`rile prezentului [i viitorului, s`te preg`te[ti pentru a g`si cea mai bun`politic` de supravie]uire [i, legat deaceasta, cea mai bun` strategie depunere a ei în oper`.

A[adar, marile muta]ii politice, eco-nomice [i strategice produse în lumedup` spargerea bipolarit`]ii, ca [i evolu-]ia f`r` precedent a sistemelor de arme [imutidimensionalizarea confrunt`rilor, augenerat revizuirea drastic` a strategiei, iarprimii care au f`cut-o [i continu` s` ofac` într-un mod extrem de personal [ide eficient sunt americanii. În con-secin]`, nolens-volens, lor le revine privi-legiul [i responsabilitatea fix`rii [i impu-nerii coordonatelor pe care se definesc [ise redefinesc ast`zi teoriile, practicile [iconceptele strategice. Ei sunt creatoriimetastrategiei, chiar dac`, deocamdat`,acest termen nu a intrat înc` în uz.

3. Realit\]i, determina]ii, fundamenteExist`, cum e [i firesc, anumite

cauze, anumite determina]ii ale evolu]ieistrategiei. Acestea ]in de sistemelepolitice ([i, ca atare, de coordonatele po-litice ale rela]iilor interne [i inter-na]ionale), de nivelul de dezvoltare eco-nomic` [i, bineîn]eles, de nivelul atinsde sistemele de arme.

Cvasitotalitatea anali[tilor consider`c` noua ordine mondial`, concept cares-a ivit cumva înc` din 1815, la Congre-sul de la Viena, este o perpetu` provo-care [i, în acela[i timp, o justificare amuta]iilor strategice. Competi]ia întremarile puteri, desigur, se continu`. Esteîns` pu]in probabil c` se mai poate ins-taura o dominare global` prin for]` auneia sau alteia dintre acestea. De altfel,toate încerc`rile f`cute în acest sens,începând cu r`zboaiele pentru cucerirea

Indiilor, continuând cu primul, cu aldoilea [i cu al treilea r`zboi mondial (c`-ruia unii îi spun nejustificat r`zboi rece),s-au soldat cu e[ecuri catastrofale.Ultima încercare de mondializare prinfor]` politico-militar` care s-a împot-molit în h`]i[urile sistemelor de valoriale omenirii este ceea ce s-a numit când-va stafia comunist`.

Conceptul noua ordine mondial`6

de care se vorbe[te acum a fost elaboratde George Bush, în timpul r`zboiuluidin Golf. Acestuia i se adaug` [i alteconcepte, cum ar fi: interna]ionalismultriumfant [i izola]ionismul - tez` [i anti-tez`. B.Clinton a preferat un concept pecare l-a materializat cum nu se poate maibine: extindere, l`rgire (elargissement).

Realizarea noii ordini mondiale a fostprezentat`, la 11 septembrie 1990, ca alcincelea obiectiv în confruntarea cuSaddam Hussein. Dup` r`zboi, adic` înaprilie 1991, conceptul a fost definit maiclar. El se referea la responsabilitatea cerevenea Statelor Unite pentru descura-jarea oric`rei agresiuni, pentru asigu-rarea stabilit`]ii, prosperit`]ii [i p`cii. Înaccep]ia lui George Bush, noua ordinemondial` nu era un fapt, ci, mai degra-b`, o provocare. O provocare pentruprevenirea dezordinii, iar acest lucru nuputea fi realizat, în concep]ia Casei Albe,decât sub un leadership american. ßi nupentru c` a[a ar fi vrut americanii, cipentru c` a[a o dicteaz` împrejur`rile,starea de haos7 care s-a instituit dup`c`derea cortinei de fier [i spargereabipolarit`]ii strategice.

Un astfel de concept era menit s`justifice aproape orice, de la pedepsireaagresorului la r`zboiul preventiv. Inter-ven]ia din Somalia, efectuat` în numeleacestui concept, a adus o nou` dimen-siune strategiilor care urmau s` pun` înoper` conceptul de nou` ordine mondi-al`, cea umanitar`.

Ar fi îns` gre[it s` se considere c`noua ordine mondial` este doar un modde a justifica, într-o form` sau alta,comportamentul marilor puteri. Nouaordine mondial` este un concept careare [i alte semnifica]ii, cum ar fi, spreexemplu, perfec]ionarea sistemului de

comunica]ii, schimbul de valori, activi-tatea economic` [i cea social`, progresulomenirii [i nu regresul ei etc.

Totu[i acest concept este strâns legatde o capacitate militar` opera]ional`. Deunde rezult` c` noua ordine mondial`nu este o stare a lumii care se realizeaz`de la sine [i prin sine, ci c` ea trebuieconstruit` [i chiar impus`, fiind conside-rat`, într-un anume sens, un act devoin]` pe care americanii îl numescbinele contra rùlui. R.Reagan a calificatURSS, la vremea respectiv`, ca fiind un„imperiu al rùlui“. Pe la începutulultimului deceniu al secolului trecut,adic` în 1991, senatorul Malcom Wallopn-a ezitat s` califice Statele Unite dreptun „imperiu al binelui“8, pentru cÀmerica este singura ]ar` care aredimensiunea no]iunilor universale delibertate [i de justi]ie, ceea ce-i confer`responsabilit`]i speciale, de unde rezult`[i nevoia unui angajament activ în afar`.Aceasta se face deopotriv` pe mare [i înspa]iu, spa]iul intersideral fiind, dup`Wallop, un fel de ocean al viitorului.St`pânirea spa]iului este, pentru ameri-cani, o nou` provocare, „noua fronti-er`“. Raportul Wolfowitz din 1992subliniaz` rolul privilegiat al StatelorUnite ca superputere militar`, iar NATOr`mâne primul garant al securit`]ii peb`trânul continent european. S` nuuit`m c`, la summit-ul de la Roma, în1991, a fost definit pentru prima dat`noul concept strategic NATO, care intro-ducea no]iunile de gestionare a crizelor,de men]inere a p`cii, precum [i pe ceade ac]iuni umanitare. Îns`, în lipsa unorpreciz`ri exprese de la Casa Alb` privindnoua ordine mondial`, Pentagonul oluase ceva mai înainte, promovând con-ceptul de superputere mondial` militarùnic`, adic` un fel de unilateralismglobal, ceea ce, prin anii '95, Huntingtona numit superputere solitar`, dar într-unalt sens decât cel avut în vedere demilitari.

Dincoace de Atlantic, UniuneaEuropean` î[i construie[te [i ea, încetdar sigur, conceptele sale cu valoarestrategic` indiscutabil`. Unul dintre elerezult` destul de limpede din ceea ce la




Riga, în anul 2000, s-a numit politicèuropean` comun` de securitate [iap`rare (PECSA). Acest concept vainfluen]a [i el, la rândul lui, în modhot`râtor, strategia. Deocamdat`, îndezbaterile europenilor, strategia este,pe de o parte, tot ce a fost, cu imensa eiistorie [i marea experien]` a tuturor con-frunt`rilor planetare, de la cucerireaIndiilor la împ`r]irea lumii, de la b`t`liapentru spa]iu vital la marea b`t`liepentru unitatea continentului, [i, pe dealt` parte, marea provocare a perspec-tivei unei strategii integrale continentalesau euro-atlantice, adic` a unei adev`-rate metastrategii.

Desigur, acum [i în viitor, rolul celmai important în evolu]ia, mai exact, înredefinirea strategiei îl are noul conceptstrategic NATO. E drept, acesta nu estedecât un concept strategic, nu o strategie[i cu atât mai pu]in strategie integralèuro-atlantic`, dar influen]a lui esteindiscutabil`. În primul rând, pentru c`NATO este cea mai puternic`, cea maiavansat` [i cea mai sofisticat` for]`militar` din lume, cel mai mare laboratorstrategic de pe planet`. Un laborator alfor]elor, al mijloacelor [i al ac]iunilor. ßi,se [tie, în strategie, totdeauna astfel defor]e au dat tonul.

În al doilea rând, NATO se constituieîn jurul Americii, iar America are cel maimare poten]ial financiar, economic,[tiin]ific [i democratic din lume, întrucâtAmerica nu este o numai civiliza]ie, nueste numai o entitate istoric` [i cultural`;ea este o civiliza]ie de sintez`, primaciviliza]ie de acest gen, este o cons-truc]ie modern` la care a participat [iparticip` întreaga lume, este un produs.Lumea [i-a creat acest stat-pilon demo-cratic pentru a se reconstrui în jurul lui,dup` modelul lui. Este o ipotez` de care,mai ales în domeniul strategiei, trebuies` se ]in` seama. Iar evolu]ia de pânàcum a evenimentelor demonstreaz` cèste a[a.

A[adar, strategia prezentului [i cea aviitorului vor fi dominate de un alt mo-del al confrunt`rii, de ceea ce FrancisFukuyama numea pia]` comun` mondi-al` în eseul sù despre sfâr[itul istoriei.

Lumea nu este îns` unitar`. ßi, în niciun caz, nu este foarte mul]umit` de pro-pria ei evolu]ie. Aceast` nemul]umire semanifest` foarte diferit [i îmbrac` toateformele de confruntare, de la r`zboiuldispropor]ionat, asimetric, la terorism,de la agresiunea financiar` la cea cultu-ral`. Statele Unite se r`zboiesc cu benLaden, în timp ce India [i Pakistanul î[imaseaz` trupele la frontier`, fiind gatapentru o b`t`lie a nervilor încorda]i,pentru Ka[mir, China nu poate acceptaca o frântur` din marele ei teritoriu -Taiwanul - s` nu-i apar]in`, cele dou`state coreene viseaz` la unificare, dar nupot ie[i dintr-o confruntare bizar`, desu-et` [i nespecific`, Rusia î[i regrupeaz`cu r`bdare [i în]elepciune for]ele, dup`dezastrul Uniunii Sovietice, s`tul` deuniuni [i reuniuni, Iranul se bate pentrupostura de stat-nucleu al civiliza]ieiislamice, Turcia (ca [i Rusia) a receptatun semnal de und` verde în lupta cuterorismul (pe care turcii consider` c` îlreprezint` în principal de PKK), Israelulare înc` un atu pentru a nu permiteconstituirea unui stat palestinian, Africaneagr` fierbinte înc` sângereaz`…B`t`lia pentru Asia, descris` atât de su-gestiv de Brzezinsky în „Marele e[ichi-er“, este în plin` desf`[urare, iar vechileculoare strategice europene, de[i dep`-[ite complet de posibilit`]ile sistemelorde arme [i de perspectiva unit`]ii indis-cutabile a continentului, se reactiveaz`dup` scenarii care exist` înc` dinaintede marea invazie mongol` de la 1241.Semn c` Europa mai este înc` perce-put`, prin unele cercuri, ca o marepeninsul` a Asiei.

Huntington revigoreaz` o paradigmà entit`]ilor [i faliilor civiliza]ionale, întimp ce în Statele Unite ale Americii secontinu` ceea ce prin unele cercuri esteperceput ca un proiect de cumin]ire alumii sub leadership american.

Europa î[i aduce aminte de vechile eiproiecte de unitate de la Atlantic la Ural,iar Jean-Paul Charnay scrie un superbeseu pe aceast` str`veche tem` carena[te o tulbur`toare interoga]ie:fantasmele istoriei sau puterea demâine?

Sc`pând din „proprietatea“ militari-lor, strategia devine mai… în]eleapt`?Cineva spunea, cândva, mai în glum`,mai în serios, c` r`zboiul este prea im-portant pentru a fi l`sat pe seamamilitarilor. La fel [i pacea.

Fundamentele na]ionale [i interna]io-nale ale strategiei trec, ca mai toate, prinspa]iul politic. Na]iunile s-au înarmat [ise înarmeaz`, se suspecteaz` [i î[i iautoate m`surile pentru a face fa]` uneiconfrunt`ri pe care n-o doresc [i n-oadmit în nici un fel în defavoarea lor. Înaceast` epoc` a haosului post r`zboirece, na]iunile sunt extrem de sensibile [ide dezorientate. Interna]ionalismultriumfant nu este pe m`sura lor (nu estepe m`sura nim`nui), iar ceea ce seîntâmpl` azi în Europa nu este interna]io-nalism, ci o încercare pentru a face dinb`trânul continent un mare stat alna]iunilor europene, tân`r ca mentali-tate, puternic [i viguros, ie[it din fantas-mele istoriei [i angajat cu [anse de reu-[it`, în competi]ia extrem de dur` care seprofileaz` la orizontul mileniului trei. Nus-a creat înc` o puternic` armat` euro-pean`, pentru c` exist` NATO, dar se vacrea (deja s-a constituit o for]` de inter-ven]ie rapid` format` din 60.000 deoameni). Aceast` armat` trebuie s` aibò strategie european`, care este deopo-triv` na]ional`, în sensul unit`]ii na]io-nale a continentului, [i interna]ional`, însensul unit`]ii na]iunilor europene. Eaeste îns`, în acela[i timp, [i euro-atlanti-c`, fiindc` nu este de conceput o Europ`f`r` crea]ia ei de peste ocean, America.

Fundamentele culturale ale strategiei]in [i de o anumit` moralitate. ßi chiardac`, de la Sun Tzu încoace, moralitateanu prea face cas` bun` cu confruntarea,ea exist` totu[i [i se manifest` mai ales înspa]iul confrunt`rii. Politica extern` ame-rican`, spre exemplu, ca [i interven]iaStatelor Unite în afar`, se afl` totdeaunasub auspiciile legalit`]ii [i moralit`]ii.Americanii - [i nu numai ei - ]in s` subli-nieze c` tot ceea ce fac se bazeaz` pe unsistem de valori, pe o datorie pe care oau fa]` de lumea aceasta viciat` [i coru-pt`, în special fa]` de b`trânul continenteuropean din care ei în[i[i provin.



Dar fundamentele culturale în stra-tegie nu ]in numai de misionarismulunor ]`ri sau unor armate care consider`c` este de datoria lor s`-i „civilizeze“ peal]ii. Extinderea NATO, spre exemplu,este privit` ca o component` moral` asecurit`]ii europene [i euro-atlantice,întrucât este vorba nu doar de l`rgireaunei alian]e militare care, la ora actual`,nu are un adversar de aceea[i talie [i nicinu va avea vreunul (cel pu]in în viitorulapropiat), ci de consolidarea unui sistemde valori într-un spa]iu atât de greuîncercat [i atât de sensibil, cum este celest-european. Majoritatea ]`rilor central[i est-europene care doresc s` adere laacest sistem o fac dintr-un motiv care]ine deopotriv` de un interes imediat(prevenirea unor tensiuni [i a unor con-flicte) [i de un sistem de valori c`ruiaconsider` c` îi apar]in. Acest sistem sereduce, în general, la valorile demo-cratice, adic` la un sistem politic de va-lori, ceea ce pare o contradic]ie întermeni, întrucât mobilul politicii esteinteresul [i nu valoarea. În sfâr[it, subsoarele acesta când blând [i îng`duitor,când fierbinte [i pedepsitor, se poatespune orice. Îns` adev`rul adev`rat esteacela c` un sistem de valori trebuie s` seconstituie într-o structur` de rezisten]`pentru orice strategie viabil`, a[a cumcele patru opera]ii aritmetice stau la bazamatematicii, oriunde [i oricând.

Legile [i principiile r`zboiului suntacelea[i de mii de ani. Modul cum suntele aplicate în practic` ]ine de toateaceste determina]ii [i înc` de multealtele, unele cunoscute, altele nu. Acestmod de punere în oper` determin` ceeace numim strategie opera]ional` saustrategie a ac]iunilor. Uneori, când sevorbe[te de strategie, se are în vederedoar strategia opera]ional`.

În realitate, toate strategiile generale- economic`, cultural` [i militar` - con]inmodalit`]i mijlocite sau nemijlocite depunere în oper`, care sunt strategii alefor]elor, strategii ale mijloacelor [istrategii ale ac]iunilor.

În toate tipurile de strategii sereg`sesc, într-o form` sau alta, toatetipurile de determin`ri, între ele

stabilindu-se rela]ii cauzale complexe [iflexibile.

Determin`rile tehnice sunt la fel deimportante ca oricare altele, dac` nuchiar mai importante. Toate tipurile destrategie, începând cu strategia for]elor[i continuând cu strategia mijloacelor [icu cea opera]ional`, sunt influen]ate [i,la rândul lor, influen]eaz` sistemele dearmamente [i celelalte mijloace derealizare a scopurilor [i obiectivelorrespectivei politici de securitate [iap`rare. Spre exemplu, în Statele Uniteale Americii, între priorit`]ile strategieifor]elor [i mijloacelor, se afl` [i reali-zarea unor avioane de transport cudecolare vertical`, fie printr-un sistem derabatere a motoarelor de la C-130 [i C-17, fie printr-un alt sistem. Oricum,pentru for]ele armate americane, acesttip de avion cu decolare vertical` devineo necesitate. Americanii î[i propun, deasemenea, s` realizeze un tun electro-magnetic care trage proiectile cu o vitez`la gura ]evii de 3 km/sec. Un astfel deproiectil, asem`n`tor cu proiectilul s`-geat` din uraniu s`r`cit sau dintr-unmetal greu (dar care are o vitez` la gura]evii ceva mai mic`, doar de 2 km/sec.)poate perfora orice blindaj, realizând oenergie la impact de 10 jouli/gram, adic`de 10 ori mai mare decât un proiectilantitanc actual. Reamintim c` vitezarachetei antiaeriene ruse[ti S-300 este de2800 m/sec., iar cea a rachetei dincomplexul S-400, chiar mai mare.

Americanii s-au gândit [i la bietulinfanterist [i [i-au propus s`-l doteze cuo arm` u[oar` care va avea îns` o b`taiede dou` ori mai mare decât a b`trâneiM-16. Fiind dotat destul de curând [i cuo casc` multifunc]ional`, asem`n`toarecu cea a pilotului de pe supersonice,infanteristul este posibil s` redevin`regele b`t`liilor, readucând astfel strate-gia opera]ional` (prin cea a mijloacelor)cu picioarele pe p`mânt. Americanii maiau [i alte planuri care vor influen]a înmare m`sur` strategia opera]ional`. Eivor s` realizeze arme laser pe care s` lemonteze la bordul avioanelor, s` dotezefor]ele aeriene cu avionul joint strikefighter (JSF) [i cu unul hipersonic, de

mare altitudine, în genul navetei spa]i-ale. Se pare c` tancurile mai grele de 70de tone nu vor avea nici un viitor laamericani, ei inten]ionând s` dotezefor]ele terestre cu un tanc mic, de 10-20tone, u[or transportabil, cu o mobilitatefoarte mare [i o putere de foc crescut`.Iar de la atacurile din 11 septembrie2001 încoace, americanii au creat obomb` „antiterorist`“ pentru… pe[teri [icatacombe [i au intensificat cercet`rileîn vederea ob]inerii unor mijloacedeosebite pentru contracararea ata-curilor cu arme chimice [i biologice.

Ru[ii au dezvoltat complexul anti-aerian S-400, un avion invizibil hiper-sonic din seria MIG, o rachet` de croa-zier` maritim`, sistemul de racheteSMERCH, cu 72 submuni]ii pe fiecarerachet`, precum [i noile complexe derachete RS-12M2 TOPOL - M/SS-27intrate recent în dotarea for]elor cu desti-na]ie strategic`. De fapt, între principiilestrategiei [i sistemele de arme se stabi-le[te totdeauna o rela]ie foarte strâns`.

Exist` un proiect numit HAARP (HigtFrequency Active Auroral ResearchProjet), care revolu]ioneaz` complet sis-temele de arme, asigur` lovirea de lafoarte mare distan]` a oric`rui obiectiv [imut` practic confruntarea în cosmos.Este un program de cercetare a radia-]iilor de înalt` frecven]` desf`[urat deFor]ele Navale ale Statelor Unite [i deInstitutul de Geofizic` al Universit`]ii dela Fairbanks din Alaska. Programe ase-m`n`toare se desf`[oar` [i în Rusia, înNorvegia [i în Antarctica. Se utilizeaz`echipament terestru care const` în prin-cipal dintr-un sistem de antene cuemi]`toare proprii ce pot „înc`lzi“ p`r]idin ionosfer` cu ajutorul undelor radiofoarte puternice, creând astfel g`uri sau„lentile“ artificiale în acest scut al pla-netei [i f`cându-l astfel penetrabil dec`tre razele cosmice nocive. În afar` deaceasta, HAARP asigur` lovirea foarteprecis`, cu o energie de milioane de orimai mare decât a emi]`toarelor obi[-nuite, a oric`rui obiectiv fix sau mobil,îndeosebi a rachetelor.

Desigur, acestea sunt doar câtevaexemple. Toate ]`rile din lume dezvolt`



cercet`ri asupra sistemelor de arme [i,mai nou, de acest lucru se ocup` deacum [i unele grup`ri teroriste. Cerce-t`rile în domeniul armelor de distrugereîn mas` [i în cel al armelor cosmicecontinu`. Rezultatele sunt spectaculoase,ceea ce face s` creasc` enorm riscurile [iamenin]`rile la adresa p`cii [i stabilit`]ii,dar [i la adresa vie]ii. Toate acestea la unloc genereaz` dirijarea efortului sprestrategiile preventive [i disuasive, ca [ispre cele care ]in de gestionarea crizelor[i asigurarea stabilit`]ii [i p`cii.

Concluzii Coordonatele strategice primordiale

ale oric`rei puteri care dore[te s` aib` oinfluen]` pe arena mondial` se refer` la:

limitarea sau reducerea noiloramenin]`ri transna]ionale;

accesul pe pie]e str`ine, eventual,participarea la constituirea [i folosireaunei pie]e mondiale unice;

siguran]` de înalt nivel, mai alesîn domeniul informa]iilor;

coordonarea macroeconomic`;realizarea unor ansambluri inter-

state regionale sau zonale integrate,fondate pe un sistem de valori comune[i închegate [i consolidate pe o comu-nitate de interese;

controlul armamentelor [i ac]iu-nilor, pe de o parte, pentru propria sigu-ran]` [i pentru neproliferarea sistemelorde arme de distrugere în mas` [i nici aaltor sisteme de arme cu efecte nocive

grave [i, pe de alt` parte, pentru asigu-rarea stabilit`]ii politice [i strategicegenerale [i regionale;

Principiile metastrategiei, adic` alemarii strategii (economic`, cultural`, mi-litar`), ale strategiei for]elor, strategieimijloacelor [i strategiei opera]ionale, încomponentele lor preventive, disuasive,restrictive, amenin]`toare, punitive, deconfruntare, ca [i cele ale strategieiopera]ionale, ar putea fi:

ini]iativa strategic`; siguran]a strategic`;surprinderea strategic`;supravegherea strategic`;continuitatea [i preven]ia;gestionarea strategic` a ten-

siunilor, crizelor [i conflictelor;ac]iunea strategic` rapid`;unitatea ac]iunilor de nivel stra-

tegic (principiul integralit`]ii strategice);descurajarea strategic`;presiunea strategic`; interoperabilitatea strategic`;concentrarea eforturilor pe obiec-

tive, scopuri [i zone de interes strategic;libertatea de ac]iune;manevra complex`, în condi]iile

trecerii de la incertitudinea strategic` amediului de securitate la certitudineaopera]ional`, fie chiar [i limitat`.

Toate acestea presupun:suprema]ie informa]ional`, eco-

nomic` [i financiar`;concordan]` între sistemele de

valori [i configurarea intereselor pe ter-

men mediu [i pe termen lung (dialecticavalorilor [i intereselor);

controlul [i gestionarea cores-punz`toare a riscurilor, tensiunilor, cri-zelor, armamentelor [i pie]elor.

Or acesta devine un obiectiv caredep`[e[te sfera obi[nuit` de cuprinderea strategiei [i necesit` o nou` elaborarea acesteia, ca strategie a strategiilor, pu-ternic interna]ionalizat`, globalizat`, maiexact, ca metastrategie.

În opinia noastr`, strategia de securi-tate na]ional` a României este o strategiede tip integral sau total [i se define[te peun sistem coerent de m`suri [i ac]iuni învederea realiz`rii [i asigur`rii stabilit`]iidemocratice, a integr`rii euro-atlantice [ieuropene, ca modalit`]i de participareactiv` [i eficient` la instaurarea unei or-dini mondiale fundamentat` pe valoricomune [i, pe aceast` baz`, constituirea,într-un cadru european [i euro-atlantic,a unui sistem de securitate [i ap`raremodern, închegat, stabil, durabil,preventiv, disuasiv [i eficient.

Strategia militar` a României nupoate fi altceva decât [tiin]a [i arta trans-punerii în practica militar` a conceptelorelaborate în cadrul strategiei securit`]iina]ionale cu privire la preg`tirea, preve-nirea [i, la nevoie, a ducerea r`zboiului[i la toate celelalte ac]iuni, altele decâtr`zboiul, riscuri [i provoc`ri la rezol-varea c`rora un sistem militar integrattrebuie s` participe în mod rapid,adecvat [i eficient.

NOTE1„Teorie [i practic` a manevrei a ansamblului for]elor de orice natur`, actuale [i

poten]iale, care rezult` din activitatea na]ional`; ea (strategia integral`) are drept obiectivs` îndeplineasc` ansamblul scopurilor definite prin politica general`“, Lucien Poirier,Stratégie théorique II, Paris, Economica, 1987, pp. 113-116.

2André Beaufre, Introduction a la stratégie, edi]ia a III-a, Paris, Armand Colin, 1965,p. 24.

3Lucien Poirier, Stratégie théorique II, 1987, pp. 113 - 116.4John J.Kohout II , Alternative Grand Strategy Options for the United States, în

Comparative Strategy, vol. 14, 1995, p. 363.5Stanley Hoffmann, Gulliver's troubles, or the setting of american foreign policy,

New York, McGraw-Hill, 1968, pp. 148-161.6Consider`m c` noua ordine mondial` nu este altceva decât un sistem de rela]ii care

evolueaz` în func]ie de treapta de dezvoltare pe care se afl` omenirea. Ea are decidetermina]ii obiective [i ar fi o iluzie s` se cread` c` un astfel de sistem evolutiv ar puteafi oprit sau confiscat de cineva.

7Prin haos, în con]inutul acestui eseu, nu se în]elege pur [i simplu dezordine, ci ostare care se define[te pe distrugerea unei ordini în vederea constituirii altei ordini. Deci,haosul, aici, este o stare de tranzi]ie care-[i are, totu[i, legile ei izvorâte dintr-un sistem deprobabilit`]i condi]ionate.

8Malcolm Wallop, The Ultimate High Ground, America's purpose. New visions ofU.S. foreign policy, sub direc]ia lui Owen Harries, San Francisco, ICS Press, 1991, p. 98.

FROM INTEGRAL STRATEGY TO METASTRATEGYThe metastrategy is the great strategy. It is based on the development and the coordinated application of the power's political, economic

and military instruments in order to protect the national interests and objects. In our opinion, The Romanian Military Strategy is an integral

strategy. It is defined as a coherent system of measures and actions regarding the stability of the democracy and the European and

Euroatlantic integration process.

Summary


Asimetria [i conflictele asimetrice.Posibile rezolv\ri `n viziunea

strategic\ româneasc\General de brigad\ (r.) dr.Emil CHE}E

Includerea conceptului de asimetrieîn documentele strategice oficiale, arat`c` acest concept - studiat, de altfel, cuasiduitate, în ultimii ani, mai ales dec`tre marile puteri - este de maximàctualitate.

În România, conceptul de asimetrie afost materializat, f`r` a fi definit ca atare,pentru prima dat` într-un documentoficial adoptat în anul 2000, în Strategiamilitar`. În acest document sunt înscriseriscurile asimetrice, consecin]ele lor asu-pra securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale, pre-cum [i anumite modalit`]i de contra-carare a amenin]`rilor specifice.

Definindu-l în termeni cât se poate desimpli, r`zboiul/conflictul asimetric este,în esen]`, un mijloc prin care o for]` mili-tar` inferioar` caut` s` ob]in` avantajefa]` de un adversar mai puternic. Înaceea[i ordine de idei, r`zboiul asimetriceste conflictul prin care se caut` evitareafor]ei, a superiorit`]ii de orice natur` aadversarului [i se axeaz` pe avantajelesau sl`biciunile uneia dintre p`r]ile aflateîn conflict.

Care ar putea fi semnifica]ia con-ceptelor „strategii asimetrice“ [i, respec-tiv, „asimetrii strategice“ pentru securi-tatea [i ap`rarea na]ional`?

La modul general, strategiile asime-trice reprezint` gândirea (concep]ia),diferit` de cea a unui poten]ial sau efec-tiv adversar, [i activitatea practic` de a opune în oper`, în scopul maximiz`riipropriilor avantaje/minimaliz`rii deza-vantajelor, al exploat`rii sl`biciuniloradversarilor, al realiz`rii sau evit`riisurprinderii.

În particular, pentru securitatea [iap`rarea na]ional`, strategiile asimetrice

reprezint` în fapt, cel pu]in în aceast`perioad`, singura modalitate concep-tual` [i ac]ional` de contracarare a multi-plelor aspecte ale asimetriei strategiceîntr-un posibil conflict armat ce ni s-arimpune, în scopul maximiz`rii posibili-t`]ilor de rezisten]`, al exploat`rii tuturorsl`biciunilor agresorilor (adversarilor) [i,în final, al ob]inerii victoriei în r`zboi.

La rândul lor asimetriile strategice(politice, economice, sociale, culturale,militare etc.) sunt st`rile de dezechilibrunatural sau provocat de o parte advers`,ca urmare a conceperii [i aplic`rii unorstrategii adecvate (asimetrice) întrediverse state sau grupuri de state, ce potfi utilizate în situa]ii de criz` sau de con-flict. Se poate observa cu u[urin]` c`împ`r]irea în blocuri ca rezultat al con-vulsiilor perioadei R`zboiului Rece a luatpractic sfâr[it, dar diviziunile fundamen-tale ale umanit`]ii în termeni de etnici-tate, religii [i civiliza]ii s-au revigorat fiindo surs` de noi [i permanente conflicte, înprimul rând asimetrice.

Care sunt nivelurile [i dimen-siunile actuale ale asimetriei strategice,motivate fiind de strategiile conflictualeasimetrice ?

Asimetria poate fi: politic`, econo-mic`, social`, cultural`, tehnologic`,militar` etc. Diversitatea domeniilor încare aceasta se poate manifesta estepractic nelimitat`, dar ponderea acestoraîntr-un eventual conflict/r`zboi asimetricpoate s` fie diferit` [i s` solicite r`spun-suri de contracarare pe m`sur`.

Asimetria politic` ca [i asimetria eco-nomic` sunt prioritare în strategiileconflictuale, utilizând mijloace nemilitarepentru a ob]ine avantaje în conflictele detoate categoriile [i nuan]ele. Asimetriasocial` este, în fapt, o consecin]` directà celei economice.

Asimetria tehnologic` este deosebitde evident` în prezent, îndeosebi lanivelul marilor puteri, manifestându-se lamodul direct pe plan militar, declan[ândserioase dezechilibre strategice [i opera-]ionale în conflictele militare [i, de ce nu,non-militare.

Nivelul asimetriei militare propriu-zise are, totu[i, „cuvântul“ cel mai greuîntr-un conflict. De altfel, nici nu neputem imagina un conflict armat care s`nu se bazeze cel pu]in pe o iluzorieasimetrie. Ea este, îns`, de regul`, cât sepoate de real`, pentru victima uneiagresiuni.

Dimensiunile asimetriei strategicepoten]eaz` ori, dimpotriv`, diminueaz`strategiile în domeniu, eviden]ierea aces-tora fiind o condi]ie esen]ial` a com-portamentului p`r]ilor aflate în conflict.

Categorisirea acestora în func]ie de oserie de factori eviden]iaz` unele tipuride asimetrii, cum sunt:

Dup` raportul de for]e pe care-lrealizeaz`, asimetria poate fi:

pozitiv`;negativ`.

Prima grup` este, în mod evident,favorizant`, ea rezutând în domeniulmilitar, dar nu numai, dintr-o instruiresuperioar`, din calitatea deosebit` a fac-torului uman, tehnic [i tehnologic, dinconcep]ii de ducere a ac]iunilor militare[i non-militare avansate etc. Ea este,desigur, la îndemâna statelor [i armatelordin structura NATO, dar [i a altorstructuri de putere aflate într-un stadiu dedezvoltare economico-social` apreciabil.

Nu este, în nici un caz, de apanajulstatelor aflate în procesul de restructurareeconomico-social` [i militar`, cum este [icazul ]`rii noastre.

Aflate într-o asemenea postur` - deasimetrie negativ` - statele vor cùta



metode de a contrabalansa deficitul înacumul`ri cantitative, dar mai alescalitative.

Asimetria negativ`, proprie în generalcelor mai slabi, este un handicap pe careun adversar îl va folosi, cu siguran]`,într-un eventual conflict, profitând desl`biciunile [i vulnerabilit`]ile p`r]ii aflateîn aceast` postur`.

În func]ie de durat`, asimetriapoate fi:

pe termen scurt;de durat` sau pe termen lung.

În afara faptului c` anumite state,situate în zone defavorizate ale globului,sunt într-o permanent` asimetrie nega-tiv`, durata mare a acesteia este una dincaracteristici. Una dintre cauzele majoreale unor asemenea situa]ii rezult`, printrealtele, din situa]ia economico-social`precar`, din lipsa voin]ei de a dep`[ianumite bariere aflate în calea demo-cratiz`rii statale, din „ve[nica“ tranzi]ie laeconomia real` de pia]`.

Dac` este vorba de un conflict/r`z-boi, durata asimetriei devine un factordeterminant al succesului. Fa]` de uneleaspecte de asimetrie strategic` de scurt`durat`, cum a fost, spre exemplu, r`z-boiul-fulger aplicat de germani în anii1939 - 1941, în conflictele militare post-belice asimetria strategic` a fost unadintre caracteristicile, aproape f`r` ex-cep]ie, ale acestora. Ea a coincis, de regu-l`, cu durata propriu-zis` a conflictului.

Este interesant de remarcat c`, înunele dintre conflictele militare post-belice de dat` recent`, cum a fost cel dinIugoslavia (Kosovo - 1999), durata con-flictului a fost în rela]ie direct` cu r`spun-surile de contracarare g`site de parteasârb`, cu ac]iune ca influen]a direct` asu-pra asimetriei strategice de natur` pozi-tiv` aflat` la îndemâna for]ei aliate.

Dup` modalitatea în care semanifest`:

întâmpl`toare;programat` (deliberat`).

Întâmplarea are, desigur, rolul ei într-o ac]iune militar`, uneori poate chiars` decid` „soarta“ acesteia, dar nutrebuie s` se constituie într-o solu]ie, nutrebuie s` fie un deziderat al conducerii

nici unei p`r]i aflate în conflict. Asimetriaprogramat` (deliberat`) pune categoricîn eviden]` sl`biciunile adversarului, fa-vorizând men]inerea sau câ[tigarea ini-]iativei, pe fondul realiz`rii libert`]ii deac]iune.

Pentru partea aflat` într-un raportdeliberat de inferioritate, este importants` realizeze acest lucru, cu suficient timpînainte, pentru a pune în aplicare m`suricorespunz`toare de contracarare sau, celpu]in, de diminuare a superiorit`]iiadversarului.

În func]ie de riscurile sau amenin-]`rile ce le reprezint`:

riscuri sau amenin]`ri reduse;riscuri sau amenin]`ri majore.

Intensitatea riscurilor sau amenin-]arilor ce î[i au originea în asimetria stra-tegic` sunt în raport propor]ional cugradul de asimetrie realizat [i, desigur, cuscopurile propuse de c`tre beligeran]i.Aceasta depinde, de asemenea, de r`s-punsurile care pot fi date de c`tre ceicare vor fi victimele unei agresiuni.

Dac`, spre exemplu, printre r`s-punsurile g`site se înscriu terorismul sauutilizarea unor componente ale armelorde nimicire în mas`, riscurile devinmajore [i pentru partea care ar dispunede o asimetrie pozitiv`, pe care îns` autilizat-o în scop de agresiune.

Dup` natura acumul`rilor, asi-metria poate fi:

material` (fizic`);psihologic`;

sau:cantitativ`;calitativ`.

În asimetria strategic` natura acumu-l`rilor este deosebit de important`. Deregul`, acumul`rile psihologice suntimplicite celor materiale (fizice), canti-tative, dar, mai ales, calitative.

În prezent, acumul`rile cantitative,îndeosebi cele de ordin tehnologic [iinformatic, sunt cele mai evidente, dar [isuficient de vulnerabile.

De altfel, nu întâmpl`tor pentru so-ciet`]ile informatizate [i tehnologizate,pentru armatele acestora, dar mai alespentru scopurile ce [i le-ar propune înconfrunt`rile cu adversarii, nu neap`rat

pe m`sur`, riscurile [i amenin]`rile asi-metrice sunt de o deosebit` importan]`.

Experien]a unor conflicte asimetricede dat` recent`, cum ar fi cele din Golf(1991) sau Iugoslavia (1999), au f`cutdemonstra]ia vulnerabilit`]ii la atacurileinformatice sau la posibilit`]ile de contra-carare în modalit`]i simple, unele consi-derate a fi perimate asupra unor sofis-ticate mijloace [i sisteme de cercetare [icercetare-lovire, care sunt capabile s`ac]ioneze, practic, în totalitatea spectru-lui electromagnetic.

Contracararea riscurilor [i ame-nin]`rilor asimetrice.

Dup` ce avertizeaz` asupra unorriscuri de natur` asimetric` - directe sauindirecte, vizibile dar, mai ales, invizibile-ce pot s` se transforme în amenin]`ri laadresa statului român, Viziunea stra-tegic` - 2010 Armata României, prefigu-rând fizionomia r`zboiului/conflictuluiarmat viitor, insist` „pentru realizareacapacit`]ilor de ac]iune [i adaptarea lamediul de securitate a Armatei României,care vor permite o reac]ie eficient` lariscurile [i amenin]`rile începutului demileniu“1.

Viziunea strategic` - 2010 ArmataRomâniei, proiectat` fiind la nivelul celormai avansate reprezent`ri strategice,eviden]iaz` patru concepte opera]ionalecheie ale fizionomiei unui posibil conflictarmat al viitorului, în care ]ara noastr` arputea fi implicat`, [i anume: manevr`decisiv`, angajament selectiv de precizie;protec]ie multidimensional` a for]elorproprii [i concentrare logistic`.

În aparen]`, este destul de dificil s` sefac` leg`tura între aceste concepteopera]ionale [i problematica riscurilorsau a amenin]`rilor de natur` asimetric`,mai ales cu aceea a contracar`rii unorasemenea pericole.

În cele ce urmeaz` ne propunem osuccint` analiz` a virtu]ilor de contra-carare ce le ofer` conceptele enun]ate,posibil [i altele, într-un conflict de natur`asimetric` ce vizeaz` un nou cadru alspa]iului opera]ional, diferit de cel aflatîn actualitate, deoarece atât for]ele,mijloacele, cât [i obiectivele vizate vor fidiferite. Se pleac` în acest sens de la



premisa c` manevra va trebui s` asigureaplicarea puterii de lupt` selectiv, acolounde inamicul se a[teapt` cel mai pu]in,exploatând rapid [i eficient orice oportu-nitate ce se ofer`, în punctele cele maivulnerabile ale spa]iului de confruntare.

Angajamentul selectiv de precizienecesit`, în mod obligatoriu, informa]ii,presupunând ac]iuni de identificare [ilocalizare a obiectivelor de importan]`strategic` [i operativ` ale adversarului,dar care prezint` vulnerabilit`]i care sòfere oportunit`]i în scopul lovirii cueficien]` a acestora.

Într-o confruntare asimetric` anga-jamentul imaginat în acest fel presupune:

for]e bine echipate, înzestrate [i,mai ales, instruite;

abilitatea de a identifica, selecta [ilovi obiective aflate în oricare punct alspa]iului de confruntare, în mod oportun[i cu precizie;

capacitatea de a asigura o evalu-are precis` a situa]iei, de angajare [ireangajare a for]elor în ac]iuni atipicecare s` contracareze superioritatea ad-versarului;

capacitatea de a minimaliza efec-tele distructive directe [i colaterale aleloviturilor unui adversar, ce de]ine supe-rioritatea etc.

În accep]iunea noastr`, for]ele ar-mate, dar nu numai, r`mân vulnerabilela amenin]`rile asimetrice, îndeosebi lacele informa]ionale [i psihologice deprecizie, la posibilitatea utiliz`rii unorarme de nimicire în mas` [i a vectorilorpurt`tori ai acestora, a terorismului, înspecial al celui urban.

Toate aceste amenin]`ri, ca [i alteledin aceast` categorie, presupun o strate-gie [i un angajament selectiv de precizie,pe fondul unei foarte bune cunoa[teri. Înconsecin]`, concentrarea pe informa]ii sejustific` mai mult ca oricând, iar eforturileinforma]ionale trebuie orientate mai multc`tre amenin]`rile netradi]ionale, îndeo-sebi c`tre cele asimetrice.

Concentrarea pe informa]ii presupu-ne, de asemenea, un efort institu]ional [iopera]ional integrat, utilizând atât surse-le deschise (mass-media, Internetul etc.),cât [i cele închise, în special agentura.

Utilizarea procedurilor confrunt`riiasimetrice ca [i ap`rarea/protec]ia împo-triva subtilelor provoc`ri asimetricesolicit` capacit`]i noi de culegere ainforma]iilor.

Protec]ia multidimensional` (vul-nerabilitate minim`) a for]elor propriivizeaz` întreaga gam` de amenin]`ri,inclusiv cele de natur` asimetric`, caredevin din ce în ce mai prezente. Ele defapt sunt [i foarte greu de identificat.

Credem îns` c` protec]ia multi-dimensional` [i, deci, vulnerabilitateaminim` trebuie s` se caracterizeze princapacitatea for]elor noastre de a limita li-bertatea de ac]iune a adversarului. Esteposibil îns` un asemenea lucru? Noiapreciem c` este posibil, cu condi]ia asi-gur`rii unui control subtil al spa]iului deconfruntare [i al asigur`rii condi]iilorpentru:

cunoa[terea modului de ac]iune aadversarului, al mijloacelor [i sistemelorde cercetare-lovire ale acestuia, precum[i a vulnerabilit`]ilor ce le prezint`;

identificarea [i monitorizarea pro-priilor vulnerabilit`]i ce pot constitui ]inte(obiective) u[or de atins de c`treadversar;

cunoa[terea riscurilor la care for-]ele noastre pot fi expuse, limitareapierderilor produse prin lupt` [i elimi-narea, pe cât posibil, a celor colaterale;

existen]a, în permanen]`, a uneistrategii de protec]ie individual` [i colec-tiv`, care s` vizeze pericolele majore lacare sunt expuse for]ele proprii, dar maiales cele rezultate din confruntareaasimetric`.

Conceptul protec]iei multidimensio-nale vizeaz` toate dimensiunile spa]ialede ac]iune armat` în care s-ar puteamanifesta agresiunea (terestr`, aerian`,naval`, cosmic` ori informa]ional`).

Adaptabilitatea conceptual` [i ac]io-nal`, ca cerin]` opera]ional` [i, în acela[itimp, concept neexprimat ca atare înenumerarea f`cut` de noua Viziunestrategic`, poate fi unul dintre cele maiimportante, mai ales dac` ne referim lariscuri, amenin]`ri [i pericole asimetrice.

Este uneori dificil sau, poate, chiarimposibil de anticipat ce tipuri de riscuri

asimetrice pot s` apar` într-o situa]ie saualta, a c`rei configura]ie putem [i trebuies` o anticip`m, cel pu]in cu aproxima]ieîntr-un conflict armat.

Într-un mediu ac]ional fluid [i, celmai adesea, asimetric, surprizele pot sàpar` la tot pasul, iar noi trebuie s` fimpreg`ti]i s` le facem fa]`.

Flexibilitatea în gândire [i ac]iune afost dintotdeauna o caracteristic` a mari-lor comandan]i [i o condi]ie a succesului.Ea îns` trebuie cultivat` [i exersat`, cumult timp înainte de a fi pus` în practic`.

Subliniem acest lucru deoarece, înpractica instruirii noastre, declarativ sun-tem de acord cu necesitatea adapta-bilit`]ii, îns`, în cadrul aplica]iilor [i ajocurilor de r`zboi, cu greu î[i g`sesclocul situa]ii care s` pun` în eviden]`întreaga gam` a riscurilor [i amenin-]`rilor asimetrice. R`mânem, în schimb,tributari unor situa]ii [i concep]ii tradi]io-nal clasice, care nu solicit` în m`sur`suficient` rezolv`ri conflictuale de naturàsimetric`.

Concentrarea logistic` presupune, pelâng` asigurarea libert`]ii de ac]iune astructurilor specifice, sus]inerea eficientà tuturor ac]iunilor, într-un spa]iu conflic-tual supradimensionat dar, în acela[itimp, punctual în privin]a interven]iilorde specialitate propriu-zise.

Ideal ar fi ca logistica s` nu se „vad`“,dar s` fie mereu prezent` la locul [i lamomentul potrivit.

Componentele propriu-zise pot fi eleînsele ]inta unor atacuri asimetrice,impunându-se o grij` deosebit` pentruasigurarea protec]iei acestora.

Cu siguran]` noile concepte strate-gice [i opera]ionale vor modifica semnifi-cativ structura [i func]ionabilitatea între-gului sistem al securit`]ii [i ap`r`rii na]io-nale, f`cându-l capabil s` reac]ioneze înmod corespunz`tor la întreaga gam` ariscurilor, amenin]`rilor [i pericolelor,inclusiv ale celor de natura asimetric`.

ConcluziiRealitatea mediului interna]ional

actual, care este [i un posibil mediuopera]ional vizând amenin]`rile [i con-flictele asimetrice, este reprezentat`, în




prezent, de o lume cât se poate de am-bigu`, cuprinzând o diversitate cultural`,religioas` [i istoric` de oameni, grupuri [ina]iuni sau chiar organiza]ii cu scopuri [iobiective complexe, în multe situa]iidivergente, caracterizate de politici extre-miste, criminalitate, coerci]ie [i terrorism,chiar dac` eforturile na]iunilor dezvoltateau fost orientate în ultimii ani, mai multca alt`dat`, spre securitate colectiv`,integrare [i globalizare.

Amenin]`rile asimetrice rezult`, înprincipal, din extinderea f`r` limite aterorismului mondial [i coabitarea dintreterori[ti, contrabandi[ti, seniorii drogu-rilor, trafican]ii de armament, fanaticiireligio[i, nemul]umi]ii de tot felul,expatria]ii cu ambi]ii de m`rire etc., careformeaz` împreun` sau separat un ina-mic redutabil pentru pacea [i stabilitateaîn lume.

Promotorii amenin]`rilor asimetrice,în special ale celor de natur` terorist`,sunt în general actori nonstatali (terori[tinotorii, crima organizat` interna]ional` [i

transna]ional`, insurgen]a etc.), cu men-talit`]i complet diferite fa]` de cele nor-male, convingerile lor fiind permanentorientate [i mobilizate spre r`zbunare,violen]`, sacrificiu personal sau colectiv[i r`zboi asimetric.

Ac]iunile pe care ace[tia le promo-veaz` nu urmeaz` nici un fel de canoaneale r`zboiului clasic. Regulile conflictuluiasimetric sunt confec]ionate ad-hoc,utilizând metode [i procedee care s` lepermit` s` evite sau chiar s` anihilezep`r]ile tari ale adversarului, avantajeleînaltei tehnologii, dar, în acela[i timp, s`exploateze în beneficiul propriu vulne-rabilit`]ile specifice.

R`spunsurile de pân` acum la am-enin]`rile [i ac]iunile asimetrice în gene-ral [i, în special, la cele teroriste s-auconstituit în reac]ii de protec]ie [i ap`-rare, iar în unele cazuri de riposte aerienesau cu rachete de croazier`, producândvictime colaterale, ceea ce a avut caurmare efecte de discreditare a ac]iunilorde r`spuns întreprinse.

Ceea ce s-a întâmplat [i, îndeosebi,cum s-a întâmplat la 11 septembrie 2001ne poate conduce la concluzia c`, ame-nin]`rile asimetrice, cu predilec]ie celede natur` terorist`, nu pot fi controlateprin modalit`]ile de abordare politico-militar` utilizate pân` în prezent. Putem,de asemenea, s` conchidem c`, pân` laaceast` dat`, fenomenul în sine, de[i seconsidera a fi un poten]ial pericol, nu aputut fi dimensionat la adev`ratul luigrad de periculozitate, iar capacit`]iledestinate a-l st`pâni nu au fost utilizate înmod adecvat.

Cu siguran]` este nevoie de noi abor-d`ri politico-militare [i de capacit`]i dereac]ie suplimentare care s` fie perma-nent [i în mod adecvat disponibilizatepentru a st`pâni/controla [i stopa feno-menul care tinde s` devin` din ce în cemai periculos.

NOTE1Viziunea strategic` 2010 - Armata României,

Observatorul militar, nr. 10 (13-19 martie 2001), p. 10.

THE ASYMMETRY AND THE ASYMMETRICAL CONFLICTS.POSSIBLE SOLUTIONS FROM THE ROMANIAN

STRATEGIC POINT OF VIEWUntil now, all the answers to the asymmetrical threats and asymmetrical actions, especially the terrorist ones, was

materialized in protection and defense and sometimes in air ripostes or in cruise rocket launching. Those actions caused

collateral victims and they fallen into disrepute. The past events, especially the one from the 11th of September 2001, may lead

us to the conclusion that we can not control in the same political and military way that we did till now the asymmetrical

conflicts (in particularly, the terrorist conflicts). Another conclusion is that until now the phenomenon itself could not be

measured at its real risk extent, although we knew that it was a potential danger. For this reason we didn't properly used the

capabilities that were destined to control the asymmetrical conflicts.

Undoubtedly, we are in need for new political and military approaches and supplementary reaction capabilities that should

be permanently and adequately disposed in order to control and to stop this dangerous phenomenon.

Summary



Procedura analizei ierarhiceca metod\ de evaluare a

riscurilor strategiceGeneral de brigad\ dr.Nicolae USCOI,Comandant al Academiei For]elorTerestre „Nicolae B\lcescu“

La începutul unui nou mileniu, me-diul de securitate global [i regional s-aschimbat dramatic. Securitatea nu maieste considerat` o problem` exclusiv` astatelor [i nu se mai limiteaz` la unnum`r restrâns de probleme precumr`zboiul [i pacea. Cu toate acestea,statele joac` în continuare un rol esen]ial[i împreun` cu organiza]ii interguverna-mentale [i cu actori non-guvernamentalisunt preocupate s` creeze acel mediu desecuritate care s` le garanteze pacea [istabilitatea în viitor. Una din cìle consa-crate în demersurile de realizare a aces-tui scop const` în efortul de evitare saude reducere la minimum a „riscurilorstrategice“, adic` tendin]ele, problemele[i evenimentele capabile sau suscep-tibile s` afecteze ori s` se repercutezeasupra intereselor na]ionale ale statelor1.

Nu întâmpl`tor, atât exper]ii impl-ica]i în formularea strategiilor de securi-tate cât [i autorii de specialitate pun unaccent deosebit pe identificarea riscu-rilor strategice poten]iale, precum [i peclasificarea [i ierarhizarea acestora. Maimult, preocup`rile celor mai aviza]i ex-per]i presupun un complex proces ana-litic, unul din rezultate fiind evaluareadiferen]elor dintre nivelul importan]eisau al impactului unui risc sau unei ame-nin]`ri, pe de o parte, [i probabilitatea cael/ea s` se concretizeze, pe de alt` parte.Aceast` diferen]iere este esen]ial` în

procesul de luare a deciziilor în sferaaloc`rii de resurse c`tre structurile care,prin ac]iunea lor, fie diminueaz` impac-tul, fie reduc posibilitatea produceriiunui risc perceput. La nivelul factorilorde decizie în domeniul securit`]ii na]io-nale, deciziile de acest gen, prin care seangajeaz` resurse majore, de obicei auimplica]ii pe termen lung, cu efectevizibile în domenii precum achizi]iona-rea de echipamente [i structura for]elor,inclusiv recrutarea, educarea [i formareaacestora. Importan]a acestei categorii dedecizii este cu atât mai mare cu câtresursele disponibile sunt drastic limitatede nivelul cheltuielilor bugetare, îngeneral, [i de frecventele blocaje saurectific`ri în sens negativ.

Oricât de important` este identifi-carea [i clasificarea riscurilor strategice2,practic este imposibil s` se prevad` cucertitudine evenimentele viitoare. Pu-tem, totu[i, s` ne facem o idee în privin]anaturii [i importan]ei relative a tendin]e-lor [i problemelor care ar putea s` apar`la orizontul procesului decizional încursul celor patru sau opt ani ai unuiciclu electoral. S-ar mai putea face oanaliz` anual` a fiec`rei perioade dinacest ciclu, astfel încât noua analiz` s`poat` fi revizuit` prin prisma raportuluidintre ceea ce se a[tepta s` se produc`în anul parcurs [i ceea ce s-a produs înmod efectiv.

Necesitatea indiscutabil` de a elabo-ra politici realiste, pe baze ra]ionale,capabile s` se ridice deasupra cerin]elorde moment în favoarea celor de viitor, adeterminat promovarea unor tehnici [i

metode prin care s` se fac` fa]` proble-maticii riscurilor strategice.

Examinând modalit`]ile de abordareale acestui gen de probleme, în con-textul în care singura certitudine estesurpriza [i singura constant` este schim-barea, anali[tii americani [i canadieni auconstatat c` fiecare din acestea implic`în mod invariabil un grad ridicat desubiectivitate3. În opinia acestora, su-biectivitatea în exces ar putea conducela lips` de coeren]` [i de substan]` înanalize, fapt ce le-ar diminua valoarea cabaz` de elaborare a unor politici orien-tate spre viitor. De aceea, s-a apelat lametode [i tehnici care s` dea mai mult`consisten]` [i coeren]` previziunilor.Sunt evocate, în acest sens, metodaDelphi, tehnicile matricelor de interac-]iuni, a construc]iei de scenarii, metodede analiz` cauzal` [i statistice s.a.4

Obiectul central al tuturor acestormetode const` nu numai în identificareariscurilor strategice ci [i clasificarea aces-tora în ordinea importan]ei, astfel încâts` poat` fi luate decizii politice ra]ionale[i corecte în privin]a aloc`rii de resurse.Evident, finalitatea principal` a unorastfel de decizii este aceea de a evita saude a reduce fie repercusiunile unui riscstrategic dat, fie posibilitatea ca el s`devin` realitate.

Pornind de la aceste premise, ne pro-punem s` examin`m una din metodelesus-men]ionate - procedura de analizìerarhic` - tehnic`, în opinia promoto-rilor sì, asigur` o evaluare sistematic` ariscurilor strategice orientate spre viitor[i permite, totodat`, repetarea ulterioar`,



de câte ori este nevoie, la intervaleregulate, cu scopul de a efectua compa-ra]ii [i furniza elemente de verificare avalidit`]ii ra]iunilor care au condus la lu-area deciziilor respective5.

Men]ion`m c`, în opinia sus]in`-torilor acestei metode, elementul centralal problematicii evalu`rii riscurilor stra-tegice na]ionale este conceptul de inte-rese na]ionale. Desigur, no]iunea teore-tic` de interese na]ionale nu are ca prin-cipal` virtute precizia [i acordul unanimîn privin]a con]inutului ei. De aceea, uti-lizatorii metodei au apelat la o defini]iecare a f`cut carier` în America de Nordpe considerentul c` a identificat patruinterese na]ionale fundamentale comu-ne tuturor statelor:

ap`rarea ]`rii, adic` protec]iafizic` a teritoriului aflat sub suveranitatena]ional`;

ordine mondial` favorabil`, adicèforturile f`cute de c`tre un stat înscopul de a stabili în strìn`tate o ordinemondial` favorabil` intereselor sale;

bun`stare economic`, adic` efor-turi care vizeaz` crearea de circumstan]eeconomice favorabile pentru un stat;

promovarea valorilor, adic` pre-lungirea cât de mult posibil a ideologieina]ionale în politica interna]ional`6.

Din perspectiv` european`, no]i-unea de interese na]ionale este asociat`cu aceea de interese de securitate aleUniunii, în sensul c`, în m`sura în careintegritatea teritorial` este o problem`preponderent na]ional`, atunci inde-penden]a politic` [i libertatea sunt strânslegate de existen]a Uniunii Europene [i afiec`rui stat membru în parte.

De asemenea, interesele de secu-ritate mai vizeaz`:

stabilitatea economic` a Uniunii[i membrilor sì;

structura democratic`, stabilitateasocial`, identitatea cultural` [i politic` aUniunii [i statelor membre;

baza ecologic` a Uniunii [i mem-brilor sì7.

În opinia noastr`, similitudinea desens între formul`ri este evident` încazul problematicii asigur`rii integrit`]iiteritoriale (sau ap`rarea ]`rii), stabilit`]ii

economice (premis` [i efect al buneist`ri), structurii democratice, stabilit`]iisociale [i identit`]ii culturale (un sistemde valori). În schimb, în privin]a ordiniiinterna]ionale favorabile, chestiunea sesubîn]elege din demersurile pentruconsolidarea [i extinderea Uniunii, pre-cum [i din voca]ia acesteia de a deveniun actor global.

Din perspectiv` na]ional`, intereselena]ionale sunt privite ca un ansamblu de„st`ri [i procese, bazate pe valorile asu-mate [i promovate de societatea româ-neasc`, prin care se asigur` prosperi-tatea, protec]ia [i securitatea membrilorei, stabilitatea [i continuitatea statului“8.

A[a cum sunt formulate, ele se reg`sescatât în cele patru categorii fundamentalepotrivit doctrinei americane, cât [i con-cep]iei europene privind interesele desecuritate. Astfel, men]inerea integrit`]ii,unit`]ii, suveranit`]ii [i independen]ei seasimileaz` ideii de protec]ie fizic` ateritoriului [i suveranit`]ii. Dezvoltareaeconomic` [i social`, conjugat` cu gara-n]iile în beneficiul cet`]eanului, cores-punde ideii de bun`stare economic`.

Realizarea condi]iilor pentru integra-rea României ca membru al NATO [i UEreprezint` o modalitate proprie de atinde spre o ordine interna]ional` favo-rabil`. În final, afirmarea identit`]ii na]io-nale [i promovarea acesteia ca parte acomunit`]ii de valori democratice suntcì proprii de a ne racorda la un sistemde valori consacrat [i deplin compatibilcu aspira]iile noastre na]ionale.

Pornind de la aceste premise [i ape-lând, totodat`, la grila de analize a luiNuechterlein, se pot atribui patru nive-luri de importan]` intereselor na]ionale:vital (critic), esen]ial (periculos), impor-tant (serios) [i periferic (perturbator).

Prin adaptarea la contextul româ-nesc, grila lui Nuechterlein va reflectainteresele noastre na]ionale actuale:ap`rarea independen]ei, suveranit`]ii [iintegrit`]ii teritoriale a statului român,bun`stare economic` prin relansareaeconomiei, securitate interna]ional` prinaderare la NATO [i integrare în UE,afirmarea identit`]ii na]ionale în sistemulde valori european (figura 1).

Aceste grile de analiz` pot s` consti-tuie, luate ca atare, instrumente de realùtilitate în evaluarea amenin]`rilor, îns`,în acest context, le folosim ca punct deplecare în utilizarea procedurii analizeiierarhice.

Din punct de vedere teoretic, aceast`procedur` a fost fundamentat` deThomas Saaty, reprezentând un modinteresant [i util de elaborare a evalu`riiriscurilor strategice na]ionale9. Elemen-tul de referin]` al acestei abord`ri este ocomparare „la paritate“ a factorilor careintr` într-o gril` de analiz`. Doi factori(probleme, riscuri sau amenin]`ri, deexemplu) sunt compara]i sau evalua]iunul în raport cu cel`lalt dup` cum ex-per]ii îi apreciaz` din punct de vedere alimportan]ei, probabilit`]ii de a se pro-

Nivel de importan]`

Interese na]io-

nale fundamentale

Vital

(critic)

Esen]ial

(periculos)

Important

(serios)

Periferic

(perturbator)

Ap`rarea României

Bun`stare economic`

Integrare euro-atlantic`

Promovarea valorilor

na]ionale

Figura 1



duce ori alt criteriu, totul depinzând deobiectivele modelului de stabilit. Aceas-t` tehnic` utilizeaz` o scar` numeric`mergând de la unu la nou` [i inversulacestor valori (adic` de la 1/2 la 1/9),pentru a evalua fiecare din compara]ii.

Dac` cele dou` elemente comparatesunt judecate ca fiind de egal` impor-tan]` sau cu acela[i grad de probabilitateli se atribuie coeficientul 1. Dac` un ele-ment este estimat ca fiind de importan]`cople[itoare în raport cu cel`lalt i sepoate atribui valoarea 9. Între aceste do-u` extreme se pot atribui alte valori cares` reflecte în termeni cât mai apropia]ide realitate raportul dintre elementelecomparate.

Procesul analizei ierarhice mai poatefi utilizat pentru a elabora ponder`ri saupriorit`]i în func]ie de compara]iile f`-cute de mai mul]i exper]i. De exemplu,un grup de exper]i poate fi solicitat s`fac` compara]ii, fiecare în mod indepen-dent, utilizând acela[i model. Rezultateleindividuale se transform` într-o serie decoeficien]i unici f`când media geome-tric` a tuturor compara]iilor „la paritate“efectuate de exper]ii men]iona]i.

În sfâr[it, procesul analizei ierarhicepermite efectuarea unei m`sur`ri a gra-dului de coeren]` cu care a fost f`cut` ocompara]ie „la paritate“.

Cu toate c` nu este necesar un gradcomplet de coeren]`, aceast` m`surarepoate fi deosebit de util` atunci când seprocedeaz` la evaluarea unor modelecare au ca fundament o serie de mediigeometrice.

În acest context, se utilizeaz` proce-dura pentru evaluarea riscurilor strate-gice dup` urm`torul model.

În primul rând se vor identifica pro-voc`rile strategice cu care se poate con-frunta România [i se vor grupa pe o list`.Vom apela la documentul oficial -Strategia de securitate na]ional` aRomâniei - urmând a ad`uga [i altecâteva riscuri, care ar putea s` apar` dinevaluarea riscurilor strategice globale.

Prima etap` în procesul analitic alacestei proceduri const` în a propune oreprezentare grafic` a modelului proce-durii analizei ierarhice conform figurii 2.

Primul nivel al modelului este ocupatde obiectivul nostru, respectiv acela de aclasifica cele mai importante riscuri(amenin]`ri).

Pe cel de-al doilea palier sunt situa]itermenii „Produs“, „Importan]`“ [i„Probabilitate“. Aceasta indic` c` vomclasa cele patru interese na]ionale debaz` indicate la nivelul 3 în func]ie de„Importan]a“ lor relativ` [i „Probabili-tatea“ ca ele s` se înf`ptuiasc` în actualaconjunctur`. Rezultatele astfel exprimatesunt combinate cu scopul de a prezentaun clasament recapitulativ care ]ine contde aceste dou` perspective în clasamen-tul „Produselor“. La nivelul patru g`simordinea de clasament utilizat` pentru aevalua fiecare risc în raport cu un interesfundamental dat.

Nivelul cinci al modelului includelista amenin]`rilor supuse studiului.

Provoc`rile se regrupeaz` sub uninteres fundamental dat la modulurm`tor:

AP|RAREA }|RII:atac conven]ional împotriva

României;atacuri teroriste împotriva unor

obiective pe teritoriul ]`rii;atingeri aduse suveranit`]ii

na]ionale în spa]iul aerian, maritim sauterestru;

conflict armat în regiune;r`zboi nuclear limitat;r`zboi nuclear generalizat.

INTEGRAREA EURO-ATLANTIC|:crize acute cu efecte destabiliza-

toare în plan subregional;proliferarea [i dezvoltarea re]ele-

Figura 2



lor teroriste, a crimei organizate transna-]ionale, a traficului ilegal de persoane,droguri, armamente [i muni]ie, de mate-riale radioactive [i strategice;

imigra]ia clandestin` [i apari]iaunor fluxuri masive de refugia]i;

ac]iunile de incitare la extremism,intoleran]`, separatism [i xenofobie;

sl`biciuni în îndeplinirea angaja-mentelor asumate pentru aderarea laNATO;

deficien]e în protec]ia informa-]iilor clasificate.

BUN|STARE ECONOMIC|:limitarea accesului statului român

la unele resurse [i oportunit`]i regionale;persisten]a problemelor de

natur` economic`, financiar` [i social`generate de prelungirea tranzi]iei;

accentuarea fenomenelor de co-rup]ie [i de administrare deficitar` aresurselor publice;

criminalitatea economic`;existen]a unor surse de conflicte

sociale;men]inerea unor disparit`]i de

dezvoltare între regiunile ]`rii;nivelul sc`zut al infrastructurii

informa]ionale;recesiune economic` regional`;devalorizarea continu` a

monedei na]ionale;catastrofe ecologice.

PROMOVAREA VALORILORNA}IONALE:

ac]iuni destinate afect`rii imaginiiRomâniei în plan interna]ional;

decalaje între nivelul de stabili-tate [i de asigurare a securit`]ii în raportcu alte state;

emigrarea speciali[tilor dindomenii de vârf.

În total, acest model comport` 25 deprovoc`ri pe care le vom evalua [i clasautilizând tehnica procedurii analizeiierarhice.

Pentru nevoile demonstra]iei, consi-der`m c` valorile sunt atribuite de patruexper]i fictivi, pe baza compara]iilor laparitate. Modelul va fi construit pornindde la evalu`rile lor subiective. Astfel, ei

vor efectua primele compara]ii la capito-lul „Importan]`“. F`când ponderea re-zultatelor, a rezultat urm`toarea ordine:„ap`rarea ]`rii“ a fost cea mai impor-tant`, cu un coeficient de 0,311, urmat`de integrarea euro-atlantic` cu coefi-cientul de 0,267, bun`starea economic`cu valoarea 0,248 [i promovarea valorilorna]ionale cu coeficientul de 0,174.

Acest clasament, al intereselor na]io-nale fundamentale în ordinea impor-tan]ei lor, nu este îns` suficient. Deaceea, exper]ilor li se cere s` le clasezeîn func]ie de posibilitatea unor provoc`rianume, care le pot amenin]a. Dup` oasemenea evaluare, clasamentul intere-selor na]ionale se schimb` în func]ie deprobabilitatea riscurilor care le amenin-]`. Astfel, integrarea euro-atlantic` aparepe primul loc cu 0,363, urmat` de bun`-starea economic` cu 0,325, de promo-varea valorilor cu 0,249 [i ap`rarea ]`riicu 0,062. Rezult` limpede c` atunci când

interesele na]ionale fundamentale suntclasate în func]ie de probabilitatea ris-curilor, rezultatul poate fi vizibil diferitde clasamentul întocmit pe criteriulimportan]ei.

A[adar, pot exista diferen]e conside-rabile între importan]a pe care o voravea, dup` previziuni, diversele interesefundamentale [i probabilitatea provoc`-rilor cu care acestea se vor confrunta.Date fiind aceste diferen]e, se impunecorelarea rezultatelor. Aceasta se poateface printr-o „modelare prin produs“,dedus` prin multiplicarea valorilor la pa-ritate atribuite „Importan]ei“ [i „Proba-bilit`]ii“. Rezultatele acestei opera]iuni,diferite de cele ini]iale, se contabilizeaz`la capitolul „Produs“. Astfel, bun`stareaeconomic` se plaseaz` în frunte cu uncoeficient de 0,395, urmat` de promo-varea valorilor na]ionale cu 0,210,îndeaproape fiind integrarea euro-atlan-

Amenin]are Pondere

Atac conven]ional împotriva României 0,015

Atacuri teroriste împotriva unor obiective pe teritoriul ]`rii 0,056

Atingeri aduse suveranit`]ii na]ionale 0,056

Conflict armat în regiune 0,028

R`zboi nuclear limitat 0,015

R`zboi nuclear generalizat 0,014

Crize cu efecte destabilizatoare în plan subregional 0,095

Proliferarea [i dezvoltarea re]elelor teroriste, crimei organizate 0,069

Migra]ia clandestin` 0,053

Ac]iunile extremiste, separatiste [i xenofobe 0,042

Sl`biciuni în îndeplinirea angajamentelor fa]` de NATO 0,023

Dificult`]i în protec]ia informa]iilor clasificate 0,014

Limitarea accesului la resurse [i oportunit`]i regionale 0,045

Efectele de natur` economic`, financiar` [i sociale ale tranzi]iei 0,077

Corup]ia [i administrarea deficitar` a resurselor publice 0,053

Criminalitatea economic` 0,069

Sursele de conflicte sociale 0,021

Disparit`]ile de dezvoltare între regiunile ]`rii 0,010

Nivelul sc`zut al infrastructurii informa]ionale 0,018

Recesiune economic` regional` 0,061

Devalorizarea continu` a monedei na]ionale 0,042

Catastrofe ecologice 0,014

Ac]iuni destinate afect`rii imaginii interna]ionale a României 0,079

Decalaje în asigurarea securit`]ii în raport cu alte ]`ri 0,018

Emigrarea speciali[tilor în domenii de vârf 0,013

Tabelul 1



tic` cu 0,208, iar ap`rarea ]`rii r`mânepe ultimul loc cu 0,187.

Astfel, din acest model s-au ob]inutrezultate conform cu produsul care cla-seaz` interesele fundamentale în func]iede valorile combinate ale importan]ei [iprobabilit`]ii unei provoc`ri. Aceast`combina]ie consider`m c` este într-adev`r util` pentru o evaluare realist` ariscurilor strategice, condi]ie esen]ial`pentru distribuirea judicioas` a resur-selor minime disponibile.

Având determinate priorit`]ile înprivin]a intereselor na]ionale fundamen-tale, ne propunem s` elabor`m o ordinede prioritate [i în ceea ce prive[te „ame-nin]`rile, riscurile [i sfid`rile“ specifice,folosind ordinea de clasament pe caream stabilit-o. În cazul fiec`rei „amenin-]`ri“ determin`m prioritatea sa în clasa-ment [i îi atribuim un rezultat corespun-z`tor. De exemplu, amenin]area „atacconven]ional împotriva României“, careeste un risc de „supravie]uire“, prime[tecea mai înalt` valoare posibil`. Toatecelelalte riscuri [i vulnerabilit`]i eventu-ale sunt supuse aceluia[i proces deevaluare astfel încât s` fie identificat`pozi]ia pe care o au în unul din grupurile„Vital“, „Esen]ial“, „Important“, „Perife-ric“. Pentru a ob]ine ponderile finale alediverselor riscuri [i amenin]`ri enun]atemai sus, valorile pe care le estim`m suntponderate prin tehnica „priorit`]ilor perprodus“ determinante pentru intereselena]ionale fundamentale de referin]`. Ovariant` a acestor valori o prezent`m întabelul 1.

În acest model cu titlu de exemplu,rezultat al unei evalu`ri a unor exper]ifictivi, s-a apreciat c` cea mai înalt`prioritate se acord` unei crize cu efectedestabilizatoare în plan subregional. Aldoilea loc este ocupat de „efectele denatur` economic`, financiar` [i social`ale tranzi]iei“ cu un coeficient de 0,062.Astfel, sunt ilustra]i în tabel to]i coefi-cien]i de prioritate a riscurilor supuseevalu`rii.

Constituirea unei serii de „valori indi-catoare“ pentru eventualele riscuri [iamenin]`ri poate, de asemenea, s`reprezinte o aplicare folositoare a priori-

t`]ilor determinate. Elaborând [i clasândcoeficien]ii de valoare în compara]ie cuminimele ob]inute de setul de riscuri [iamenin]`ri, conform clasamentului re-zultat prin procedura analizei ierarhice,ne facem o idee mai precis` privindîntinderea relativ` a fiec`rei amenin]`ri.Pentru exemplificare, a se vedea tabelulcu indicii de risc ai amenin]`rilor stra-tegice (tabelul 2).

Aceste valori indicatoare permitconstituirea de „clase“ în func]ie de inte-resele na]ionale la care se raporteaz`riscurile. Din perspectiva preocup`rilornoastre ar prezenta interes, de exemplu,valorile indicatoare ale riscurilor [iamenin]`rilor care comport` o dimen-siune militar`, a[a cum rezult` dintabelul 3.

Se poate observa cu u[urin]` c`procedura analizei ierarhice a permis nunumai ordonarea într-un clasament aamenin]`rilor [i riscurilor supuse studiu-

lui, ci [i formarea unei idei clare asupra„distan]elor“ care le separ`. Ambeleperspective prezint` o importan]` real`pentru procesul de elaborare a politi-cilor de securitate, în mod deosebit îndomeniul reparti]iei resurselor pentru aface fa]` amenin]`rilor anticipate.

Întotdeauna, planificatorii în dome-niul securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale suntsupu[i provoc`rii de a evalua un viitorimposibil de cunoscut. Restric]iile severeimpuse în planul aloc`rii resurselor [ira]ionalizarea proiectelor în sfera politi-cilor [i planific`rii nu fac decât s` accen-tueze aceast` provocare. O replic` laaceast` provocare o pot constitui tehni-cile de valorificare a opiniilor exper]ilor,prin proceduri care imprim` rigoare,coeren]`, abord`ri sistematizate înprocesul analitic.

În acest context, am optat pentruprezentarea procedurii analizei ierarhice

Amenin]`ri Pondere

Crize cu efecte destabilizatoare în plan regional 12,9

Efectele de natur` economic`, financiar` [i sociale ale tranzi]iei 9,1

Ac]iuni destinate afect`rii imaginii interna]ionale a României 8,5

Recesiune economic` regional` 7,9

Proliferarea [i dezvoltarea re]elelor teroriste, crimei organizate 7,4

Criminalitatea economic` 7,4



Migra]ia clandestin` 6,7

Corup]ia [i administrarea deficitar` a resurselor publice 6,7

Limitarea accesului la resurse [i oportunit`]i regionale 5,8


Devalorizarea continu` a monedei na]ionale 5,2




Nivelul sc`zut al infrastructurii informa]ionale 3,6





Dificult`]i în protec]ia informa]iilor clasificate 1,8

Disparit`]ile de dezvoltare între regiunile ]`rii 1,4

Catastrofe ecologice 1,4

Emigrarea speciali[tilor în domenii de vârf 1,0

Tabelul 2



deoarece principala calitate a acesteiaconst` în faptul c` permite cuantificareariscurilor în raport cu interesele funda-mentale [i încorporeaz` evalu`rile su-biective asupra importan]ei [i posibili-t`]ii unor amenin]`ri într-o ordine depriorit`]i. Aceasta face, în opinia noastr`,din procesul analizei ierarhice uninstrument credibil care ar trebui utilizatîn procesul de formulare a politicii desecuritate [i ap`rare.

Tabelul 3

NOTE1În documentele oficiale [i în literatura de specialitate româneasc` se utilizeaz` cu

sens relativ similar, no]iunile de "riscuri la adresa securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale", "riscuride insecuritate, "surse de insecuritate" [.a.

2A se vedea, Eugen B`d`lan, Securitatea na]ional` [i unele structuri militareromâne[ti la cump`na dintre milenii", Editura Militar`, Bucure[ti, 1999, pp. 36-42.

3James S. Finan, W.D. Macnamara, An Illustrative Canadian Strategic ThreatAssessment, în Canadian Military Journal, vol. 2, No. 3 Autumn 2001, pp. 29-34.

4A se vedea, Olaf Helmer, Analisys of the Future - The Delphi Method, RandCorporation, p. 3558, March 1967 [i Donald E. Nuechterlein, America Recommittled: ASuperpower Assesses its role in a Turbulent World, 2nd Edition, Lexington, University of

Kentucky Press, 2000.5James S. Finan, W. D. Macnamara, op.cit., p. 29.6Donald E. Nuechterlein, United States National Interests in a Changing World,

Lexington, University of Kentucky Press, 1973.7Laurence Martin, John Roper, Vers une politique de défense commune, Institut

d'Études de Seurité de l'UEO, Paris, 1995, p. 19.8Strategia de securitate na]ional` a României. Garantarea democra]iei [i a libert`]ilor

fundamentale, dezvoltare economic` [i social` sus]inut` [i durabil`, aderare la NATO [iintegrare în Uniunea European`, Monitorul Oficial al României nr. 822/20 decembrie2001, p. 5.

9A se vedea, Thomas A. Saaty, The Analitic Hierarchy Process, Mc Graw-Hill, NewYork, 1984.

Amenin]are Valoare

Crize cu efecte destabilizatoare în plan regional 12,9

Proliferarea în dezvoltarea re]elelor teroriste [i crimei organizate 7,4











In the context of states principles of creating a secure environment to guarantee their peace and security, a special attention

is paid to identifying the potential strategic risks, to their classification and analytic hierarchy process. A special olace belongs

to the process of evaluating the differences between the lev el of a risks or threats importance, on the one hand and its possibility

of becoming true, on the other hand. This differentiation is essential in the taking decisions process in the field of allocating

resources for the structures which trough their action, may even reduce the impact or the possibility of occurrence for a

perceived risk.

So, the necessity of elaborating realistic policy able to be above the requests of the moment to favour the future ones,

determined the acceptance of certain techniques and methods which should face the problems of strategic risks.

One of the methods, presented in the full detail, is known as analytic hierarchic process. According to this method the

evaluation of the nationa strategic risks, has as a central point the concept of national interests, arranges on levels (vital,

essential, important, peripheric) according to the Neuchterlein’s matrix. The factors that affect or may affect these interests -

vulnerabilities, risks, threats - are compared and analyzed by the experts reporting them to one another, taking into account

criteria as importance, the possibility of occurrence etc.

The results of the experts, taken individually, are changed into a series of unique coefficients making the geometric

averange of all the comparisons on a "pair wise basis".

Summary


Societatea informa]ional\. Pace [i r\zboi

Rolul armatei `n combatereaterorismului

Prof.univ.general de brigad\ dr.Teodor FRUNZETI

Expansiunea re]elelor [i intensifi-carea ac]iunilor teroriste constituie oamenin]are major` la adresa civiliza]iei [ia valorilor democratice [i stabilit`]iiinterna]ionale.

În aceste condi]ii, misiunile [i atri-bu]iile armatei se afl` în permanentàdaptare [i diversificare. Al`turi de misi-unile sale tradi]ionale (de ap`rare a]`rii), Armata va îndeplini [i o serie demisiuni de sprijin [i stabilitate, carepresupun men]inerea [i perfec]ionareacaracteristicilor specifice institu]iei mili-tare (decizie [i reac]ie rapid`, disciplin`,mobilitate, putere de lupt`, eficien]`,credibilitate etc.). Contribu]ia Armatei laasigurarea stabilit`]ii interne [i interna-]ionale se va materializa [i prin parti-ciparea la combaterea terorismului.

Armata României va fi preg`tit` sìdentifice factorii de risc, s` monitorizezeevolu]ia acestora, s` contribuie la preve-nirea [i gestionarea crizelor [i s` inter-vin` oportun [i eficient cu for]e [i mij-loace adecvate, pentru contracarareaamenin]`rilor la adresa securit`]ii na]io-nale. Riscurile militare [i nemilitare potgenera amenin]`ri la adresa securit`]ii lanivel regional, subregional sau local,având de cele mai multe ori caractertransfrontalier.

Ele pot produce grave prejudiciimediului de securitate intern [i inter-na]ional. Pe fondul vulnerabilit`]ilor [i alunor evenimente neprev`zute, efecteleacestora se pot multiplica afectând secu-ritatea na]ional`.

Cunoa[terea contextului geostra-tegic, a riscurilor [i amenin]`rilor, a tipo-logiei ac]iunilor [i a modului de angajare,permite for]elor participante s` fac` fa]ùnei diversit`]i de situa]ii, s` duc` ac]iunifoarte diferite, servind interesele na]io-

nale, valorile europene [i euroatlanticeîntr-un cadru interna]ional dinamic.

În cadrul conflictelor asimetrice ac]io-neaz` for]e neconven]ionale [i conven-]ionale, cu structuri, dimensiuni, echipa-mente, tehnologii [i doctrine diferite.

Obiectivele politice, economice,sociale [i militare, se întrep`trund. Seadaug` dificultatea identific`rii carac-teristicilor adversarului. Determinarea,de exemplu, a raportului de for]e este, înacest caz, imposibil` [i perturb` pro-cesul decizional prin dificultatea alegeriimodului de angajare. Trebuie cùtate [iutilizate modele militare de tipulac]iunilor succesive sau luptei totaleprelungite, de mic` amploare, combi-nate cu ac]iuni neconven]ionale.

Dac` în timp de pace ac]iunileteroriste constituie o surs` permanent`de pericol, în caz de r`zboi acestea cons-tituie o adev`rat` catastrof`, în orice fazà ac]iunii s-ar executa. De aceea,terorismul nu mai trebuie încadrat înrândul ac]iunilor care afecteaz` numaiordinea public` sau ca o crim` obi[-nuit`. Acestea sunt ac]iuni cu implica]iimajore în securitatea [i ap`rarea na]io-nal`, determinând necesitatea angaj`riiunor opera]ii speciale de contracarare.

Studiul con]inutului, fizionomiei [iprincipiilor ac]iunilor antiteroriste are omare importan]` teoretic` [i practic`,deoarece ofer` posibilitatea de a cu-noa[te mecanismul acestora, de a ]ineseama de el [i a adopta formele [i proce-deele de ac]iune cele mai adecvate, înfunc]ie de specificul situa]iei, în timp depace, de criz` [i la r`zboi.

Întrucât, în aceast` perioad`, înArmata României se afl` în plin` deru-lare procesul de elaborare a doctrinelor,regulamentelor [i manualelor pentrutoate nivelurile ierarhice [i pentru toatestructurile militare, este necesar caproblematica terorismului s` fie încor-

porat` în con]inutul acestor noi regle-ment`ri ce vor sta atât la baza preg`tiriipersonalului, cât [i a planific`rii [idesf`[ur`rii ac]iunilor militare. Prin ur-mare, în consonan]` cu reglement`rileexistente deja în armatele moderne, pro-blematica terorismului trebuie inclus` îndocumentele ce urmeaz` a fi elaborate.Lupta cu terorismul presupune o nou`configura]ie a efortului militar, o nou`dimensionare a spa]iului de confruntare,precum [i o nou` filozofie de abordare aacesteia.

Dispersarea [i disimularea terori[-tilor, ineditul [i impredictibilitatea ac-]iunilor desf`[urate de c`tre ace[tia,posibilit`]ile tot mai crescute de a folosimijloace de distrugere în mas`, conco-mitent cu cre[terea letalit`]ii actelorteroriste, confer` un mare grad de difi-cultate în identificarea [i anihilareaelementelor teroriste.

Noua dimensiune a terorismuluidetermin` nu numai o regândire a mo-dului de combatere a acestuia dar [irealizarea unui cadru juridic, conceptual[i ac]ional necesar materializ`rii m`su-rilor stabilite la nivelul deciziei politice.

Pentru Armata României, perspec-tiva atacurilor teroriste ar putea includeatât spectrul opera]iilor militare desf`[u-rate de Armata României în timp de r`z-boi, independent sau în cadrul Alian]eiNord-Atlanice, cât [i personalul, echipa-mentele, structurile de comand` [i con-trol [i elementele de infrastructur`.Având în vedere rolul pe care îl are ar-mata în asigurarea stabilit`]ii [i securit`]iina]ionale, exist` posibilitatea ca viitoa-rele ac]iuni teroriste s` aib` în vederetocmai subminarea acestui rol, pe fon-dul unei posibile deterior`ri a climatuluipolitic regional.

Implicarea României cu efectivemilitare în „r`zboiul împotriva tero-rismului“ poate constitui o motiva]ie



pentru alegerea acesteia drept posibil`]int` de c`tre grup`rile teroriste. Deexemplu, având în vedere c` Româniaeste singurul stat nemembru al NATOparticipant la opera]ia FINGAL de secu-ritate în Afghanistan, este foarte posibilca ]ara noastr` s` devin` în perioadaurm`toare ]inta unor atacuri teroriste dinpartea unor organiza]ii teroriste defactur` islamist-fundamentalist`.

De[i Ministerul Ap`r`rii Na]ionale nueste institu]ia cu rol de conducere încombaterea terorismului iar ArmataRomâniei are capacit`]i limitate pentrucontracararea riscurilor asimetrice [itransfrontaliere, inclusiv a terorismului,totu[i acesta este responsabil pentru pro-tejarea propriului personal, baze, nave,for]e dislocate, tehnic` [i unit`]i militare.

Combaterea terorismului se face printactici, tehnici [i proceduri specifice [ivizeaz` atât m`suri defensive (anti-terorism) cât [i ofensive (contraterorism).

M`surile privind combaterea tero-rismului trebuie s` asigure:

protejarea obiectivelor militare(personal, echipament, tehnic`, infra-structur`) atât în ]ar`, cât [i în exterior;

lovirea ]intelor teroriste [i asponsorilor acestora;

culegerea informa]iilor cu privirela atacurile iminente sau alte activit`]i alegrupurilor teroriste (terori[tilor).

Combaterea terorismului presupuneurm`toarele misiuni specifice:

culegerea de informa]ii cu privirela existen]a [i activitatea terori[tilor sau agrupurilor teroriste precum [i a spon-sorilor sau a sus]in`torilor acestora;

prevenirea sau dejucarea even-tualelor ac]iuni teroriste;

deconspirarea [i contracarareaac]iunilor teroriste;

protejarea [i prezervarea for]ei.Combaterea terorismului se face pe

baza unui program de securitate (anti-terorism) elaborat la nivelul conduceriimilitare, prin care se urm`re[te protec]iapersonalului militar [i a familiilor aces-tora, a obiectivelor [i instala]iilor militarefa]` de atacurile teroriste.

Programul antiterorism are în vederedescurajarea actelor teroriste [i dimi-

nuarea pericolului s`vâr[irii unor aseme-nea ac]iuni asupra obiectivelor militare.Acesta asigur` aplicarea într-o concep]ieunitar` a m`surilor preconizate pentrucontracararea ac]iunilor teroriste. Ca ins-trumente principale în combaterea tero-rismului sunt folosite, de regul`, m`surilepreventive care sunt comune tuturorcomponentelor [i structurilor lupt`toare.

M`surile antiteroriste cuprind ac]iunidefensive (pasive) care se desf`[oar` învederea reducerii vulnerabilit`]ii fa]` deatacurile teroriste. Acestea sunt defalcatepe dou` etape: una pro-activ` [i unareactiv`.

Etapa pro-activ` are în vedere planifi-carea, asigurarea resurselor, luarea dem`suri preventive, preg`tirea [i educareapersonalului în vederea con[tientiz`rii [iantrenamentului practic care se desf`-[oar` înaintea unui posibil act terorist.

Etapa reactiv` include ac]iuni degestionare a crizelor, întreprinse pentrua solu]iona în mod ferm un act terorists`vâr[it.

M`surile contrateroriste - cuprind ac-]iuni ofensive (active) care se desf`[oar`în vederea prevenirii, respingerii [i ri-postei la ac]iunile teroriste. Acestea auun grad ridicat de risc, presupun opreg`tire adecvat`, desf`[urat` în con-di]ii de maxim` siguran]` [i conspira-tivitate, cu participarea unui num`r strictlimitat de persoane. Totodat`, pentruexecutarea acestor ac]iuni sunt puse ladispozi]ie armament, mijloace, resursefinanciare [i logistice considerabile.

Toate acestea presupun existen]aunor for]e specializate, care pot înde-plini în condi]ii de eficien]` [i oportu-nitate misiunile încredin]ate. Aceste for]edenumite generic For]e Speciale au ostructur` organizatoric` relativ apropiat`de cele clasice, diferen]iindu-se prinnivelul de preg`tire, dotare, finan]are [iconducere.

For]ele Speciale destinate ac]iunilorde contraterorism au un înalt grad deoperativitate [i profesionalism, o mobili-tate sporit` [i pot ac]iona independent,oriunde [i oricând situa]ia o cere.

Situa]iile cu care se pot confruntafor]ele antiteroriste sunt deosebit de

diverse [i, de aceea, modul concret desolu]ionare a unei astfel de situa]ii nupoate fi încadrat în [abloane. Planurileelaborate din timp cuprind prevederi deprincipiu [i trebuie s` poat` fi u[oradaptate la situa]ia concret`. Aplicareaacestor planuri impune o deosebit`preg`tire [i adoptarea unor tactici,tehnici [i proceduri suple [i dinamice dec`tre for]ele antiteroriste.

Întreaga activitate desf`[urat` încadrul sistemului na]ional de ap`rareeste subordonat` îndeplinirii prevederiiconstitu]ionale de „garantare a suvera-nit`]ii, a independen]ei [i a unit`]iistatului, a integrit`]ii teritoriale a ]`rii [i ademocra]iei constitu]ionale“ (Constitu]iaRomâniei Art. 177 (1)).

Pentru for]ele armate din compune-rea sistemului na]ional de ap`rare, datfiind pericolul pe care-l reprezint` ac]iu-nile teroriste, se impune crearea capabili-t`]ilor necesare pentru descoperirea,prevenirea, capturarea sau nimicireafor]elor ce întreprind ac]iuni teroriste.

Entitatea c`reia trebuie s`-i facem fa]`este amorf`, cuprinzând grup`ri deechipe mici, beneficiind de un proces decomand` [i control descentralizat, dina-mic [i greu de prognozat [i în moddeliberat cu o loca]ie geografic` neclar`.Elementele componente ale organiza]ieipot fi în Afghanistan sau Boston, înBeirut sau Paris. Caracteristicile esen]ialeale entit`]ilor teroriste constau în aceeac` se deplaseaz` rapid pe glob, dove-desc o deosebit` r`bdare [i grij` pentrualegerea ]intelor [i executarea loviturilor.

Contracararea ac]iunilor teroristesolicit` un r`zboi de detaliu, în care ni-velul de abordare a luptei cuprinde ope-ra]ii ale unit`]ilor foarte mici, cu scalageografic`, cel mai probabil la nivelglobal, [i cu o perioad` de timp extins`[i nedefinit`. Este un conflict care sebazeaz` în mod extensiv pe tehnologiainforma]iilor, pe r`bdare, subtilitate [iactivit`]i desf`[urate în secret, ceea ce,cel pu]in la nivelul Armatei României -cu actuala structur` [i dotare, nu esteposibil. Prin structura, dotarea [i preg`-tirea sa, Armata României nu are pre-g`tirea adecvat` pentru a contracara



riscurile de ordin economico-social [iare capacit`]i limitate pentru con-tracararea riscurilor asimetrice [i trans-na]ionale.

Complexitatea, diversitatea [i inge-niozitatea ac]iunilor teroriste, nivelul depreg`tire psihologic` [i de lupt`, dotarea[i mobilitatea structurilor teroriste, facnecesar` adoptarea, înc` din timp depace, a unor m`suri specifice de contra-carare a acestui tip de ac]iuni.

Combaterea fenomenului terorist tre-buie privit` ca o ac]iune permanent` încare sunt angajate toate institu]iile sta-tului abilitate de lege, pe baza unei stra-tegii coerente [i a unei cooper`ri eficien-te, atât la nivel interdepartamental cât [ila nivel interministerial, pentru îndepli-nirea sarcinilor specifice. Totodat`, seimpune perfec]ionarea sistemului de ma-nagement al informa]iilor [i, pe aceast`baz`, stabilirea unor rela]ii de colaborareîntre agen]iile [i structurile implicate încombaterea ac]iunilor teroriste, atât peplan intern cât [i interna]ional.

Baza activit`]ii de combatere a feno-menului terorist o constituie m`surile deprevenire [i protec]ie antiterorist`. Aces-te m`suri se realizeaz` printr-o activitateinformativ` permanent` [i prin forme deac]iuni militare violente [i nonviolente,cuprinse în planuri de paz` [i ap`rare,planuri de supraveghere, planuri depaz` [i protec]ie antiterorist` etc. Coor-

donarea activit`]ilor specifice desf`[u-rate de organele [i organismele cuatribu]ii în domeniu se realizeaz` pebaza planurilor de cooperare, de ac]iune[i interven]ie elaborate din timp.

Analiza evolu]iei fenomenului teroristscoate în eviden]` faptul c`, de cele maimulte ori, for]ele destinate a-l combatesunt devansate de ac]iunile for]elorteroriste care sunt greu de identificat [ide contracarat. Ca urmare, m`surile deprevenire [i protec]ie antiterorist` pla-nificate pot reduce dar nu pot eliminapericolul producerii unor astfel de ac-]iuni. De aceea sistemul de combateretrebuie s` fie flexibil [i s` aib` o vitez` dereac]ie adecvat` - foarte mare pentru areduce la minimum efectele surprinderii.

În func]ie de situa]ia [i condi]iile încare se produc ac]iuni teroriste - pace,criz` sau r`zboi [i de amploarea aces-tora, conducerea for]elor participante laac]iunile antiteroriste poate reveniMinisterului de Interne, Serviciul Românde Informa]ii, Serviciului de Protec]ie [iPaz`, iar în timp de r`zboi MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale. M`surile de comb-atere a ac]iunilor teroriste se impun a filuate din timp [i men]inute permanent,iar la îndeplinirea lor trebuie s` participefor]e apar]inând tuturor elementelorsistemului na]ional de ap`rare din fâ[ia(zona) de ac]iune (responsabilitate) amarilor unit`]i ale armatei.

Totodat` se impune, ca o necesitate,sc`derea vulnerabilit`]ii institu]iilor [iorganismelor, la nivel na]ional, fa]` depericolele [i provoc`rile actuale.

În combaterea acestora, for]ele ar-mate vor de]ine un rol important, de[itrebuie s` recunoa[tem c` f`r` o colabo-rare strâns` cu celelalte institu]ii abilitate,Armata nu poate face fa]` gamei atât dediversificate a noilor riscuri [i amenin]`riap`rute la adresa întregii lumi civilizate.Aceast` colaborare exist` [i se manifest`clar, fiind remarcat` [i de oficialii str`ini.Astfel, reuniunea ministerial` OSCE, carea avut loc în decembrie 2001, la Bucu-re[ti, a fost mai mult decât un succeslegat de imaginea României. ¥ara noastr`a ar`tat c` este un partener credibil [i unmediator corect [i obiectiv în situa]iile decriz`. Modul în care ]ara noastr` a asigu-rat pre[edin]ia OSCE, în 2001, fiind eloc-vent din acest punct de vedere.

În cadrul reuniunii, secretarul de statamerican, Colin Powell a apreciat spriji-nul primit din partea României atât peplan politic, cât [i prin ofertele de asis-ten]` militar` prezentate de Bucure[tidup` atentatele din 11 septembrie, de laNew York [i Washington, ceea ce neîncurajeaz` s` ne continu`m eforturilepe aceast` linie, adeziunea la acelea[iidealuri [i valori democratice fiind unelement indispensabil pentru integrareaeuro-atlantic`.

THE ROLE OF THE ARMED FORCES IN FIGHTINGAGAINST TERRORISM

As we analyze the terrorist phenomenon, it is obvious that terrorist actions are hard to identify and to thwart. These actionsoutrun the combatant forces. As a result, the precautions for preventing and protection against terrorism can reduce but theycan not clear away the danger of such actions.

The Ministry of Internal Affairs, The Romanian Intelligence Service and The Protection and Guard Service are capable tolead the forces that participate on peace, crisis or wartime in anti-terrorist actions. The Ministry of National Defense leads thiskind of actions on wartime.

The fighting measures against terrorism have to be taken in time and permanently maintained. The forces of the nationaldefense system must fulfil the measures of fighting against terrorism in the responsibility zone of the great military units. At thesame time, it is necessary to decrease the vulnerability level of the national institutions and structures regarding contemporarydangers and challenges.

Summary



Elementele structurale aler\zboiului informa]ional

Locotenent-colonelMircea {UTEU

Majoritatea speciali[tilor [i cerce-t`torilor în domeniul strategiei sunt deacord c` „se impune o nou` viziuneasupra raporturilor politic`-strategiemilitar` în sensul contopirii elementelor,politice, economice, diplomatice [i mili-tare într-o sintez` unic` [i unitar`, f`r`de care conducerea politico-milita-r`/strategic` nu poate fi ra]ional` [iprospectiv`“1.

Instrumentul strategic informa]ional,comun tuturor elementelor citate maisus, utilizat pentru promovarea [i ap`-rarea intereselor na]ionale, atât în situa]iide criz` cât [i pe timpul r`zboiului/con-flictului armat, prime[te o importan]`crucial`. Acest instrument, cunoscut subnumele de r`zboi informa]ional,denumire uneori contestat` dar utilizat`în mod curent, este cercetat [i dezvoltatde statele moderne pentru a fi aplicat încadrul rela]iilor dintre actorii statali saunonstatali. „R`zboiul informa]ional“ adevenit un termen foarte des vehiculatîn ultimii ani fiind considerat despeciali[ti ca o caracteristic` a securit`]iina]ionale în secolul XXI.

Privit sistemic, r`zboiul informa]ionalse manifest` prin interac]iunile care auloc între indivizi, grupuri [i organiza]iistatale sau nonstatale în domenii care lecaracterizeaz` activitatea. Combina]iiledintre entit`]ile care interac]ioneaz`,pozitiv sau negativ, în acelea[i domeniisau în domenii diferite, sunt multiple [idin aceast` cauz` este dificil` o tratare alor în ansamblu. De aceea, nepropunem s` descompunem acest sis-tem complex pe elemente componente,s` le analiz`m pe fiecare dup` care s`construim o imagine de ansamblu din

care s` reias` clar structura r`zboiuluiinforma]ional.

1. Natura interac]iunilorinforma]ionale

Interac]iunile informa]ionale au loc,la modul general, în mediul infor-ma]ional global, definit ca „ansamblulindivizilor, organiza]iilor sau sistemelorcare colecteaz`, elaboreaz` [i difuzeaz`informa]ie între entit`]i organiza]ionale,na]ionale sau interna]ionale“2. O compo-nent` a acestui mediu este [i mediulinforma]ional militar.

A[a cum este ilustrat mai jos, calitateainterac]iunilor din mediul informa]ionalglobal depinde de compatibilitateascopurilor entit`]ilor care interac]io-neaz`. Interac]iunile au loc într-o gam`care se întinde de la forma pur pozitiv`(cooperare) [i pân` la cea pur negativ`(conflict/r`zboi).

Problematica r`zboiului informa]io-nal pleac` de la presupunerea c` sco-purile a dou` entit`]i (de exemplu statesau grupuri de state), în domeniileimportante, sunt divergente; p`r]ile devinastfel actori care urm`resc impunereavoin]ei unul asupra celuilalt prin for]`.

Dar, în opinia noastr`, în cadrulinterac]iunilor informa]ionale, aceast`interpretare - redus` numai la rela]iile detip pur negativ - este totu[i restrictiv`.

Dominarea informa]ional` eficace, înspecial când for]ele militare ac]ioneaz` însitua]ii de criz`, include atât interac]iunilede pe pozi]ii de adversitate (r`zboiulinforma]ional contra entit`]ilor care seopun în cadrul crizei) cât [i interac]iunilespecifice cooper`rii (cu alia]ii, cu popu-la]ia, cu actorii neutri, cu alte elementeinteresate în detensionarea situa]iei decriz`, etc.). De asemenea, interac]iunileau loc [i în cadrul competi]iei bazate pecomplementaritate când interesele nusunt complet compatibile [i unele activi-t`]i militare nu pot fi partajate (de exem-plu în cadrul negocierilor pe timpul cri-zelor cu p`r]ile în conflict, în situa]iaopera]iilor multina]ionale sau cum ar fidezv`luirea/compromiterea surselor [imetodelor de procurare a informa]iilornecesare ac]iunilor militare). Astfel, in-terac]iunile informa]ionale merg multdincolo de forma de atac/ap`rare.

Pe timp de criz`, posibilit`]ile derevenire la starea de securitate [i depromovare a intereselor na]ionale seînscriu, din punct de vedere informa]io-nal, într-o sfer` ampl` de utilizare [iprotec]ie a informa]iei care include în-treaga gam` a interac]iunilor, de la celepozitive [i pân` la cele negative, desf`[u-rate conform unei strategii de domi-nare/influen]` informa]ional`. Pentru aavea succes, este esen]ial ca, dup` caz,

COOPERARE COMPETI¥IE CRIZå RåZBOI

În]elegere deplin`;Scopuri completcompatibile

În]elegere par]ial`;Scopurile sunt înparte diferite

Scopurile suntpercepute în marem`sur` caincompatibile

Scopuri perceputeca fiind reciprocexclusive

Zone de tranzi]ie în care actorii au o percep]ie de criz`

RELA¥II POZITIVE RELA¥II NEGATIVE

NATURA ßI CALITATEA INTERAC¥IUNILOR INFORMA¥IONALE



întregul câmp al interac]iunilor informa-]ionale, de la cele pozitive la cele negati-ve, s` fie utilizat în cât mai multe domenii[i cu participarea cât mai multor categoriide actori.

2. Domeniile r\zboiului informa]ionalR`zboiul este o expresie concret` de

manifestare a puterii. Ca o continuare apoliticii cu alte mijloace, el este definit ca„o confruntare violent` între toatecomponentele activit`]ii sociale: politic`,economic`, diplomatic`, ideologic`,psiho-moral`, informa]ional` etc“3.

Modelul clasic de r`zboi includepatru dimensiuni ale puterii: militar`,economic`, tehnologic` [i cultural`.Ast`zi, în condi]iile expansiunii societ`]iipost-industriale, conceptul de putere secere a fi reevaluat. „Vom fi obliga]i s`regândim criteriile puterii. Aceasta nu seva mai m`sura numai în poten]ial militar[i economic. Ea va depinde de acum, totmai mult, de capacitatea unei ]`ri de aproduce, difuza [i controla informa]ie“4.Sfera de confruntare î[i l`rge[te spectrulla domenii dincolo de cel militar, iar tipo-logia conflictelor contemporane indic`atât o profund` diversitate, cât [i o mareconvergen]` a acestora5. Ele constituiemanifest`ri ale violen]ei care scap`regulilor clasice ale câmpului de lupt`, cade exemplu conflictele de interese bazatepe rivalit`]i economice, conflictele deinfluen]` care au mize culturale sauconflictele identitare care se manifest`sub forma unor crize sociopolitice într-unmare num`r de state. „R`zboiul clasic -armat` contra armat` - devine o excep]ie,în timp ce confrunt`rile nonmilitare semultiplic`: r`zboaie civile, „r`zboaie“culturale, economice. Altfel spus, umani-tatea intr` în era conflictului global“6. Maimult decât în trecut, lumea se contureaz`ca un câmp al for]elor, în care instrumen-tele puterii evolueaz` mereu. „Ast`zi, in-strumentele informa]ional, militar, tehno-logic, economic, experien]a comercial`,formeaz` panoplia modern` a puterii“7.

Domeniile în care, pe timpul crizelor[i conflictelor, au loc interac]iuni, inclusivinforma]ionale, se înscriu într-o gam`larg`, de la cele mai concrete la cele mai

abstracte. Cele mai importante, în ordi-nea concrete]ei [i corespunz`tor dimen-siunilor tradi]ionale ale puterii, suntprezentate în tabelul urm`tor:

La nivelul actual de dezvoltare atehnologiei informa]ionale, [i cu atât maimult în viitor, utilizarea informa]ieidevine, dintr-un instrument în sprijinulfactorilor tradi]ionali de putere, o nou`dimensiune a acesteia, dar una caretraverseaz` toate celelalte domenii. Prinurmare, posibilitatea distribuirii dimen-siunilor r`zboiului informa]ional cores-punz`tor factorilor de putere devine po-sibil`, iar din punct de vedere prac-tic/opera]ional chiar convenabil`.

În materie de ap`rare, schimb`rilemajore din domeniul informa]ional audeterminat începerea trecerii de la con-ceptul de ap`rare („na]iune înarmat`“) laconceptul de securitate (stare de vigilen-]`), bazat pe „punerea în stare de alert`permanent` a unui sistem de observare,analiz` [i de comunica]ii capabil s` des-copere la timp fenomene care ar faceposibil` apari]ia unei crize [i transfor-marea acesteia într-o form` de conflict“8.

Conform paradigmei tradi]ionale,impunerea voin]ei este realizat` prioritarprin puterea armelor cinetice conven]io-nale sau a armelor de distrugere în mas`.Adep]ii r`zboiului informa]ional [i ai„Revolu]iei în Afacerile Militare“ (RMA)prev`d utilizarea sistemelor [i metodelorbazate pe informa]ie (a armelor „soft“) [icele de modificare a percep]iei sau decreare a unor convingeri la adversar, înscopul supunerii acestuia (de exemplu,prin convingerea popula]iei [i/sau eliteipolitice s` abandoneze lupta). Generalulde avia]ie american Peter Nicholson ar`tac` „acesta (managementul percep]iei -n.n.) poate fi viitoarea esen]` a r`zboiului

cunoa[terii percep]iilor sale privind ce seîntâmpl` [i de ce“9. Impactul decisiv alacestor metode are loc prin crearea supe-riorit`]ii informa]ionale care presupune

desf`[urarea unor variate ac]iuni der`zboi informa]ional.

ßi în sfera tehnologic`, interac]iunileinforma]ionale cunosc o mare aplicabili-tate. Miza este mare întrucât tehnologiaeste cunoa[tere aplicat` pentru a u[ura,suplini sau amplifica munca uman`,fizic` sau intelectual`, în toate domeniilede activitate, inclusiv în domeniul militar.Actorii statali, dar [i cei nonstatali concu-reaz` cu înver[unare în câteva domeniiale tehnologiei [i coopereaz` în altele (înspecial în domeniile tehnologiilor avan-sate). Protejarea tehnologiilor [i cercet`ri-lor în aceste domenii, cu atât mai mult îndomeniul militar, procurarea informa-]iilor privind tehnologiile adversarului [idezvoltarea propriilor cercet`ri sunt are-ne majore pentru interac]iunile informa-]ionale care se întind de la cooperare [ipân` la spionaj, furturi, sabotaje, def`i-mare, calomniere, distrugeri etc.

Sistemul economic, care creeaz` [idistribuie bunuri [i servicii, este una dindimensiunile cheie ale r`zboiului infor-ma]ional. Eforturile de colectare, protec-]ie [i exploatare a datelor, informa]iilor,modelelor sau lucr`rilor de cercetare, apredic]iilor [i prescrip]iilor sunt oaplica]ie clasic` a r`zboiului informa]io-nal în domeniul economic. Dar în acestdomeniu se duc [i ac]iuni informa]ionaleofensive pentru câ[tigarea unui avantajfa]` de adversar. Protec]ia informa]iei,sistemelor informa]ionale [i a re]elelor decomunica]ii sunt vitale pentru ap`rareacontra unor asemenea atacuri. Lipsaprotec]iei poate cauza mari pierderifinanciare, precum [i pierderea încrederii

DOMENIUL DE INTERAC¥IUNEINFORMA¥IONALå

CON¥INUT PE SCURT

Militar Rela]ii pur negative cu inamicul [i de cooperare cu alia]ii

Tehnologic Interac]iuni pentru aplicarea cuno[tin]elor \n munc`.

Economic Cuno[tin]e pentru crearea [i distribuirea de bunuri/servicii.

Politic Lupta pentru putere

Social Interac]iuni între [i în cadrul grupurilor

Ideologic/cultural/religios Determin` conduita moral` [i cunoa[tere prescriptiv`



[i pozi]iei pe pie]e. Sectorul financiar esteo entitate deosebit de vulnerabil`, dato-rit` imenselor sume de bani transferatezilnic prin sistemele [i leg`turile globale.Conform unor estim`ri recente, baniiexist` sub form` fizic` numai circa 10%din timp, în rest ace[tia sunt informa]ie.Cum sistemele informa]ionale sunt utili-zate tot mai mult în tranzac]iile financiarela toate nivelurile, este normal ca atât petimp de pace cât [i în situa]ii conflictuales` ne a[tept`m la atacuri care ]intescsistemele informa]ionale respective.

Mijloacele [i procedeele r`zboiuluiinforma]ional sunt utilizate tot mai des [iîn domeniul politic. Tot mai frecvent, maiales în situa]ii de conflict armat, deciziilepolitice [i militare majore sunt luate subimpactul informa]iilor transmise prinmass-media din zonele de ac]iuni mili-tare. Acest lucru s-a v`zut clar pe timpulultimelor conflicte din Balcani, în specialîn statele occidentale, când cercurilepolitice au fost deosebit de sensibile lacâteva probleme, printre care la loc cen-tral s-a situat respectarea drepturiloromului. Este suficient ca media s` prezin-te abuzuri, înc`lc`ri [i viol`ri flagrante aledrepturilor omului pentru a se crea uncurent de opinie care determin` deciziipolitice în consecin]`. De[i de cele maimulte ori acesta este un sens corect alutiliz`rii posibilit`]ilor oferite de sisteme-le informa]ionale moderne, de aici [ipân` la manipulare nu este decât un pas,destul de u[or de f`cut. Când ac]iunile deinfluen]are [i manipulare a factorilor dedecizie politic` sunt orchestrate, conse-cin]ele pot fi catastrofale.

Structurile sociale, de asemenea, pro-duc [i depind puternic de informa]ie. Elefac schimb de informa]ie între ele [i îninteriorul lor. În situa]ii de criz` sau petimpul conflictelor armate, cunoa[tereadivergen]elor [i ceea ce leag` o societatesau define[te rela]iile dintre doi actorisociali poate fi foarte important` dinpunct de vedere al r`zboiului informa]io-nal. Informa]ia poate fi utilizat` în specialsub forma manipul`rii prin mijloacespecifice - semantice, tehnice, psihologi-ce - pentru determinarea unor schimb`riîn comportamentul unor grupuri sociale.

În condi]iile r`spândirii largi a tehnolo-giei informa]ionale, autorii unor astfel deatacuri au mari posibilit`]i de inducere îneroare, dezinformare, influen]are, con-vingere sau controlare a unei persoane, aunui grup social sau a opiniei publice îngeneral.

Amenin]`rile informa]ionale, atuncicând se transform` în atacuri, pot aveaasupra grupurilor sociale efecte greu deimaginat. Consider`m c` este suficient deilustrativ exemplul sistemelor informa]io-nale ale infrastructurilor. Membrii grupu-rilor sociale [i ai societ`]ii în general suntdependen]i de furnizarea energiei electri-ce, telecomunica]ii, aprovizionarea cuap`, canalizare, înc`lzire, transporturiaeriene, feroviare [i rutiere, pres`, serviciisociale, proceduri bancare [i fiscale, [imulte altele. Toat` aceast` infrastructur`depinde vital de sistemele informa]ionalecare le asigur` activitatea normal`.Re]eaua electric` [i sistemul de teleco-munica]ii sunt sistemul sanguin [i nervosal societ`]ii [i sunt controlate de sistemeinforma]ionale f`r` de care s-ar produceefecte catastrofale.

Interac]iuni informa]ionale au loc [iîntr-o dimensiune cultural`, ideologic` [ireligioas`. Transmiterea mo[tenirii cultu-ral-spirituale s-a f`cut din genera]ie îngenera]ie prin intermediul sistemuluieducativ compus din familie, [coal`,biseric`, armat`, colective de munc`, so-cietate, spectacole etc. Dac` ast`zi aceas-t` transmitere a valorilor cultural-spi-rituale nu mai are loc, sau are loc într-unmod din ce în ce mai defectuos, nu estede mirare c` efectele, mai târziu, vor finefaste. Efecte negative pot provoca un„r`zboi cultural“, care nu este altcevadecât o confruntare în câmp informa]io-nal, este un mijloc de influen]`, dominare[i cucerire prin pervertirea echilibruluicultural al unei colectivit`]i (schimbareasistemului de valori). Voin]a na]ional` sesprijin`, în majoritatea cazurilor, pecultura, tradi]iile [i credin]ele na]ionale,adic` pe o percep]ie proprie a evenimen-telor, a originii, implica]iilor [i semnifica-]iilor acestora. În situa]ii conflictuale, prinmijloace [i metode specifice r`zboiuluiinforma]ional, se ac]ioneaz` pentru

pervertirea sau alterarea acestei percep]iiîn scopul „preg`tirii“ opiniei publice aadversarului (modelare - în limbajamerican) pentru a o face permeabil` [ireceptiv` la influen]e exterioare.

Cultura devine astfel o arm` de r`zboicare utilizeaz` tehnici perfec]ionate ce ]inde aplica]ii ale psihologiei mul]imilor.Modul de ac]iune const` într-o impregna-re lent` dar eficace a min]ilor [i spiritului.

Toate aceste dimensiuni au fostdescrise separat doar pentru a putea faceo analiz` a lor. Ac]iunile de r`zboiinforma]ional, de[i tipice pentru un anu-mit domeniu, le traverseaz` [i pecelelalte. Rela]iile conflictuale (r`zboi,criz`) au componente militare, tehnolo-gice, economice, politice, sociale [i mo-rale. Ac]iunile specifice de r`zboiinforma]ional care traverseaz` acestedomenii pot fi foarte eficace prin conver-gen]a [i sinergia rezultat`.

Poten]ialul pentru exploatarea asi-metric` a informa]iei (de la cooperare [ipân` la rela]iile pur negative), pentruob]inerea unor avantaje sau a domin`riiinforma]ionale. R`zboiul informa]ional,datorit` acestui poten]ial, devine deose-bit de periculos. „Spre deosebire de unatac specific r`zboiului conven]ional, unatac cu mijloace specifice r`zboiuluiinforma]ional poate lovi o func]ie civil`vital`, procese [i sisteme cum sunt tele-comunica]iile, alimentarea cu energie,sistemul bancar sau de transporturi [i altecentre de gravitate, chiar stabilitateastructurii sociale, f`r` angajarea unorfor]e militare. Un atac de r`zboi informa-]ional poate surveni la nivel strategic f`r`avertizare prealabil` sau f`r` o escaladarea altor evenimente. În plus, atacurileasupra infrastructurilor civile pot afectasistemul militar tot atât de mult ca [iatacurile directe asupra for]elor armate [ia sistemelor lor de comand` [i control“10.

3. Entit\]i angajate `n r\zboiulinforma]ional

Scopul r`zboiului este impunereavoin]ei prin putere. Ast`zi, conform apre-cierilor futurologilor [i speciali[tilor înpolemologie, centrul de gravitate pentruob]inerea puterii se deplaseaz` în direc]ia



domeniului cunoa[terii. Cunoa[terea, fi-ind o surs` de putere de cea mai înalt`calitate, devine o for]` de mare valoare.Oamenii î[i desf`[oar` activitatea ra]io-nând, iar informa]ia poate influen]agândirea.

În alt` ordine de idei, de-a lungultimpului, datorit` dezvolt`rii tehnologice,accesul la informa]ii [i distribuirea aces-tora a crescut într-un ritm exponen]ial. Înaceast` situa]ie putem vorbi despreposibilitatea influen]`rii mentale [i aatacurilor în spa]iul cunoa[terii saudespre utilizarea informa]iei (sau ascun-derea acesteia) pentru a câ[tiga un duelmental în scopul control`rii unei situa]ii [iob]inerii puterii. Acest lucru poate firealizat la nivel individual, organiza-]ional, na]ional [i interna]ional.

În cazul r`zboiului informa]ionalapare o mare varietate de actori. Ace[tiapot fi pira]i ai sistemelor informatice [iinforma]ionale în general, falsificatori [i„mae[tri“ ai crimei organizate [i tero-rismului transfrontalier, speciali[ti îninformatic` atra[i în executarea unoratacuri informatice, jurnali[ti ori al]ispeciali[ti din mass-media [i, nu înultimul rând, structuri specializate alestatelor. Costurile relativ reduse în raportcu rezultatele ob]inute, tehnologia totmai performant` [i sofisticat` la îndemâ-n` pentru executarea atacurilorinforma]ionale au f`cut ca activitatea însine s` devin` ast`zi mult mai u[oar` [imai eficace.

Apreciem c` nu este suficient s` nelimit`m la interac]iunile specifice r`z-boiului informa]ional care survin numaiîntre statele suverane ca principali actoripe scena geopolitic` ci trebuie avut` învedere [i considerabila varietate a altorentit`]i care intervin tot mai mult în toatedomeniile de activitate.

Astfel, pe lâng` statele suverane, aparorganiza]iile interna]ionale create pentruexercitarea unor func]ii globale. Statelesuverane [i al]i actori, pentru a ob]inediferite avantaje, caut` s` influen]eze pec`i informa]ionale aceste organiza]ii sauentit`]i din compunerea lor.

În acela[i timp, exist` [i grupurisubna]ionale, formate în jurul unei mari

diversit`]i de probleme. Acestea nu auatribute de suveranitate (teritoriu, recu-noa[tere ca subiect de drept interna-]ional, monopol în utilizarea for]ei) [i sesitueaz` la diferite niveluri de organizare.Ele pot ac]iona la rândul lor prin mijloace[i metode specifice r`zboiului informa-]ional, dar pot fi [i victime ale acestora.

Un al treilea tip de actori, în cre[terenumeric` [i ca manifestare, care exist` înafara sau traversând grani]ele statelor,sunt grupurile [i organiza]iile transna]io-nale [i multina]ionale. Mai mult sau maipu]in legale, cu scopuri mai mult sau maipu]in vizibile, ele au în comun capaci-tatea de a ocoli suveranitatea statelor prinmobilitatea activit`]ilor lor. Acestea dis-pun deseori de tehnologie informa]iona-l` avansat` pe care o folosesc pentru aexploata informa]ia în avantajul lor. Dac`au interese într-o zon` de criz` sau der`zboi, ele vor desf`[ura sau cel pu]in vorsprijini acele ac]iuni informa]ionale carele sunt favorabile.

În final, dar consider`m c` nu au maimic` importan]`, sunt entit`]ile individu-ale specifice. Acestea includ [efi de state[i guverne, de institu]ii [i ai diverselorgrupuri, suporterii lor, precum [i disi-den]ii (nonconformi[tii).

Popula]ia, de asemenea, joac` un rolmajor în multe domenii (în special închestiunile sociale, economice [ipolitice) [i prin urmare devine o ]int`poten]ial` semnificativ` a ac]iunilor der`zboi informa]ional.

Ultimele conflicte au dovedit-o cuprisosin]`. Chiar indivizi izola]i, cum ar fihackerii, trebuie lua]i în considerareavând în vedere poten]ialul mare pe careîl au pentru penetrarea sistemelor [iproceselor informatice [i afectareainforma]iei vehiculate sau con]inute înacestea.

Aceast` mas` de actori complic` pro-blematica r`zboiului informa]ional. Pe deo parte ace[tia fac ca mediul ]intelor s`creasc` în mod semnificativ. Pe de alt`parte, matricea posibilit`]ilor de atacinforma]ional devine enorm`.

Problema clasific`rii [i sistematiz`riidetaliate a tuturor actorilor, existen]i [ipoten]iali, ce fac obiectul [i subiectul

r`zboiul informa]ional r`mâne înc` oprovocare serioas`.

4. Structura de ansamblu a r\zboiuluiinforma]ional

Dup` analiza celor trei aspecte maiimportante ale r`zboiului informa]ional,ne propunem o integrare a acestora pen-tru a avea o imagine complet` asupra sfe-rei [i limitelor r`zboiului informa]ional.

În ansamblul interac]iunilor infor-ma]ionale, r`zboiul informa]ional sausectoare specifice ale acestuia, cum ar fir`zboiul de comand` [i control, ocup`por]iuni limitate. De[i aceste sectoaresunt foarte importante, ele sunt totu[i ele-mente ale unui sistem mai larg [i general.

Întreaga sfer` a confrunt`rii informa-]ionale poate fi luat` în considerarenumai la nivelul cel mai general alpoliticii unde poate fi elaborat` din timpo strategie informa]ional` eficace. Pebaza unor programe în fiecare domeniu(la nivel de ministere de exemplu)informa]ia poate fi exploatat` optim înmod ofensiv [i defensiv. Consider`m c`la ora actual`, în mai multe domenii, nuexist` suficient` experien]` pentru a facefa]` unor provoc`ri cum ar fi:

vulnerabilitatea democra]iilor înfa]a atacurilor cu informa]ii false, in-ducere în eroare sau atacuri premeditate,orchestrate prin noile media;

atacurile individuale executate depersoane care au preg`tirea [i voin]anecesare pentru exploatarea punctelorslabe ale sistemelor de comunica]ii [i re-]elelor informatice în scopul de câ[tiguriilegale sau pentru a dezorganizasocietatea;

organiza]iile criminale care traver-seaz` grani]ele na]ionale [i care tind s`dep`[easc` informa]ional for]ele derepresiune [i de justi]ie, fenomen ce re-prezint` o provocare greu de înfruntat;

r`zboiul de coali]ie în care coope-rarea militar` [i interoperabilitatea suntesen]iale, dar când scopurile politice pots` nu fie complet compatibile;

r`zboiul psihologic purtat contrapopula]iei în scopul de a submina încre-derea în lideri sau în corectitudineaac]iunilor lor, ac]iunile având deseori la



baz` exploatarea clivajelor etnice, socialesau morale în societatea ]int`.

Atunci când are în vedere o confrun-tare informa]ional` este necesar` ocuprindere a ansamblului domeniilor,

entit`]ilor [i tipurilor interac]iunilor infor-ma]ionale [i toate combina]iile posibiledintre acestea.

Ac]iunile de r`zboi informa]ional nuse concentreaz` numai pe un singur

nivel sau domeniu ci profit` de toatevulnerabilit`]ile entit`]ilor de la toatedomeniile. De aceea m`surile deprotec]ie trebuie luate în cadrul fiec`ruiadin aceste elemente.

NOTE1Dr. Constantin Oni[or, Elemente de art` strategic` româneasc`, Bucure[ti, 2001, p.

125.2Col. dr. F. Chauvancy, „Stratégie d'influence par maîtrise de l'information“, Le Casoar

nr. 152/1999, p. 15. 3Dr. Constantin Oni[or, op.cit., p. 166.4Francois Fillon, în „Mémoire de stratégie: Stratégie informationnelle - effet de mode

ou mutation? „. (Surs` CD-Rom-CID, 1998, Paris).

5Eric de La Maisonneuve, La Violence qui vient, Arléa, Paris, 1997.6Gl. Eric de La Maisonneuve, „Incitation à la reflexion stratégique“ ed. Economica,

Paris, 1998, p. 18.7J.Louis Levet, „Une conception renouvelée de la souveraineté nationale“, Défense

Nationale, nr. 1/1997, p. 62.8Eric de La Maisonneuve, op.cit., p. 80.9Gl. P. G. Nicholson, „Controlling Australia's Information Environment or Decision

Superiority and War-Fighting“, ed. Testing the Limits, Washington, 1998, p. 146.10Winn Schwartau, „Information Warfare: Chaos on the Electronic Superhighway“,

ed. Thunder's Mouth Press, New York, 1994, p. 36.

Summary

SOME ELEMENTS OF THE INFORMATIONAL WARWe are capable of elaborating in good time an efficient intelligence strategy, but only at the highest generality level of

politics. The information can be utilized and exploited at its best in an offensive and defensive way on a field based program.

In this moment in many fields it does not exist such an experience level to challenge the problems of democracy's vulnerability,

criminal organizations, psychological war against population etc.



Conceptul de r\zboi geofizicColonel Emil STR|INU

În ultimele decenii, sunt tot maifrecvente abord`rile mai mult sau maipu]in coerente, cu îndr`zneal` sau timi-ditate, cu o doz` de certitudine sau ade-sea cu titlul de ipoteze, presupuneri [ipredic]ii care relev` impactul direct sauindirect al unor ac]iuni, altele decâtdeteriorarea accidental` a mediului în-conjur`tor1, din care rezult` c` se poatevorbi deja de a[a numitul r`zboi geo-fizic, generat de capacitatea uman` de aeroda geosfera (litosfera, hidrosfera,atmosfera) în scopuri ostile.

Ap`rut [i experimentat în perioadaR`zboiului Rece, r`zboiul geofizic a fostabordat în literatura militar` de specia-litate mai întâi sub conceptul de r`zboimeteorologic [i ecologic -în SUA [i Occi-dent [i sub termenul de r`zboi geofizicsau geoclimatic - în URSS [i China. Con-form unor speciali[ti sovietici2 (printrecare generalul Ivan Rotnedin) no]iuneade r`zboi ecologic cuprinde complexulde m`suri îndreptate în scopul pertur-b`rii pe teatrele de opera]iuni militare acondi]iilor naturale [i al form`rii unorcondi]ii noi, care exclud sau îngreu-neaz` în mod esen]ial ac]iunile de luptàle trupelor [i via]a popula]iei pa[nice.

În literatura de referin]`, unii autorioccidentali (Arthur H. Westing3) folosescno]iunea de r`zboi ecologic în]elegândprin aceasta manipularea mediului înscopuri militare ostile. El consider` c`manipul`rile ostile ale mediului, cele maiutile din punct de vedere militar, ar ficele în care un consum relativ modest deenergie declan[atoare ar conduce la eli-berarea unei cantit`]i considerabile maimari de energie distructiv` direc]ionat`.

Scopul unui astfel de atac asupramediului terestru sau marin -sus]ineHellen C.Noltimier4 - ar putea fi distru-gerea economiei unei ]`ri ]int`, astandardului de via]`, a capacit`]ii de a

purta un r`zboi sau chiar de a supravi]uipe termen lung. Conform LexiconuluiMilitar5 prin R`zboi Geofizic (ecologic)se în]elege o form` de purtare a r`zbo-iului total în care se folosesc mijloace [imetode de modificare a mediului natu-ral, considerându-se c` acestea pot pro-voca distrugeri atât de mari, încât arobliga adversarul s` înceteze ac]iunilede lupt`.

Într-un studiu6 militar, generalulDumitru I.Dumitru define[te r`zboiulgeofizic ca un r`zboi care ar consta înmodificarea, în scopuri distructive, amediului înconjur`tor, urm`rindu-seruperea echilibrului existent în natur` [ideclan[area, prin mijloace tehnice, aunor fenomene [i procese cu efectedistrug`toare asupra popula]iei [i me-diului ambiant - terestru, aerian [i mari-tim. Speciali[tii afirm` c` din punct devedere tehnic, sunt posibile anumitemodific`ri substan]iale ale geosferei [i càcestea ar putea avea efecte deosebit denocive asupra mediului înconjur`tor.

În cartea sa, „Starea vremii, dup`dorin]`“, ap`rut` în 1976, ziaristul GeorgBreuer, specializat în probleme [tiin]ifice,dezv`luie pericolele influen]`rii meteo-rologice, prezentând eforturile unor spe-ciali[ti din SUA, Australia, URSS, China [ialte ]`ri, de a realiza o „Bomb` clima-tologic`“. Se pune întrebarea dac` sepoate realiza, la dorin]`, o cea]` dens`,dac` se pot multiplica precipita]iile, dac`se poate declan[a grindina, dac` se potdevia cicloanele, dac` se pot producesecete sau, dimpotriv`, ploi catastrofaleîn mod artificial la comand`. În prezentr`spunsul savan]ilor este pozitiv.

Colonelul Emanoil Stanislav, definear`zboiul geofizic7 ca presupunând activi-zarea unor energii [i instabilit`]ii existen-te în natur`, prin interven]ia deliberat` aomului în structura [i dinamica factorilorde mediu [i folosirea lor în scopuridistructive.

Vladimir Ivanovici, director [tiin]ifical Institutului Na]ional de Meteorologie[i Hidrologie, arat` într-un interviu8 c` înAustralia, Israel [i Italia a fost testat` cusucces practica îns`mân]`rii artificiale anorilor cu nuclee de condensare în sco-pul realiz`rii ploilor artificiale.

Atsuma Ohmura, directorul Insti-tutului pentru Studierea fenomenelormeteorologice din Zurich, a dezv`luitcotidianului „Bild“ câteva din scenariileterifiante, care ar putea fi puse înaplicare de armata SUA, cum ar fi opera-]iunile „Potopul“, „Era glacial`“, „Vân-tul“, „Apa“, care nu reprezint` altcevadecât materializarea [i perfec]ionareamijloacelor prin care fenomenele me-teorologice pot fi produse [i controlatede c`tre om în scopuri militare.

Unii oameni de [tiin]`, studiind efec-tele r`zboiului geofizic, apreciaz` cìnfluen]area artificial` a vremii, ca proce-deu de lupt`, prezint` pericolul poten]i-al de a da na[tere la distrugeri necontro-labile, cu urm`ri de neprev`zut. Faptulcel mai grav const` în probabilitateamare ca asemenea distrugeri s` aibùrm`ri mai grave pentru popula]ie decâtpentru for]ele armate.

Istoric vorbind, prima ploaie artifi-cial` ar fi fost provocat`9 în anul 1963 dec`tre armata american` în Vietnam, iar înanul 1966 tot americanii au provocatploi toren]iale cu urm`ri dezastruoasepentru provinciile din nordul Laos-ului.Dup` unele date ale presei occidentaleîn perioada anilor 1969-1972 trupeleamericane au practicat un r`zboi meteo-rologic secret în sud-estul Asiei.

Comparând efectele armelor cunos-cute cu cele ale r`zboiului geofizic maiales asupra for]ei vii, reiese c` „ultimelepot provoca distrugeri mari, oarbe; sepot folosi într-un r`zboi secret, sunt maiputernice decât cele cunoscute [i se da-toreaz` capacit`]ii omului de a cunoa[te,dirija [i controla fenomenele naturale ale



planetei noastre“10. În prezent r`zboiulgeofizic prezint` perspectivele posibi-lului, dar cu men]iunea c`, într-un ase-menea conflict, no]iunile de înving`tor[i învin[i s-ar putea confunda, f`r` a seputea face distic]ie între victimele mili-tare [i cele civile, între agresor [i atacat,fapt ce accentueaz` [i mai mult monstru-ozitatea c`ut`rilor militare ale unorsavan]i în acest domeniu.

O încercare cu efecte nea[teptate aavut loc în China în prim`vara anului2000. Cercet`torii chinezi au lansat înatmosfer`, într-o regiune secetoas`, maimulte rachete cu iodur` de argint înscopul ob]inerii ploii. Neluându-se încalcul to]i factorii de mediu ai zoneirespective, savan]ii chinezi s-au trezitîntr-un interval foarte scurt de timp înzona men]ionat` cu ninsori abundente.Îns`mân]area norilor nu este singuratehnic` ce poate fi folosit` în cadrulr`zboiului meteorologic modern. Exist`cercet`ri care au dus la provocarea ce]eiartificiale11.

Generalul ing. Marian Rotaru a pre-zentat în cadrul unui simpozion alComandamentului Ap`r`ri Civile aspec-te inedite necunoscute marelui publicprivitoare la r`zboiul geofizic [i la urm`-rile pe care acesta le poate avea asupraunor zone, ]`ri sau continente. Conformspuselor sale una din armele totale, carepot asigura suprema]ia unui stat asupraaltui stat sau grup`ri de state o constituieExperimentul CLIMA. Cunoscut` subnumele de arm` meteorologic`, aceastapoate strica precarul echilibru dintre fac-torii de mediu, iar efectul acestei opera]iipoate provoca dezastre incalculabile12.

Conform ziarului „The New YorkTimes“ din 10 respectiv 21 iulie 1972,folosirea con[tient` a substan]elor chi-mice în scopul desfrunzirii (defolierii)p`durilor [i, ca urmare, distrugereaacestora în scopuri militare, urm`rindinterzicerea ascunderii inamicului [ifacilitarea ducerii ac]iunilor de lupt` aletrupelor proprii au fost folosite de sub-unit`]i specializate ale armatei america-ne în r`zboiul din Vietnam [i în OrientulApropiat în conflictul israeliano-arab din1967 de c`tre trupele israeliene.

Revista sovietic` „Obozrenie“13

prezint` folosirea în scopuri militare afurtunilor de foc în cadrul opera]iunilormilitare prin folosirea masiv` a armelornucleare, substan]elor chimice incendi-are de tipul napalmului, supernapal-mului, termitului [i aliajului electron,bombelor incendiare cu magneziu, cât [ifolosirii cantit`]ilor megalitice de com-bustibili clasici.

Iat` cum concepe [i descrie specia-listul englez Michael Hatley14 un aseme-nea fenomen, provocat de o bomb`nuclear` cu un echivalent de 20 demegatone TNT: „Globul de foc având otemperatur` de 8000 de grade Celsius vaavea un diametru de 7 kilometri, vapori-zând tot ceea ce atinge, iar c`ldura inten-s` generat` de reac]ia în lan] va dana[tere la numeroase incendii. Oameniiafla]i în aer liber vor suferi arsuri degradul trei pân` la o distan]` de 30 kilo-metri. Incendiile individuale se vortransforma într-un pârjol devastator. N`-vala uraganului de oxigen iscat cu acestprilej va alimenta fl`c`rile [i va duce la oconflagra]ie masiv` capabil` s` devo-reze orice material combustibil precum[i orice fiin]` vie pe o arie de mai multesute de kilometri p`tra]i. Clima [i, subunele din aspectele ei, vremea pot cons-titui, dac` sunt bine cunoscute [i dirijate,arme care pot oferi suprema]ia pe oriceteatre de ac]iuni militare“.

Tehnicile r`zboiului geofizic auconstituit decenii de-a rândul secretedintre cele mai bine p`zite, dar încet,încet, adev`rul începe s` ias` la iveal`.Astfel, pentru o perioad` scurt` de timp(câteva zile) începând cu 9 iunie 1972mari inunda]ii au devastat regiuneaRapid City din statul Dakota de Sud dinSUA. Fenomenul era atât de nea[teptat,pentru clima acelei zone [i anotimpulrespectiv, încât s-a declan[at imediat oanchet` la nivel guvernamental. Dar cucât ancheta progresa cu atât rezultateleei deveneau mai inaccesibile.

Primele rezultate oficiale au venitabia dup` trei ani când s-a demonstrat c`tocmai în acea perioad` [i în acea zon`s-au efectuat experien]e de îns`mân]area norilor cu iodur` de argint. În ciuda

consecin]elor, testele au continuat pân`c`tre finele anului 1975. Ulterior s-a aflatc` inunda]iile produse în aceast` zon`s-au datorat unor experien]e ce vizaucrearea artificial` a precipita]iilor. Ulte-rior, prin taton`ri, în acea[i zon` s-arealizat [i o distribu]ie prielnic` a prec-ipita]iilor care a dus la o cre[tere uni-form` a produc]iei agricole din zon` cupeste dou`zeci la sut`.

Unele ]`ri din America Central`, întrecare Honduras, Nicaragua, Guatemala [ialtele, au reclamat la ONU în repetaterânduri c` SUA au deturnat uraganelec`tre coastele lor producându-le pagubeincalculabile. Dac` americanii n-ar fif`cut acest lucru uraganele respective arfi devastat Florida [i alte state americane.

În anul 1976 conducerea R.P.Chine-ze le-a repro[at oficial „fra]ilor sovietici“c` „storc“ norii în apropiere de grani]acomun`, pentru ca ploile atât de a[tep-tate în China s` cad` în URSS, în uneleregiuni ce erau binecunoscute prinariditatea lor15.

În continuare s` mai reamintim câte-va episoade din istoria militar` unive-rsal` când factorul meteo a influen]atducerea ac]iunilor de lupt`.

În cel de-al doilea r`zboi mondial ofurtun` de intensitate deosebit` a exer-citat o influen]` esen]ial` asupra desf`-[ur`rii opera]iei de desant de la Kerci,din anul 1943 pe frontul sovieto-german.

La începutul anului 1944 trupeleromâno-germane aflate în ap`rare înUcraina din dreapta Niprului au fostavantajate de ploi prin topirea z`pezilorcât [i de rev`rsarea apelor, care au f`cutca drumurile [i întregul teren din afaraacestora s` devin` total impracticabilepentru trupele motorizate [i blindate,ceea a redus sub minim contraofensivasovietic` ducând la întârzierea cu pân` la20 de zile a opera]iilor militare programa-te de înaltul comandament militar sovie-tic. Ritmul de ofensiv` al trupelor sovieti-ce a fost redus practic pân` la zero, s-alimitat practic definitiv capacitatea demanevr`, aceasta pe fondul îngreun`riiaprovizion`rii cu muni]ie alimente [icarburan]i. La începutul opera]iei dintreVistula-Oder, declan[at` de trupele



sovietice la cererea alia]ilor înainte determenul stabilit, datorit` timpului nefa-vorabil pentru zbor a trebuit s` serenun]e la preg`tirea de avia]ie [i înprimele dou` zile s` se limiteze doar lalovituri ale unor avioane izolate asupraunor obiective de importan]` strategicàle ap`r`rii germane.16

Sub pretextul sprijinirii agriculturii, îndeceniile cinci [i [ase au fost create expe-rimental [i ulterior consacrate prin uti-lizare diferite metode de creare a ploii lacomand` prin împr`[tierea unor anumi]iaerosoli în atmosfer`. Aceasta se realizacu ajutorul unor rachete a[a-zis meteo-rologice.

Tot cu rachete [i proiectile de marecalibru se realiza distrugerea norilor degrindin` [i decompensarea zonelororajoase. Succesul era de cele mai multeori deplin. De aici [i pân` la a folosi astfelde procedee pe teatre de opera]iunimilitare nu a fost decât un pas.

În timpul r`zboiului din Vietnam,folosind substan]e chimice defoliante,trupele americane au ac]ionat cu succesîmpotriva vietnamezilor pe durata ac]i-unilor duse în jungl`, p`duri [i delt`.SUA au utilizat în timpul r`zboiului dinIndochina „sistemul norilor împr`[tia]i“în tot sud-estul asiatic producând prinacest sistem pagube enorme. Un docu-ment al CIA publicat cu ceva timp înurm` probeaz` capacitatea armelor geo-fizice în modificarea climei, eviden]iindc` în Vietnam americanii au reu[it s`scoat` în afara circuituluil agricol pestecincizeci la sut` din suprafa]a cultivabilà acestei ]`ri. Conform unor informa]iidate publicit`]ii, americanii au pulverizatcon]inutul a cincizeci de mii de contain-ere cu iodur` de argint deasupra trase-ului prin care Vietnamul de Nord apro-viziona cu arme trupele comuniste dinVietnamul de Sud. Prin aceste opera]iicomponente ale r`zboiului geofizic, ce

au purtat numele de cod Popeye, Com-patriot [i Intermediary, s-a încercat pre-lungirea sezoanelor ploioase, [i transfor-marea rutelor de aprovizionare într-omas` de noroi pentru împiedicareadeplas`rii convoaielor. Prin folosireaacestor substan]e la care s-au adùgat [ialtele de natur` biochimic` s-a realizat înacea perioad` primul conflict armat dinistoria modern` a lumii în care mediulbiologic a fost distrus în mod con[tient [isistematic. Pentru refacerea acestuiasunt necesari- aten]ie- 100 de ani!

Cea mai recent` defini]ie a r`zboiuluigeofizic este dat` de prof.gen.bg.(r)Nicolae Ciobanu - „r`zboiul geofizic re-prezint` activizarea unor energii [iinstabilit`]i existente în natur`, prininterven]ia deliberat` a omulului înstructura [i dinamica fenomenelor geo-fizice [i utilizarea acestora în scopuridistructive“ - ce reflect` sintetic [i concisacest concept.17

NOTE1General de divizie (r.) dr.Gheorghe Ar`d`voaice, Lector univ.colonel Valentin

Stancu- R`zboaiele de azi [i mâine agresiuni nonconven]ionale, Ed.Militar`, Bucure[ti,1999, p.230.

2General-maior ing.Ivan Rodnedin, Gheofiziceskaia voina- realnosti I vozmojnosti,Voennaia Mîsli, nr.10/1974, p.92-96.

3Arthur H.Westing, Institutul interna]ional de cercetare pentru pace din Sthockholm,anuar SIPRI 1998.

4Profesor la Universitatea Statului Ohaio, USA.5Lexicon Militar, Ed. Militar`, Bucure[ti 1980, p.567.6General Dumitru I.Dumitru, Escaladarea periculoas` a cùt`rilor militare- aspecte

ale r`zboiului geofizic, Problemele p`cii [i ale r`zboiului în condi]iile revolu]iei [tiin]ifice[i tehnice, necesitatea istoric` a dezarm`rii, Ed.Politic`, Bucure[ti, 1977, p.119.

7Colonel Emanoil Stanislav, Metode [i tehnici de modificare a mediului - armeprevizibile ale viitorului, Cursa modern` a înarm`rilor - dimensiuni [i implica]ii,Ed.Militar`, Bucure[ti 1980, p.264.

8Ziarul „Libertatea“ din 17 noiembrie 2000, p.9.9General Dumitru I.Dumitru, Escaladarea periculoas` a cùt`rilor militare - aspecte

ale r`zboiului geofizic, Problemele p`cii [i ale r`zboiului în condi]iile revolu]iei [tiin]ifice[i tehnice, necesitatea istoric` a dezarm`rii, Ed.Politic`, Bucure[ti, 1977, p.119.

10New Review on Science and Technology, nr.10/1975.11„ßtiin]` [i Tehnic`“ nr.10/1998, R`zboiul meteorologic, p.6-7.12Gl.bg.dr.ing.Marian Rotaru, pre[edintele Oficiului na]ional de cadastru, geodezie [i

cartografie - referat prezentat la 28 februarie 1997, cu prilejul s`rb`toririi a 64 de ani de laînfiin]area Ap`r`ri Civile. Controlul asupra climei poate asigura suprema]ia unui statasupra altui stat, „Jurnalul Na]ional“ 3 martie 1997, p 8.

13“Oibozrenie“ nr.1/1073, p.4-10.14Michael Hatley, Avanpremier` nuclear`, The Guardian , iulie 1973.15Idem 15, p.230-232.16Gheofiziceskaia voina realnoist I vozmojnosti, General maior injener Ivan Rotnedin

în „Voennaia mîsli“ nr.10/1974, p.92-96.17Factorul geospa]ial [i rolul sù în înt`rirea capacit`]ii de ap`rare a patriei,

col.Nicolae Ciobanu [.a. Editura Militar`, Bucure[ti 1985 p.40.

THE CONCEPT OF GEOPHYSICAL WARIn the last decades, the concept of geophysical war is frequently broached on. These approaches are more or less coherent,

certainties or hypothesis, assumptions and predictions that prove the existence of the concept. The geophysical war is

generated by the human ability to erode the geosphere, the lithosphere, the hydrosphere and the atmosphere.

Summary



Dimensiuneaecologic\

a securit\]ii na]ionaleColonel Florea Surdu

1.Considera]ii privind securitatea[i mediul `nconjur\tor

Schimb`rile din mediul strategic desecuritate, caracterizat de muta]ii majore,precum [i de o dinamic` f`r` precedent,de evenimente numeroase, intempestive[i greu previzibile [i de o evolu]iealeatoare a tensiunilor, provoc`rilor [iriscurilor generatoare de conflicte [icrize, reprezint` elemente determinantepentru anali[tii politici [i militari,conducerile statelor, diverselor organiza-]ii [i al]i actori interna]ionali în a-[i rede-fini viziunile asupra problemelor securi-t`]ii [i ap`r`rii, în care un loc importantrevine aspectelor actuale [i de perspec-tiv` ale ecologiei, inclusiv al celordeterminate de fenomenul r`zboi.

De la sfâr[itul R`zboiului Rece, con-ceptele tradi]ionale de securitate cu privi-re la suveranitatea na]ional` [i integri-tatea teritorial` au cunoscut o nou` abor-dare, f`când obiectul unei analize minu-]ioase, în vederea repunerii în func]ie denoile probleme ale secolului XXI.

Dinamica fenomenelor sociale pro-duse la nivel global determin` o l`rgire aariei de cuprindere a domeniului securi-t`]ii, în sensul evalu`rii tuturor riscurilor,în special a celor neconven]ionale, întrecare se înscriu în principal: declinul eco-nomic, instabilitatea politic` [i social`,rivalit`]ile etnice [i religioase, conflicteleteritoriale, sp`larea banilor, traficul dedroguri, crima organizat`, terorismul

interna]ional, presiunile asupra mediuluiînconjur`tor etc.

În mod special, rela]ia dintre mediulînconjur`tor [i securitate a cunoscut înultimii ani o cre[tere deosebit`, fapt do-vedit [i de interesul special acordat decomunitatea [tiin]ific` [i politic`. Rela]iadintre mediu [i securitate a f`cut obiectula numeroase cercet`ri, care au avut învedere redefinirea sau l`rgirea con]inu-tului conceptului de securitate prin inclu-derea în acesta a aspectelor sociale,economice [i de protec]ia mediului.Contrar conceptului clasic, l`rgirea aces-tui concept a dus la diferen]ierea nivelu-rilor de analiz` (securitatea individului,securitatea na]ional`, regional` [i inter-na]ional`).

Anali[tii politicii din lumea întreag`,mai ales cei din Statele Unite, în specialdup` desf`[urarea unor conflicte militareregionale au fost preocupa]i pentru aîncerca diferite prognoze asupra proble-melor ecologice. Astfel, un articol dinjurnalul Atlantic Monthly, scris dup`insuccesele americane din Somalia,„prognoza o lume în care astfel de confli-cte urmau s` se intensifice [i s` se r`s-pândeasc`“1. Ba mai mult, cea mai mareparte a analizei f`cute de C.L.Kaplan2,care era centrat` pe rolul degrad`rii me-diului în izbucnirea „anarhiei previzi-bile“, a provocat, cu o nou` intensitate,reluarea unei dezbateri începute înc` dinanul 1980.

Întreb`rile care se pun ast`zi mai multca oricând sunt urm`toarele: Are sau nu o

determinare mediul asupra securit`]ii?Poate conduce neglijarea problemelor deprotec]ie a mediului la conflicte, insta-bilitate [i deci la amenin]area securit`]ii?Care este raportul dintre problemele eco-logiei [i securitatea în condi]iile tendin]eide globalizare? Cum se manifest` la nivelregional problemele globale aleecologiei? Poate fi considerat` securitateamediului (ecologic`) o latur`, odimensiune a securit`]ii na]ionale? Dac`da, cum ar trebui abordate aceste pro-bleme, astfel încât s` nu-[i pun` ampren-ta asupra calit`]ii securit`]ii na]ionale?

Dezbaterile la aceste întreb`ri aususcitat reac]ii diferite, de la reticen]` în aaborda pragmatic problematica, laaser]iuni de genul dac` degradarea me-diului ar putea constitui un risc pentrusecuritate, pân` la reac]ii contrare, înspecial din partea ]`rilor dezvoltate alec`ror interese la nivel global ar fi putut afi atinse. De-a lungul vremii, conferin]e,colocvii, evenimente [i manifest`ri [tiin-]ifice civile [i militare au încercat s` l`mu-reasc` cu argumente pro [i contra rolulecologiei în cadrul securit`]ii globale3.Rolul decisiv al acestor intense dezbateri,dar mai ales al Conferin]ei Na]iunilorUnite pentru Mediu [i Dezvoltare - Riode Janeiro- 1992, a fost acela de arecunoa[te marile probleme ale mediuluipentru sfâr[itul de secol XX [i începutulsecolului XXI pe scena interna]ional` [ide a promova într-un consens generalconceptul de „Dezvoltare durabil`“, po-trivit c`ruia chestiunile economice,



sociale [i cele de mediu formeaz` un totunitar [i nu pot fi tratate în mod separat4.

2.Teorii cu privire la locul [i roluldimensiunii ecologice `n cadrul

strategiilor de securitate na]ionalePentru a l`muri mai mult no]iunile de

„mediu“, „securitate“ [i corela]ia „ecolo-gie - securitate na]ional`“, se impuneapelul la o defini]ie a „mediului“ rapor-tat` la sistemele fizice [i biologice, dar [ila o defini]ie a „securit`]ii“, care puneaccent pe ap`rarea valorilor na]ionaleîmpotriva amenin]`rilor externe, dar [i avulnerabilit`]ilor interne.

În sens larg, mediul se refer` la „oriceîn care ceva are loc sau care afecteaz`ceea ce fac oamenii“. În vorbirea curentòamenii utilizeaz` termenul de „mediu“pentru a se referi la sisteme fizice [i bio-logice [i nu la cele politice, economice [isociale. De fapt, primele lucr`ri careabordau mediul [i securitatea considerautoate resursele naturale ca fiind „resursede mediu“, de la petrol, c`rbune, lemn,pân` la hran` [i terenuri agricole saup`duri. Privit` astfel problema, mediul aconstituit din totdeauna cauza conflic-telor interstatale (vezi r`zboiul cafelei, alceaiului, pe[telui etc.).

Astfel, potrivit clasific`rii r`zboaielorf`cut` de A.H.Westing5, fiecare conflictarmat este considerat ca fiind un „r`zboide mediu“, deoarece resursele naturalede un anumit fel au figurat într-o anumit`propor]ie în obiectul aproape tuturorbeligeran]ilor de pân` ast`zi.

Pe de alt` parte, defini]ia formulat`de Stephan Libiszewski6 limiteaz` mediulla „fenomenele care manifest` echilibre[i conexiuni inverse ecologice“, f`r` a]ine seama de sensul în care fenomenelede mediu afecteaz` sistemele de via]` [i,implicit, consecin]ele nefaste ale a[adenumitelor „accidente de mediu“ (veziaccidentele de la Bhopal [i Cernobâl).Din cele prezentate rezult` c`, termenulde „mediu“ poate fi utilizat în acele sen-suri în care sunt implicate sistemele bio-logice [i fizice prin feedback-uri ecolo-gice semnificative sau prin importan]alor în sus]inerea vie]ii umane. În ceea ceprive[te „securitatea“, aceasta poate fi

definit` ca fiind „situa]ia în care opersoan` (sau un stat), în urma unorm`suri specifice adoptate individual sauîn în]elegere cu alte persoane (sau state),cap`t` certitudinea c` existen]a, inte-gritatea [i interesele sale fundamentalenu sunt primejduite“7.

Helga Haftendorn define[te securi-tatea ca fiind „absen]a amenin]`rii milita-re sau cu protejarea na]iunii împotrivaunor atacuri sau r`sturn`ri de situa]iiinterna]ionale“8. În cadrul defini]iei sale,autoarea nu are îns` în vedere amenin-]`rile de natur` nemilitar`, în principalcele ambientale, cu accent pe compo-nenta ecologic`. O alt` defini]ie încearc`s` întregeasc` în]elesul de mai sus, potri-vit celor afirmate de analistul politico-mi-litar Ullman, potrivit c`ruia „o amenin]arela securitatea na]ional` este o ac]iune sauo secven]` de evenimente care amenin]`s` degradeze, drastic [i pe o durat` rela-tiv scurt` de timp, calitatea vie]ii pentrulocuitorii unei ]`ri sau amenin]` s` îngus-teze semnificativ gama alegerilor de poli-tici disponibil` pentru un guvern, pentruun sector particular, sau pentru diverseentit`]i neguvernamentale (persoane,grupuri, corpora]ii) într-un stat"9.

Marc Lewy are o viziune asupra secu-rit`]ii care se apropie foarte mult de gân-direa politologilor din România [i spunec` „o amenin]are la securitatea unei ]`rieste o situa]ie în care unele din cele maiimportante valori na]ionale sunt semnifi-cativ degradate de o ac]iune extern`“10.

Pentru unii autori, precum Renner,„amenin]`rile ecologice sunt atât de insi-dioase“, încât el propune „l`rgirea no]i-unii de securitate [i cu cea de securitateecologic`“11.

O alt` întrebare este cea referitoare lamodul în care dezechilibrele ecologicesau degrad`rile mediului amenin]` valo-rile na]ionale ale unui stat. Pentru a r`s-punde acestei întreb`ri, credem c` estenimerit a trece în revist` câteva teorii din-tre cele mai vehiculate ast`zi în lumeaspeciali[tilor în domeniul securit`]ii me-diului [i, implicit, al securit`]ii na]ionale.

O prim` teorie este cea existen]ialist`,care vede o amenin]are a securit`]iina]ionale în degradarea mediului ca ata-

re, la nivel global. Adep]ii acestei teoriiafirm` faptul c` protec]ia mediului lanivel local nu poate fi separat` de ceaglobal` [i c`, indiferent de modul cum semanifest` impactul fiec`rei problemeluat` în parte, toate afecteaz` via]aomului. Elementul de baz` al acestei teo-rii îl constituie faptul c` protec]ia globalà mediului [i securitatea na]ional` suntinseparabile [i c`, implicit, eforturilefinanciare sporite pentru stoparea degra-d`rii mediului la nivel global constituie ocondi]ie sine qua non pentru asigurareasecurit`]ii ]`rii. Totodat`, gândirea sis-temic` ne conduce la concluzia c` exa-minarea separat` a chestiunilor de mediueste inadecvat` [i c` se impune o abor-dare ierarhic`, în a[a fel încât protec]iaglobal` a mediului s` devin` o necesitatepentru securitatea na]ional`.

O a doua teorie este cea referitoare lafaptul c` degradarea mediului reprezintò amenin]are fizic` direct` la stabilitate [i,implicit, la adresa securit`]ii na]ionale.Acest lucru se traduce prin pierderilesemnificative de vie]i sau prin diminu-area bun`st`rii cet`]enilor datorate unorpresiuni asupra mediului, precum: dimi-nuarea stratului de ozon, schimbareaglobal` a climei, pierderile de resurse (înspecial a celor regenerabile), pierdereabiodiversit`]ii, gestionarea necorespun-z`toare a de[eurilor, poluarea transfron-talier`, ploile acide etc.

Potrivit unei a treia teorii, degradareamediului poate fi, indirect, [i o amenin-]are politic`. Anali[tii caut` s` g`seasc`cauzele ecologice ale unor r`zboaie ci-vile, conflicte regionale [i migra]ii înmas`, toate acestea putând constitui oamenin]are indirect` la adresa securit`]iina]ionale a ]`rilor aflate în zone undeapar aceste fenomene.

3.Componenta ecologic\ `n cadrulConceptului de securitate al N.A.T.O.

A[a cum am ar`tat înc` din pream-bulul articolului de fa]`, la începutul se-colului XXI, societatea se confrunt` cuamenin]`ri netradi]ionale la adresa secu-rit`]ii, a[a cum sunt declinul economic,recesiunea, instabilitatea politic` [i soci-al`, rivalit`]ile etnice [i conflictele terito-



riale, terorismul interna]ional, opera]iu-nile de sp`lare a banilor, traficul de dro-guri [i presiunile exercitate asupramediului. Regiunile ce par a fi cele maiafectate de aceast` gam` de conflicte seg`sesc în afara zonei Atlanticului deNord, mai ales ]`rile aflate în curs de dez-voltare [i cele aflate în plin proces detranzi]ie. Prevenirea afect`rii sistemuluiglobal de securitate reprezint` pentrunumeroase state o prioritate de primordin, iar protec]ia mediului este consi-derat` ca un element definitoriu alacestui sistem.

Din acest punct de vedere, noileprobleme de securitate au contribuit laredefinirea misiunilor tradi]ionale aleNATO, ca organiza]ie de securitateinterna]ional`. Conform articolului 2 dincon]inutul s`u, Tratatul Atlanticului deNord a recunoscut întotdeauna c` nudoar puterea militar` poate rezolva pro-blemele de securitate, ci c` este necesara se include în acest concept [i pro-blemele referitoare la dimensiunea eco-nomic` [i social` a securit`]ii. Dimensi-unea civil` a securit`]ii a creat posibilita-tea instituirii în cadrul NATO a unei struc-turi care s` se ocupe de noile provoc`riale sfâr[itului de secol XX [i început desecol XXI, [i anume: Comitetul pentruSfid`rile Societ`]ii Moderne (CCMS).

Acest context a fost dezvoltat în ca-drul conceptului strategic adoptat dec`tre Alian]` în anul 1991 [i reînnoit în1999, prin care s-a accentuat importan]ace trebuie acordat` dimensiunii efectivea securit`]ii [i care, totodat` a stabilitresponsabilit`]i atât în domeniul politic,economic, social, cât [i ecologic. Potrivitarticolului 4 al Tratatului NATO, statelemembre, în ap`rarea integrit`]ii teritori-ale, a independen]ei politice sau a secu-rit`]ii amenin]ate, trebuie ca printr-ocooperare regional` [i interna]ional` s`r`spund` tuturor problemelor de securi-tate nontradi]ional` incluzând [i proble-mele de mediu, apelând la metoda con-sult`rilor mutuale potrivit c`reia hot`râ-rile se iau în consens. Aceasta va permiteAlian]ei s` r`mân` flexibil` [i s` aib` oreac]ie adecvat` fa]` de schimb`rile cuprivire la securitatea global` [i regional`12.

Pentru a extinde modalit`]ile de solu-]ionare a noilor provoc`ri la adresa se-curit`]ii, NATO a dezvoltat cooperarea [icu ]`rile nemembre NATO, atât în cadrulConsiliului pentru Parteneriat Euro-Atlantic (EAPC), cât [i al Parteneriatuluipentru Pace (PfP), în care problemele demediu, cu implica]ii asupra securit`]ii,vor trebui rezolvate, apelându-se la ace-lea[i m`suri [i ini]iative.

Nu lipsit` de importan]`, în acest do-meniu este cooperarea regional` [i inter-na]ional` [i în cadrul altor organismeprecum: Uniunea European`, Organi-za]ia pentru Securitate [i Cooperare înEuropa, Organiza]ia Na]iunilor Unite.

4.Evaluarea asupra leg\turii`ntre securitate [i problemele

protec]iei mediului `nconjur\torLuând în considerare complexitatea

leg`turilor de cauzalitate între schimb`rilede mediu [i securitate, trebuie avut` învedere rela]ia existent` între amenin]`rileasupra mediului [i consecin]ele lor po-litice, economice, sociale [i demografice.

No]iunea de securitate include, înlinii generale, integritatea teritoriuluina]ional, protec]ia independen]ei politi-ce [i suveranit`]ii na]ionale [i stabilitateala nivel politic interna]ional. Aceast`defini]ie nu are în vedere [i poten]ialeleincidente sau chiar escaladarea unorconflicte. No]iunea de conflict este în]e-leas` ca o sum` de procese dinamicecuprinzând diferite niveluri de intensitatecare în lipsa unei cooper`ri [i a unui dia-log pot duce la escalad`ri [i situa]ii foartegrave din punct de vedere conflictual(pace durabil`, pace stabil`, instabilitate,criz`, conflict armat / r`zboi).

În acest caz amenin]`rile la adresamediului înconjur`tor cunosc o cre[teredirect propor]ional` cu cre[terea st`riiconflictuale de la starea de pace la criz`[i conflict armat, exercitând asupraacestuia presiuni ce determin` o degra-dare considerabil` din punct de vedereecologic.

Presiunile asupra mediului pot fidefinite ca variabile independente [i elese împart în dou` categorii: lipsa (sc`-derea) resurselor de mediu [i degradarea

resurselor naturale regenerabile (respec-tiv, a calit`]ii [i cantit`]ii acestora). Acestedou` variabile se g`sesc într-o rela]ie deinterdependen]` neputându-se apreciacare din cele dou` exercit` o presiunemai mare sau mai mic` asupra mediuluiînconjur`tor.

Rela]ia între presiunile asupra mediu-lui [i conflict (stare conflictual`) se poatecaracteriza prin:

multicauzalitatea - leg`tura indi-solubil` între presiunile exercitate asupramediului înconjur`tor de declan[areaconflictelor [i factorii politici, economici[i sociali, în func]ie de diferitele faze alelevolu]iei acestuia;

reciprocitate [i interdependen]` -între presiunile asupra mediului [i con-flictele de orice natur`;

consecin]ele negative ale presiu-nilor exercitate asupra mediului încon-jur`tor - s`r`cia, lipsa alimentelor, dete-riorarea condi]iilor de asisten]` medico-sanitar`, migra]iile popula]iei, deplas`riale refugia]ilor, dispari]ia institu]iilor poli-tice [i sociale, distrugerile aduse bio-diversit`]ii;

surse ale unui conflict - presiunileasupra mediului sunt percepute ca unpermanent factor care afecteaz`interesele p`r]ilor implicate în conflict;

catalizatorul unui conflict - mediulînconjur`tor poate constitui [i sursa unuiconflict ca urmare a instabilit`]ii econo-mico-sociale într-un stat sau într-o anu-mit` regiune;

declan[area unui conflict - atuncicând mediul poate constitui cauza unuigrup de interese pentru a-[i îndepliniunul sau mai multe din scopurilepropuse.

Între schimb`rile de mediu [i securi-tate exist` o interdependen]` determi-nat` de consecin]ele politice, sociale [idemografice, care în mod sigur vor de-termina [i avea un impact major asupradimensiunii securit`]ii na]ionale.

Astfel, putem determina c` în aceast`rela]ie interdependent`, care se consti-tuie într-un sistem, ac]ioneaz` o serie defactori care exercit` presiuni din afar` [icare determin` muta]ii de con]inut atâtpentru schimb`rile de mediu, cât [i



pentru securitate. Pe de-o parte, factoriide natur` economic`, social`, politic`,cultural`, etnico-religioas`, exercit` oinfluen]` înc` din faza ini]ial` asuprasistemului, iar pe de alt` parte, o serie deal]i factori ac]ioneaz` în func]ie de dife-rite faze ale evolu]iei unei crize. Din pri-ma categorie pot fi enumera]i: percep]ia,vulnerabilit`]ile economice [i dependen-]a fa]` de resurse; capacitatea institu]io-nal` tehnologic` [i economico-social`;factorii culturali [i etnico-religio[i.

Din cea de a doua categorie fac parteurm`torii: mecanismele de solu]ionare aunei crize, interac]iunile interna]ionale,participarea, stabilitatea politic`, poten-]ialul de violen]` [i structurile interne desecuritate.

5.Dimensiunea ecologic\ `n cadrulStrategiei de Securitate Na]ional\

a RomânieiPrin con]inutul sù mai amplu, cons-

truc]ia sa ca document programatic,fundamental pentru planificarea ap`r`riina]ionale, Strategia de Securitate Na]io-nal` a României se apropie foarte multde modelul [i caracteristicile unor docu-mente asem`n`toare elaborate de c`trestatele NATO.

Documentul are un caracter de conti-nuitate, iar pe lâng` domeniile abordateanterior [i devenite tradi]ionale (politicèxtern`, economico-financiar, siguran]`na]ional` [i ordine public`, ap`rare na-]ional`), noua form` extinde abord`rile[i la alte domenii importante netratateanterior precum: politico-administrativ,social, educa]ie, cercetare [i cultur`,ecologie.

Potrivit Strategiei de Securitate Na]io-nal` a României adoptat` de ParlamentulRomâniei în decembrie 2001, prin defi-nirea domeniilor de competen]`, formu-larea obiectivelor, direc]iilor de ac]iune [iîns`[i a con]inutului titlului acesteia„Garantarea democra]iei [i libert`]ilorfundamentale, dezvoltarea economic` [isocial` sus]inut` [i durabil`, aderarea laNATO [i integrarea în Uniunea Euro-pean`“, securit`]ii mediului înconjur`tor,vulnerabilit`]ilor [i riscurilor de naturècologic`, li se acord` o mult mai mare

aten]ie, decât în precedentul act politico-militar elaborat în acest domeniu. Aceas-ta determin` ca în con]inutul documen-tului s` se reg`seasc` într-o abordare maiampl` sectoarele cu implica]ii în dome-niile securit`]ii na]ionale vizând, înprincipal, ac]iunile legate de:

identificarea unor noi resurseinterne de securitate;

punerea în valoare a majorit`]iidimensiunilor securit`]ii [i anume:politic`, economic`, financiar`, militar`,civic`, social`, ecologic`, ale st`rii desecuritate [i siguran]ei na]ionale;

translatarea efortului securit`]iina]ionale c`tre laturile dezvolt`rii econo-mico-sociale, ader`rii la structurile euro-atlantice, siguran]ei cet`]eanului etc.

deschiderea posibilit`]ilor de atra-gere în angrenajul sistemului securit`]iina]ionale, pe lâng` organismele cuatribu]ii nemijlocite în domeniu (pre[e-dinte, parlament, guvern), printr-o parti-cipare deschis` [i a unor structuri civice,neguvernamentale, academice [i comer-ciale care de]in tehnologii [i informa]iiconexe cu securitatea na]ional`.

În ceea ce prive[te con]inutul intere-selor na]ionale de securitate, elementulde noutate îl constituie asumarea [ipromovarea valorilor în domeniul dez-volt`rii patrimoniului cultural na]ional [ia capacit`]ii de crea]ie a poporului ro-mân [i foarte important pentru primadat` în acest sens „protec]ia mediuluiînconjur`tor, a resurselor naturale, acalit`]ii factorilor de mediu la nivelulstandardelor interna]ionale“.

Din acest punct de vedere, Strategiade Securitate Na]ional` a Românieiaduce ca noutate urm`toarele elementede con]inut:

În cadrul intereselor na]ionale desecuritate ale României se acord` în moddistinct o aten]ie deosebit` „protec]ieimediului înconjur`tor, a resurselor natu-rale, a calit`]ii factorilor de mediu lanivelul standardelor interna]ionale“;

Totodat`, a fost inclus ca obiectivspecific „Asigurarea securit`]ii ecologi-ce“, aceasta tocmai pentru ca îndepli-nirea cumulat`, corelat` [i coerent` cucelelalte obiective s` conduc` la reali-

zarea [i afirmarea intereselor fundamen-tale ale ]`rii;

Din analiza factorilor de risc laadresa securit`]ii na]ionale se apreciaz`c` ace[tia sunt preponderent de natur`nemilitar`, intern` din domeniile eco-nomic, financiar, social [i ecologic.Mergând mai departe din studiul riscuri-lor asimetrice nonclasice se eviden]iazàcela referitor la „Provocarea deliberat`de catastrofe ecologice“, dar nu trebuieneglija]i din acest punct de vederefactorii de risc externi [i principalelevulnerabilit`]i ale situa]iei interne. Înacest sens, trebuie avut în vedere, înprincipal, urm`toarele aspecte referi-toare la:

a) proliferarea A.D.M., tehnologii-lor [i armamentelor, traficul ilegal, extre-mismul, migra]iile [i apari]ia germenilorde conflicte zonale etc. - ca factori ex-terni de risc;

b) formele de manifestare ale tero-rismului sub toate aspectele: politic,intern, interna]ional, informatic, informa-]ional, mediatic, imagologic etc. - noileprovoc`ri - riscurile asimetrice non-clasice;

c) atingeri în toate sectoarele cuimplicare în sistemul na]ional de securi-tate - vulnerabilit`]ile în situa]ia intern` a]`rii.

Strategia de Securitate Na]ionalàbordeaz` pentru prima dat`, problemaresurselor politicii de securitate, relevan-te în acest sens fiind aspectele referitoarela necesitatea sus]inerii financiare coe-rente a documentului politico-militar,aplicarea unui management pe baz` deprograme integrate (PPBS), coordonareaîn îndeplinirea obiectivelor securit`]ii [i aderul`rii ac]iunilor specifice între toateinstitu]iile abilitate, precum [i cre[tereatransparen]ei în utilizarea fondurilorpublice.

Potrivit studiului altor strategii desecuritate na]ional` ca [i al conceptelorNATO pe aceast` tem`, apreciez c` unastfel de document ar trebui s` includ` [idirec]iile de ac]iune în domeniul pro-tec]iei mediului (ecologic). Chiar dac` lanivelul fiec`rei ]`ri a fost elaborat` oastfel de strategie în domeniul protec]iei

mediului, mi se pare mult mai pregnantca o parte din aceasta sau numai direc-]iile de ac]iune s` se reg`seasc` în con]i-nutul de baz` al planific`rii [i direc]io-n`rii securit`]ii na]ionale. Totodat`,consider necesar ca actualele acte nor-mative privind crearea Fondului demediu, se impun a deveni func]ionale,nu doar pentru c` este o cerin]` a UniuniiEuropene, ci [i pentru c` de fapt, aceastareprezint`, singura garan]ie concret`

pentru îndeplinirea obiectivului specificdin Strategia de Securitate Na]ional`.

În final, înt`rind cele de mai sus,închei cu convingerea c`, în ciuda unorîntreb`ri de genul: „are sau nu mediul odeterminare asupra securit`]ii?“ sau„poate conduce protec]ia mediului laconflicte, instabilitate, la amenin]areasecurit`]ii?“, putem aborda securitatea castare a unuia din sistemele deschise, fieel ecologic, social, economic etc. Chiar

dac`, analistul politico-militar AlvinToffler13 conchide faptul c` „Tehnologiilerevolu]ionare de mâine, dac` nu suntanticipate [i reorientate, deschid noiperspective de distrugere pentru planet`.Ia na[tere o nou` form` de r`zboi a celuide Al Treilea Val“, „securitatea global`“,fie c` vrem sau nu, reprezint` o sum` a„securit`]ii locale“, incluzând aici indivi-dul, mediul, ecosistemele [i complexelede ecosisteme.

NOTE1Daniel Deudney, 1993 - "The Case Against Linking Environmental Degradation and

National Security", Millenium, vol.19. nr.3, pp. 61-76.2Caldwell L. Kaplan, 1990 - International Environmental Policy: Emergence and

Dimensions, 2nd ed, in Duke University Press.3Raportul Brutland "Our Common Future" (Viitorul nostru comun) -1987; "Action for

a Common Future", Report of the Regional Conference at the Ministerial Level on thefollow-up to the report of the World Commission on Environmental and Development inECE Region, May 8-16, 1990 Bergen, Norway, cap.II, pct. 13, lit.f; Conferin]a Na]iunilorUnite pentru Mediu [i Dezvoltare - Rio de Janeiro- 1992; "International Symposium on theEnvironment and Defence", N.A.T.O./C.C.M.S. -1995, cota 211; "Environmental Securityin the International Context" N.A.T.O./C.C.M.S. - Pilot Study, 2000.

4“Dezvoltarea durabil` poate fi definit` ca fiind dezvoltarea corespunz`toare [i f`r`epuizare a resurselor necesare prezentului, f`r` a compromite posibilitatea genera]iilorviitoare de a le satisface pe ale acestora“. Cuprinde o dimensiune natural`, una social-uman` [i o dimensiune na]ional-statal`, regional` [i mondial` , Strategia de Protec]ie aMediului în Armata României, 1999. Conceptul de „dezvoltare durabil`“ î[i propune s`realizeze o armonizare a problemelor legate de mediu [i securitatea na]ional` (global`),prin eliminarea (reducerea) presiunilor asupra mediului datorate activit`]ilor economice,sociale, demografice, militare etc.

5Westing A.H., Global Resources and International Conflict; Environmental Factors inStrategic Policy and Action, Oxford University Press, ed. 1986.

6Libiszewski St., What is an Environmental Conflict?, Occasional Paper nr.1,Environmental and Conflicts Project, Bern, Swiss Peace Foundation, 1995, p.3.

7Deac A.L. [i Irimia I., Curs de doctrine politico-militare, AISM, Bucure[ti, 2002, p.13.8Halterdom H., "The Securitx Puzzle: Theory Building and Discipline Building

International Security", International Studies Quarterly,1991, vol.35, nr.1. pp. 3-17.9Ullman R., "Redefining Security", International Security, 1983, vol.8, nr.1, pp.129-

153.10Lewy A.Marc, „Is the Environment a National Security Issue?“, International Security

20, 1995, nr.2, pp.35-62.11Renner M., Enhancing Global Security in: "Toward a Sustainable Society", New

York, London, 1989, pp. 132-133.12Conceptul Strategic al Alian]ei Nord-Atlantice, art.4: "Alian]a are de jucat un rol

indispensabil în consolidarea [i p`stratea schimb`rilor pozitive care au avut loc recent, ca[i în dep`[irea provoc`rilor actuale [i viitoare în domeniul securit`]ii", Reuniunea [efilorde stat [i de guvern ai Consiliului Atlanticului de Nord, Washington, 1999.

13Toffler A., R`zboi [i Anti-r`zboi, ed. ANTET, 2002, p.122.

THE ECOLOGICAL DIMENSION OF THE NATIONAL SECURITYThe concept of security can be broached on as a state of an open system (ecological, social, economic), although there are

some questions such as: "Does the environment have some determinations towards security?" or "Can the environmentprotection lead to conflicts, instability, threats regarding security?". The global security is a sum of "domestic security" includingthe individual, the environment, the ecosystems and the complexes of ecosystems.

Summary

80 IMPACT STRATEGIC



Anal ize . Sinteze . Evalu\r i

Controlul interna]ionalasupra autorit\]ilor militare

Prof.univ. colonel dr.Ion DRAGOMAN

Controlul interna]ional asupra unoraspecte ale autorit`]ilor militare se exer-cit` pe baza tratatelor interna]ionale rati-ficate de România [i se refer` mai ales laprobleme ale dezarm`rii, ale interziceriiori limit`rii unor mijloace [i metode der`zboi.

1. ~n timp de pacePrima men]iune asupra unei astfel de

forme de control o g`sim în Conven]iade la Paris din 1919 relativ` la controlulcomer]ului cu arme [i muni]ii1.

Principiul dezarm`rii ar fi golit decon]inut dac` nu s-ar fi pus la punct di-verse metode de verificare [i control aleîndeplinirii angajamentelor asumate destate în materia armamentelor. A[a seface c` în cadrul ONU [i al OSCE, dar [ial altor organisme interna]ionale, s-aupus la punct diverse mijloace de supra-veghere a respect`rii dispozi]iilor tratate-lor interna]ionale referitoare la dezar-mare, a[a cum ar fi: schimbul de infor-ma]ii, posturi de control [i observare,inspec]ie la fa]a locului pe teritoriul sta-telor, conferin]e de examinare, rapoarteale unor comisii de anchet`, consult`ri,supunerea litigiilor Cur]ii Interna]ionalede Justi]ie. Astfel de metode sunt utili-zate [i în implementarea m`surilor deembargou referitor la arme [i materialemilitare impuse ca sanc]iuni statelor careîncalc` legalitatea interna]ional`2. În toa-te acestea sunt implicate, prin specificulprofesiei [i autorit`]ile militare. Materiacontrolului interna]ional asupra autori-t`]ilor militare fiind deosebit de vast`, nevom referi în continuare doar la câtevaexemple apar]inând actualit`]ii ultimuluideceniu.

Legea nr.18/1992 pentru ratificareaTratatului din 1990 cu privire la for]elearmate conven]ionale în Europa3 preve-de urm`toarele procedee de controlinterna]ional în scopul verific`rii respec-t`rii dispozi]iilor tratatului: transmitereade notific`ri [i efectuarea de schimb deinforma]ii în leg`tur` cu armamentele [iechipamentele conven]ionale ale fiec`-rui stat (art.XIII); dreptul statelor de aefectua [i obliga]ia de a accepta inspec]iiîn zona de aplicare conform Protoco-lului privind inspec]iile (art.IV); dreptulstatelor de a folosi mijloacele tehnicena]ionale [i multina]ionale de verificare,de o manier` care s` respecte principiilegeneral recunoscute ale dreptului inter-na]ional (art.XV); crearea de c`tre statelep`r]i a Corpului consultativ comun înscopul aplic`rii prevederilor tratatului(art.XVI). Legea nr. 76/1991 privindratificarea Acordului dintre GuvernulRomâniei [i Guvernul RepubliciiUngaria privind stabilirea unui regim decer deschis4 con]ine referiri la modalita-tea de verificare a acordului prin inter-mediul echipelor de inspec]ie, zborurile[i avioanele de observare. De asemenea,Legea nr.125/1994 pentru ratificareaConven]iei din 1993 privind interzicereadezvolt`rii, producerii, stoc`rii [i folosiriiarmelor chimice [i distrugerea acestora5

se refer` la fondarea de c`tre statele-p`r]i a Organiza]iei pentru InterzicereaArmelor Chimice cu scopul de a desf`-[ura activit`]i de verificare, inclusiv pro-ceduri privind cererea de clarificare [iproceduri pentru inspec]ii la cerere. Lafel, Tratatul ONU din 1996 de interziceretotal` a experien]elor nucleare6 stabile-[te c` statele-p`r]i creeaz` Organiza]iacare are drept scop aplicarea prevederi-lor referitoare la verificarea interna]iona-l` a respect`rii tratatului prin intermediul

sistemului interna]ional de monitorizare,consult`rilor [i clarific`rilor, inspec]iilorîn teren [i m`surilor de cre[tere a încre-derii. În sfâr[it, Conven]ia de la Oslo din1997 privind interzicerea utiliz`rii, sto-c`rii, producerii [i transferului de mineantipersonal [i distrugerea acestora7 dis-pune ca m`suri de control interna]ionalprocedura cererilor de clarificare, reuni-uni speciale, misiuni de stabilire a fap-telor, reuniunea statelor p`r]i, conferin]ede evaluare a aplic`rii.

În aplicarea prevederilor acestor tra-tate interna]ionale, România a elaboratdiverse m`suri na]ionale între care [iLegea nr.56/1997 prin care se creeaz`Agen]ia Na]ional` de Control al Expor-turilor Strategice [i al Interzicerii ArmelorChimice8 ca organ de specialitate al Gu-vernului care supravegheaz` [i coordo-neaz`, prin Direc]ia de control al inter-zicerii armelor chimice, toate activit`]ileprivind aplicarea tratatelor interna]io-nale de dezarmare; Agen]ia asigur` con-trolul prin supravegherea datelor deproduc]ie, prelucrare, consum [i import-export pentru armele [i substan]eleînscrise în liste precum [i prin inspec]ii lainstala]iile [i obiectivele în leg`tur` cuacestea, corpul de control al Agen]ieiavând acces neîngr`dit la obiective,documente [i instala]ii necesare îndepli-nirii atribu]iilor sale de control. Se preve-de, de asemenea, c` echipele de verifi-care [i inspec]ie interna]ionale vor fiînso]ite pe teritoriul României de echipede înso]ire române[ti la care sunt angaja-]i speciali[ti din diferite ministere; refuzulde a permite accesul membrilor corpuluide control al Agen]iei sau al echipelorinterna]ionale de inspec]ie la obiectivele[i instala]iile controlate, împiedicareaacestora de a-[i exercita atribu]iileprecum [i ascunderea unor date



relevante referitoare la acestea constituiecontraven]ii [i se sanc]ioneaz` cu amen-d`. Hot`rârea Guvernului nr.906/1999 aaprobat „Normele referitoare la organi-zarea [i desf`[urarea activit`]ilor specifi-ce pe linia aplic`rii prevederilor actelorinterna]ionale la care România este partecu privire la controlul armamentelor,cre[terea încrederii [i securit`]ii“9 caredetaliaz` procedurile de control peteritoriul României sau al echipelorromâne[ti pe teritoriul altor state; iarHot`rârea Guvernului nr.467/1999 con-]ine lista produselor strategice supuseregimului de control la export [i im-port10. Între alte ministere cu atribu]ii înrealizarea controlului interna]ional înprivin]a dezarm`rii se afl` [i MAN încadrul c`ruia exist` structuri specializatede control pe aceast` linie; în acest scop,înc` din 1991 s-au elaborat, prin OrdinulGeneral nr.30 al ministrului, „Instruc-]iunile privind aplicarea în ArmataRomâniei a prevederlor Tratatului cuprivire la for]ele armate conven]ionale înEuropa [i ale Documentului de la Vienapentru m`suri de cre[terea încrederii [isecurit`]ii în Europa“ prin care se asigur`preg`tirea unit`]ilor militare în vederearealiz`rii controlului interna]ional asupraautorit`]ilor militare în domeniuldezarm`rii.

Un alt domeniu în care se poateexercita un control interna]ional asupraactelor autorit`]ilor militare este acela alrespect`rii drepturilor omului în leg`tur`cu activit`]ile militare; dup` epuizareaformelor de control na]ionale poateinterveni [i o instan]` interna]ional`, a[acum este Curtea European` a Dreptu-rilor Omului. Jurispruden]a acesteia con-semneaz` mai multe cazuri cu semni-fica]ii deosebite în acest sens11. Astfel, înspe]a McCann [i al]ii contra RegatuluiUnit al Marii Britanii [i Irlandei de Nord,plecând de la ideea c` autorit`]ile mili-tare trebuie s` vegheze permanent larespectarea drepturilor omului în caz deutilizare a mijloacelor violen]ei armate,în spiritul restric]iilor impuse de instru-mentele juridice intern]ionale, s-a stabilitc` recurgerea la for]` definit` în art.2 alCEDO12 poate s` se justifice când se ba-

zeaz` pe o convingere cinstit`, conside-rat` ca valabil` pentru motive întemeiatepe informa]ii certe; ceea ce înseamn` càutorit`]ile militare trebuie, prin îns`[iobliga]ia lor de a respecta via]a, s` evalu-eze cu cea mai mare pruden]` informa-]iile înainte de a le transmite unor solda]icare folosesc în mod automat armelepentru a ucide [i s` ia toate precau]iilenecesare în organizarea [i controlulopera]iunilor militare13. În mai multe ca-zuri ale Cur]ii Europene s-a pus [iproblema ap`r`rii drepturilor militarilorsubordona]i împotriva deciziilor autori-t`]ilor de comand`.

În aceast` privin]`, Curtea a ar`tat c`prevederile Conven]iei sunt în principiuvalabile pentru to]i membrii for]elorarmate ca [i pentru civili, de[i interpre-tarea [i aplicarea lor trebuie f`cut` înfunc]ie de particularit`]ile condi]iei mili-tare. O sanc]iune sau o m`sur` discipli-nar` care s-ar analiza în mod incontes-tabil ca o privare de libertate dac` ar fiaplicat` unui civil, poate s` nu aib` acestcaracter dac` se aplic` unui militar;totu[i ea se sustrage art. 5 al CEDO cândimplic` restric]ii care se îndep`rteaz` netde condi]iile normale de via]` în cadrulfor]elor armate; pornind de la acest crite-riu, Curtea consider` arestul sever [iafectarea la o unitate disciplinar` ca m`-suri privative de libertate, dar în aceast`situa]ie sunt [i arestul simplu sau agravat(consemnarea). Limitându-se la domeni-ul serviciului militar, Curtea a analizat [ichestiunea delicat` a liniei care separàcuza]iile în materie penal` de acuza]iilepur disciplinare; s-a decis c` statului nu-ieste suficient s` califice o infrac]iune cadisciplinar` pentru a o sustrage obliga-]iei fundamentale de a acorda un procesechitabil în materie penal`. Curtea amen]ionat câteva criterii care permit s`se verifice dac` o acuza]ie dat`, c`reiastatul îi atribuie un caracter disciplinar,trebuie s` treac` totu[i drept penal`.Natura îns`[i a infrac]iunii constituie unelement de greutate, [i anume: dac` unmilitar se afl` în situa]ia de a i se repro[ao ac]iune sau o omisiune care încalc` onorm` juridic` regelementând func]io-narea for]elor armate. În principiu, statul

poate s` utilizeze contra acestuia maidegrab` dreptul disciplinar decât drep-tul penal. Gradul de gravitate al sanc]iu-nii la care se expune militarul trebuietotu[i luat [i el în calcul: ]in de materiapenal` priv`rile de liberate susceptibiles` fie aplicate cu titlu represiv, în afar`de cele care, prin natura, durata saumodalit`]ile de executare, nu ar putea s`cauzeze un prejudiciu important14.

În analizarea revendic`rilor în privin-]a libert`]ii de exprimare [i de asociere amilitarilor, Curtea subscrie la p`rereaguvernelor na]ionale c`, de[i pedeapsaaplicat` unui militar pe acest motiv areprezentat incontestabil o ingerin]` înexerci]iul libert`]ii lui de exprimare, estetotu[i vorba de o m`sur` necesar` într-osocietate democratic` pentru ap`rareaordinii în cadrul for]elor armate.Desigur, libertatea de exprimare garan-tat` de art.10 al CEDO este valabil`pentru militari la fel ca [i pentru celelaltepersoane care ]in de jurisdic]ia statelor,dar func]ionarea eficient` a unei armatenu poate fi conceput` f`r` reguli juridicedestinate s` le împiedice a subminadisciplina militar`, îndeosebi prin înscri-suri (reviste militare); condamna]i învirtutea unor asemenea reguli, peti]io-narii nu au fost priva]i de libertatea lorde exprimare, ci numai sanc]iona]i pen-tru c` au abuzat de aceasta. În toatechestiunile referitoare la drepturile mili-tarilor Curtea a apreciat c` diferen]ele,chiar inegalit`]ile de tratament între mili-tari [i civili, nu se justific` prin faptul cìmperativele [i condi]iile vie]ii militaredifer`, prin natura lor, de cele ale vie]iicivile. În ceea ce prive[te distinc]iilestabilite între militarii de diferite gradesau modalit`]ile de executare a sanc]iu-nilor disciplinare, Curtea a apreciat cèle pot fi dictate de un scop legitim [ianume, p`strarea disciplinei prin meto-de de adaptare la fiecare din categoriilede militari15.

2. ~n opera]iuni de sprijinire a p\ciiCaracterul complex al misiunilor de

pace ca [i compunerea multina]ional` afor]elor militare afectate acestora deter-min` anumite tr`s`turi specifice ale



controlului lor fa]` de controlul ac]iuni-lor militare în interiorul unui stat. Datori-t` faptului c` opera]iunile de sprijinire ap`cii sunt concepute, organizate [iconduse de organiza]ii interna]ionale cuatribu]ii specifice în domeniu, controlulinterna]ional asupra autorit`]ilor militareîn astfel de situa]ii se exercit` prin inter-mediul mandatului conferit componen-tei militare a for]ei respective.

Astfel, în cadrul ONU, for]ele desprijinire a p`cii se afl` sub autoritateageneral` a Consiliului de Securitate care[i-o exercit` concret prin intermediulmandatului [i al comndamentului stabilitde Secretarul General; de[i acesta dinurm` are o mare independen]` [i liberta-te de ac]iune în organizarea opera]iuniidup` elaborarea mandatului, el estesupus controlului Consiliului de Securi-tate c`ruia trebuie s`-i raporteze perio-dic stadiul îndeplinirii rezolu]iilor adop-tate. Din practica misiunilor desf`[uratepân` în prezent, Consiliul de Securitateeste autoritatea politic` superioar` carepoate decide declan[area [i încheiereaunei opera]iuni, mandatul [i obiectivelede îndeplinit pe timpul acesteia, atribu]iiasem`n`toare autorit`]ilor publice na]io-nale care declar` mobilizarea, starea deasediu, starea de r`zboi sau încetareaostilit`]ilor; astfel de atribu]ii a exercitatuneori [i Adunarea General` a ONU.Autoritatea [i controlul politic al Consi-liului de Securitate sunt caracterizate cafiind superioare în raport cu acelea aleSecretarului General; în timp ce Consi-liul nu stabile[te decât liniile directoareale opera]iunii, Secretarul General exer-cit` conducerea [i controlul politicoperativ al acesteia, r`spunzând perso-nal în fa]a Consiliului de derulareaactivit`]ilor militare autorizate. Prin inter-mediul unor rapoarte periodice, Secre-tarul General furnizeaz` Consiliului deSecuritate informa]ii complete despremodul de îndeplinire a mandatuluiîncredin]at precum [i date referitoare laproblemele ce pot afecta natura [ieficien]a misiunilor. Pe aceast` baz`,Consiliul de Securitate analizeaz` [iautorizeaz` periodic fiecare misiune depace, de obicei, la [ase luni16.

ßi în OSCE, conducerea [i controlulpolitic a opera]iunilor de sprijinire a p`-cii este supus` unor reguli asem`n`-toare, fiind încredin]at` ConsiliuluiOSCE sau, între reuniunile acestuia,Comitetului Înal]ilor Func]ionari (CIF).Aceste organisme vor încredin]a condu-cerea [i controlul opera]ionale ale misiu-nii Pre[edintelui în exerci]iu asistat de ungrup ad-hoc stabilit de Centrul de Preve-nire a Conflictelor (C.P.C.).

Pre[edintele în exerci]iu prezideaz`grupul ad-hoc [i este responsabil în fa]agrupului primind, în numele acestuia,rapoartele [efilor de misiuni care suntpersonalit`]i civile.

Grupul ad-hoc va fi format, deregul`, din reprezentan]i ai predece-sorului [i succesorului Pre[edintelui înexerci]iu, din reprezentan]i ai statelorparticipante cu for]e militare la opera-]iune sau ai altor state care au alocat altecontribu]ii practice semnificative pentruopera]iunea respectiv`. Grupul ad-hocva asigura întregul sprijin opera]ionalpentru misiune [i va supravegheadesf`[urarea acesteia. El va ac]iona caun punct de contact permanent pentru[eful misiunii [i-l va asista pe acestadup` cum va fi necesar.

Leg`tura constant` între opera]iune[i toate statele participante va fi asigurat`de Comitetul Consultativ al C.P.C. prinintermediul informa]iilor regulate pri-mite din partea grupului ad-hoc. În toatecazurile când C.I.F. va atribui C.P.C.sarcini în leg`tur` cu men]inerea p`cii,Comitetul Consultativ al CPC va firesponsabil în fa]a C.I.F pentru înde-plinirea acestor sarcini17. S` not`m [ifaptul c` atât în cadrul ONU cât [i alOSCE se exercit` controlul interna]ionalal autorit`]ilor militare [i la nivelul for]e-lor care desf`[oar` opera]iuni de sprijini-re a p`cii prin intermediul unor departa-mente ale ONU sau OSCE ori al statuluimajor care are [i o puternic` componen-t` administrativ` civil`.

Reamintim c` în cadrul opera]iunilorde pace organizate de NATO sau UE,for]ele militare se afl` sub controlul civilal autorit`]ilor politice ale acestor or-ganiza]ii regionale.

3.~n timp de r\zboiÎn cadrul ac]iunilor de r`zboi între-

prinse sub mandatul Consiliului deSecuritate de c`tre o for]` multina]ional`se exercit` acela[i tip de control interna-]ional asupra autorit`]ilor militare ca [i înopera]iunile de sprijinire a p`cii; coali]iainterna]ional` este îns` [i sub controlulautorit`]ilor publice guvernamentale alestatelor participante sau ale organiza]ieimilitare interna]ionale care execut`mandatul autorizat. În timp de r`zboiexist` îns` un control interna]ional asu-pra autorit`]ilor militare chiar [i în con-flictele care se bazeaz` pe dreptul sta-telor la autoap`rare individual` saucolectiv`. ßi nu este vorba doar decontrolul platonic exercitat prin inter-mediul opiniei publice interna]ionale, alpresei interna]ionale sau al organismelorneguvernamentale umanitare18, ci de unadev`rat control organizat juridic prinintermediul tratatelor interna]ionale dedrept al conflictelor armate, materializatîn activitatea unor comisii de anchet`bilateral`, ale Comisiei interna]ionale destabilire a for]elor (CISF) ori ale tribu-nalelor penale interna]ionale.

Prev`zut` de Conven]iile de laGeneva din 1949 pentru protec]iavictimelor de r`zboi, ancheta bilateral` astatelor implicate (afectate) de o violarea legilor r`zboiului î[i are originea îninstitu]iile de control al aplic`rii dreptu-lui interna]ional general [i se coreleaz`cu sistemul de control al respect`riidreptului interna]ional umanitar prinintermediul Puterilor protectoare [i aljurisdic]iei interna]ionale19. Textul con-ven]ional care consacr` ancheta bilate-ral` este urm`torul: „La cererea uneip`r]i la conflict, va fi deschis` o anchet`,conform modalit`]ilor fixate de p`r]ileinteresate, având ca obiect orice violarepretins` a Conven]iei. Dac` nu se reali-zeaz` un acord asupra procedurii deanchet`, P`r]ile se vor în]elege asupraalegerii unui arbitru care va decide asu-pra procedurii de urmat. Odat` violareaconstatat`, p`r]ile din conflict îi vor punecap`t [i o vor reprima cât mai rapidposibil“. Se poate observa din acest textc` ancheta bilateral` se refer` la orice



viol`ri ale dreptului umanitar, c` proce-dura poate fi declan[at` unilateral deuna din p`r]i iar cealalat` este obligat`s`-[i dea concursul, c` este necesar` sta-bilirea unei proceduri de anchet` la carepoate concura un arbitru impar]ial [i c`,în final, concluziile comisiei de anchet`se refer` la constatarea faptelor invocate[i implicit la calificarea lor juridic` cetrebuie s` conduc` la stoparea [i sanc-]ionarea infrac]iunii; aceste caracteristiciale anchetei o încadreaz` în categoriacontactelor non-ostile între adversari.De[i ar putea fi un instrument eficient decontrol al aplic`rii dreptului umanitar dec`tre autorit`]ile militare, în interesulambilor adversari, nu se cunosc cazuriconcrete de utilizare a anchetei bilate-rale; se presupune c` insuccesul acesteiaare acelea[i cauze ca [i ineficacitateareprim`rii penale interna]ionale c`ciîntr-o societate interna]ional` eterogen`[i constituit` într-o juxtapunere de suve-ranitate, ele sunt la fel de disfunc]ionale[i inspir` eventualilor utilizatori aceea[ineîncredere20.

Deficien]ele anchetei bilaterale audeterminat statele participante la Confe-rin]a de reafirmare [i dezvoltare a drep-tului umanitar s` propun` ca în cazul încare Puterile protectoare (substituteleacestora, ca CICR) nu-[i pot îndeplinisarcinile de a controla autorit`]ile milita-re în aplicarea conven]iilor umanitare,acest control s` se realizeze din oficiu deun organ stabilit de ONU; propunerea afost respins` pe motivul c` ONU arecaracter politic [i nu poate ac]iona im-par]ial în domeniul umanitar, fapt ce adeterminat avansarea ideii instituirii uneiComisii Interna]ionale de stabilire a Fap-telor (CISF) care [i-a g`sit în final consa-crarea în art.90 al Protocolului adi]ional Idin 1977. Trebuie men]ionat c`, la fel caancheta bilateral`, [i acest mecanism decontrol al aplic`rii dreptului umanitar dec`tre autorit`]ile militare este prev`zutdoar pentru conflictele armate interna-]ionale; în cele neinterna]ionale, nu sepot aplica decât, eventual, regulile gene-rale ale dreptului interna]ional public.Comisia permanent` de anchet` institu-it` de Protocolul I din 1977 reprezint` un

progres apreciabil în raport cu sistemulanchetei bilaterale a Conven]iilor din1949, deoarece suprim` dificult`]ile pecare le presupune constituirea unei ast-fel de comisii între beligeran]i în cursulr`zboiului; deoarece finalitatea activit`]iiCISF nu este de a deferi justi]iei pe auto-rii crimelor de r`zboi ci de a contribui,prin bunele sale oficii, la reactualizareapracticilor conforme dreptului umanitarsub acoperirea confiden]alit`]ii, aceastìnstitu]ie corespunde mai bine aceluiminim de bun`voin]` care este a[teptatde la state pentru a determina autorit`-]ile militare s` respecte legile [i obiceiu-rile r`zboiului. CISF a devenit opera]io-nal` abia în 1992, dup` ce un num`r maimare de 20 de state au declarat càccept` aceast` op]iune facultativ` aProtocolului [i are în concret atribu]ia dea ancheta orice fapt pretins a fi o înc`l-care grav` a Conven]iilor [i Protocolului[i facilitarea, oferind bunele sale oficii, arestabilirii unei atitudini de respectare alegilor r`zboiului21. Concluzia este càceast` nou` procedur` de control alaplic`rii dreptului interna]ional de c`treautorit`]ile militare ([i nu numai acestea)reprezint` un progres fa]` de alte sis-teme de control, evident, cu condi]ia caea s` func]ioneze trecând prin probapractic`; pân` în momentul în care vomputea dispune de o „jurispruden]`“ înacest domeniu putem afirma c` meca-nismul de control instituit prin interme-diul CISF ar putea s`-i descurajeze pebeligeran]i de la violarea DIU.

Controlul interna]ional asupra auto-rit`]ilor militare se poate exercita [i prinintermediul instan]elor penale interna-]ionale. Ap`rut` dup` organizarea so-ciet`]ii interna]ionale în urma primuluir`zboi mondial, reprimarea interna]io-nal` a viol`rii dreptului r`zboiului s-adovedit func]ional` abia prin înfiin]area[i organizarea tribunalelor militare inter-na]ionale de la Nürnberg [i Tokio; bazajuridic` a acestor instan]e este reprezen-tat` de tratatele interna]ionale încheiatela sfâr[itul celui de-al doilea r`zboi mon-dial între înving`tori, la care s-a anexat [iStatutul de organizare [i func]ionare atribunalelor respective. Ele erau com-

puse din judec`tori numi]i de puterileînving`toare, hot`rârile fiind luate înmajoritate iar acuzarea avea acela[i modde compunere, ac]ionând ca o comisieîn vederea culegerii de probe [i exerci-t`rii urm`ririi penale. Instan]ele eraucompetente s` judece orice persoan`care, ac]ionând în contul statelor învin-se, a comis individual sau ca membr` aunei organiza]ii, crimele contra p`cii,contra umanit`]ii sau de r`zboi prev`-zute în art.6 al Statutului; conduc`torii,organizatorii, provocatorii sau compliciicare au luat parte la elaborarea sau exe-cutarea unui plan sau la un complotpentru a comite una din crimele respec-tive erau responsabili de toate actele s`-vâr[ite de orice alte persoane în executa-rea acelui plan. Situa]ia oficial` a acuza-]ilor, fie ca [efi de state, fie ca înal]ifunc]ionari nu era considerat` ca o scu-z` absolutorie [i nici ca un motiv dediminuare a pedepsei; în schimb, faptulc` acuzatul a ac]ionat conform instruc-]iunilor guvernului sù ori ale unui supe-rior ierarhic nu-l degaja de responsa-bilitatea sa îns` putea fi considerat unmotiv de diminuare a pedepsei. Acesteprincipii generale s-au aplicat [i în cerce-tarea faptelor comise de autorit`]ile mili-tare superioare ale statelor învinse.

Inexisten]a unei instan]e penale in-terna]ionale permanente a obligat co-munitatea interna]ional` s` mai creezeanumite tribunale interna]ionale consti-tuite ad-hoc pentru judecarea anumitorcrime comise în perioade determinate [iîn anumite zone geografice. Este vorbade Tribunalul Interna]ional pentru FostaIugoslavie cu sediul la Haga creat prinRezolu]ia nr.827/1993 a Consiliului deSecuritate [i de Tribunalul Interna]ionalPenal pentru Ruanda cu sediul la Arusha(Tanzania) creat prin Rezolu]ia nr.955/1994 a aceluia[i organism. Statuteleacestor instan]e au fost aprobate tot deConsiliul de Securitate ca anexe la rezo-lu]iile men]ionate con]inând [i obliga]iatuturor statelor de a coopera pe deplincu tribunalele în vederea asigur`rii efica-cit`]ii acestora. Competen]a instan]eloreste de a urm`ri persoanele fizice,inclusiv militarii, r`spunz`toare de vio-



NOTE1Vezi textul în Droit international et historie diplomatique, troisième édition, Tome I,

Éditions Montchrestien, Paris, 1955, p.83; între cele 23 de stat semnatare se afl` [iRomânia.

2România a adoptat hot`râri de Guvern prin care aplic` m`surile interna]ionale deembargou militar; vezi în acest sens Monitorul Oficial nr. 137/1991; 234, 327 [i 328/1992;79/1993; 29 [i 308/1994; 133 [i 326/1999.

3Publicat` în Mon.Of. nr.40/1992; vezi [i Mon.Of. nr.95/1997.4Ibidem, nr.257/1991.5Ibidem, nr.356/1994.6Ratificat prin Legea nr.152/1999, în Mon.Of.nr.478/1999.7Ratificat` prin Legea nr.204/2000, în Mon.Of. nr.590/2000.8Mon.Of. nr.67/1997.9Mon.Of. nr.557/1999.10Mon.Of. nr. 336/1999.11Vincent Berger, Jurispruden]a Cur]ii Europene a drepturilor omului, IRDO,

Bucure[ti, 1997, pp.7-11.12Care dispune c` dreptul oric`rei persoane la via]` este protejat prin lege dar

moartea nu este considerat` ca aplicat` prin violarea acestui articol în cazul în care ea

rezult` dintr-un recurs la for]` absolut necesar: a) pentru a asigura ap`rarea oric`reipersoane împotriva violen]ei ilegale; b) pentru a efectua o arestare legal` sau a împiedicaevadarea unei persoane de]inute legal; c) pentru a reprima, conform legii, o r`scoal` sauo insurec]ie.

13Ion Dragoman, Drepturile omului [i for]ele armate, RRDU nr.22/1998, p.3.14Revue de droit militaire et de droit de la guerre nr.1-2/1981, pp.124-127.15Monica Macovei, Hot`râri ale Cur]ii Europene a Drepturilor omului, Editura

Polirom, 2000, p.25.16Vezi, pentru detalii, Ion Dragoman, Drept interna]ional aplicabil în opera]iunile de

men]inere a p`cii, Editura AISM, Bucure[ti, 1996, pp.95-104.17Deciziile OSCE de la Helsinki din 9-11 iulie 1992, în Mon.Of. nr. 312/1992.18Totu[i, organismele neguvernamentale umanitare neutre [i impar]iale, a[a cum este

Comitetul Interna]ional al Crucii Ro[ii, pot exercita misiuni de control al beligeran]ilor, lafel ca [i Puterile protectoare, în scopul asigur`rii protec]iei victimelor r`zboiului.

19Vezi, pentru am`nunte, Ion Dragoman, Drept Interna]ional Umanitar, EdituraAndrei [aguna, Constan]a, 1994, pp.194-196.

20Eric David, Principes de droit des conflits armés, Bruylant, Bruxelles, 1994, p.520.21André Andries, Care este viitorul CISF?, în RRDU nr.2/1993, p.26.22Dumitru Diaconu, Curtea penal` interna]ional`, istorie [i realitate, Editura All Beck,

Bucure[ti, 1999, p.65.

THE INTERNATIONAL CONTROL OVER THE MILITARY AUTHORITIESThe international control over some parts of military authorities is achieved on the bases of Romanian ratificated

international treaties and it is referring to matters of disarmament, interdiction or restriction of some war means.We came to the conclusion that the existence of a permanent international penal instance is signifying the crown of the

international system against human rights violation. This kind of control will provide the efficient international control over theactivity and actions of military authorities.

Summary

l`ri grave ale DIU s`vâr[ite pe teritoriilestatelor respective, inclusiv prin planifi-care, instigare, ordonare sau încurajare acrimelor; este respins` absolvirea de r`s-pundere sau reducerea severit`]ii pe-depsei func]ie de pozi]ia oficial` a oric`-rei persoane, de existen]a unui ordin alsuperiorului sau de omisiunea de a ac-]iona a [efilor (comandan]ilor) atuncicând s-au s`vâr[it infrac]iunile. Practicaacestor instan]e arat` c` ele au avut unimpact major [i asupra precipit`rii deci-ziei statelor de a-[i da consim]`mântul,trecând peste orgoliul suveranit`]ii, laconstituirea unei instan]e penale inter-na]ionale cu caracter permanent.

Într-adev`r, dup` eforturi ce au duratcâteva decenii, s-a adoptat la Roma la 17iulie 1998, în cadrul unei conferin]e di-plomatice a Na]iunilor Unite, Conven]iaprivind statutul Cur]ii Penale Interna]io-nale. Evident c` aceasta nu înseamn`crearea în mod automat a instan]ei de-oarece, potrivit prevederilor conven]iei,ea va putea fi instituit` abia dup` intra-rea în vigoare a Conven]iei, adic` dup`ce o vor fi ratificat 60 de state; pân` înprezent, dup` aproape trei ani de lasemnare, Conven]ia a fost ratificat` de

25 de state. Curtea poate s`-[i exercitecompeten]a atunci când este sesizat` deun stat parte la statut, de c`tre Consiliulde Securitate ac]ionând în virtutea capi-tolului VII al Cartei ONU sau de c`treprocuror; celelalte reguli de procedur`sunt definite doar la nivelul principiilorgenerale, urmând s` fie detaliate înRegulamentul de func]ionare. Dac`statutul se refer` în general la orice per-soan` suspect` de a fi comis infrac]iunileinterna]ionale respective, art.28 con]inemotivele de r`spundere penal` special`a comandan]ilor [i altor superiori militaripentru crimele de competen]a Cur]ii s`-vâr[ite de for]ele aflate sub comanda,autoritatea sau controlul lor efectiv carezultat al nereu[itei exercit`rii controlu-lui asupra unor asemenea for]e22. Referi-tor la rela]iile de subordonare nepreci-zate, un superior va fi r`spunz`tor penalpentru crimele s`vâr[ite de subordona]iconform autorit`]ii [i controlului s`uefectiv, atunci când nu a luat în conside-rare informa]iile despre s`vâr[irea sauinten]ia de a s`vâr[i crimele, când e ca-zul unor crime privind activit`]i ce]ineau de r`spunderea superiorului saucând nu a reu[it s` ia toate m`surile

necesare [i rezonabile ce-i st`teau înputere pentru a preveni sau reprimas`vâr[irea crimelor sau pentru a înaintacazul autorit`]ilor competente pentrucercetare [i urm`rire.

Importante pentru controlulinterna]ional jurisdic]ional al autorit`]ilormilitare în timp de r`zboi sunt [idispozi]iile din Statut prev`zute în art.18par.6 [i 53-61 referitoare la declan[area[i efectuarea unor anchete de c`treProcurorul Cur]ii în scopul servirii inte-reselor justi]iei; iar statele membre auobliga]ia la cooperare interna]ional` [iasisten]` judiciar` în desf`[urarea an-chetelor astfel încât cercetarea judec`to-reasc` s` stabileasc` cu certitudine vino-v`]ia învinui]ilor.

Apreciem, în concluzie, c` de[i pân`la intrarea în vigoare [i începereafunc]ion`rii Conven]iei de la Roma din1998 s-ar putea s` mai treac` ceva timp,crearea unei instan]e penale interna-]ionale permanente reprezint` o încunu-nare a sistemului de reprimare interna-]ional` a viol`rii dreptului interna]ional[i va asigura un control interna]ionaleficare asupra activit`]ii [i actelor auto-rit`]ilor militare.



Evolu]ia istoric\ a drepturilor omului`n viziunea comparativ\ asupra

diferitelor concep]ii [i culturi (II)Considera]ii speciale privind

evolu]ia constitu]iilor germane [i române

Profesor univ. dr.Dieter BLUMENWITZUniversitatea din Würzburg,Germania

Tema de fa]` este în egal` m`sur` deactualitate [i determinant` pentru viitor.Ea relev` faptul c` drepturile omului,îndeob[te, considerate de noi ca fiind unlucru de la sine în]eles [i avînd valoarefundamental`, nu apar ca bloc mono-litic [i nici nu reprezint` o posesiunegarantat` pentru todeauna. Drepturileomului sunt rezultatul unei evolu]iiistorice complexe, dar, cel pu]in într-oviziune global`, certitudinea de momenteste confruntat` permanent cu diversemi[c`ri ideologice [i culturale.

IIILa începutul perioadei Moderne, deci

în cele trei secole dintre Reform` [iRevolu]ia Francez`, prin succesiunearapid` a umanismului [i a iluminismuluia fost preg`tit terenul pentru stabilirea dedrepturi ale omului valabile pentrufiecare individ [i în acela[i timp eficace lanivel politic. Criticile cu privire la ordineamedieval` mo[tenit` s-au desf`[uratpornind de la fundaluri foarte diferite.Voi aminti numai câ]iva dintre mariipionieri: Luther, Erasmus din Rotterdam,Thomas Morus, Machiavelli [i Franciscode Vitoria. În ciuda sciziunii [i a r`zbo-iului religios, con]inutul mai profund al

lex aeterna a putut fi transmis mai depar-te în straiele moderne ale unui dreptnatural secularizat (cu un con]inut varia-bil) iar civitas maxima a unei comunit`]ide state occidentale bazate pe principii aputut fi p`strat`. Aceasta a fost, în aceea[im`sur`, meritul scolasticului spaniolFrancisco Suarez (1548-1619) [i alprotestantului olandez Hugo Grotius(1583-1645) care, înc` din timpul R`zbo-iului de treizeci de ani, a dat o nou`ordine sistematic` dreptului natural ra]io-nal, derivat din natura uman` [i acceptatde c`tre partidele aflate în litigiu dintimpul lui.

Odat` cu emanciparea gândirii deteologie, s-a schimbat [i orientarea drep-tului [i a filosofiei statului. În locul voin]eidivine d`t`toare de norme, în centrulgândirii politice ajung voin]a [i autono-mia individului. Urmarea a fost absolu-tismul iluminist:

În Prusia, drepturile fundamen-tale liberale - înc` în perioada când per-sistau structurilor monarhice - au devenito ideologie practicat` la nivel de stat.

Christian Wolff din Halle a subli-niat capacitatea juridic` general` a oame-nilor. Aceasta a avut influen]` asuprasiguran]ei conferite prin lege în procedu-rile juridice, asupra cre`rii unei mai mariechit`]i în domeniul fiscal [i militar,asupra revendic`rilor legate de libertateade opinie [i de eliminarea cenzurii.

Acele postulate referitoare la suvera-

nitatea poporului care la trecerea de laEvul Mediu la Perioada Modern` eraurecunoscute ca vizionare, au fost regân-dite consecvent în secolul XVIII de c`treLocke, Montesquieu [i Rousseau [i trans-puse sub forma structurilor politice: afost teoretizat` pentru prima oar` o sfer`a drepturilor [i libert`]ilor individuluiseparat` de stat, sfer` care a devenitefectiv` la nivel politic prin Declara]iaamerican` de Independen]` [i prinDeclara]ia francez` a drepturilor omului[i cet`]eanului.

Civil liberties, apar]inând CommonLaw-ului englez s-au transformat în colo-niile nordamericane în Human Rights.Etica bazat` pe dreptul natural [i pe reli-gie s-a concentrat într-un sistem de liber-t`]i ale dreptului pozitiv modern:

Punctul I din Virginia Bill ofRights, din 12 iunie 1776, statueaz` onou` în]elegere a omului:

„Faptul c` to]i oamenii sunt egali, li-beri [i independen]i de la natur`, [iposed` anumite drepturi înn`scute,… [ianume dreptul de a se bucura de via]` [ide libertate, de mijloacele de produc]ie [ide posesia propriet`]ii, n`zuin]a c`trefericire [i siguran]` [i dobândirea amân-doura…“.

În prefa]a la Declara]ia de Indepen-den]`, din 4 iulie 1776, se spune: „Urm`-toarele adev`ruri nu mai necesit` pentrunoi nici o demonstra]ie: Faptul c` to]ioamenii sunt crea]i egali; c` ei sunt înzes-



tra]i de creatorul lor cu anumite drepturiinalienabile; c` printre aceste drepturi senum`r` dreptul la via]`, la libertate [in`zuin]a c`tre fericire.“

Este simptomatic faptul c` acum, înlocul unui bine comun abstract, aparefericirea personal` a individului (persuitof happiness). O sut` de ani mai târziu,fericirea personal` a individului va fi iar`-[i abandonat` prin ideologia marxist-leninist` bazat` pe dispre]ul fa]` de om.Ea î[i face loc din nou, încetul cu încetul,în ordinile constitu]ionale postco-muniste.

Exprimarea drepturilor omului [i alecet`]eanului într-un cadru legislativ areu[it pentru prima oar` în timpul Revo-lu]iei franceze, în anul 1789.

Conform art.1, oamenii sunt [i r`-mân înc` „de la na[tere liberi [i egali îndrepturi. Diferen]ele sociale pot fi înte-meiate numai pe folosul comun.“

Conform art.4, libertatea const` în„a putea face orice cu condi]ia s` nud`uneze altuia. Astfel, singurele limiteale drepturilor naturale ale fiec`rui omsunt cele care asigur` celorlal]i membri aisociet`]ii acelea[i drepturi. Aceste limitepot fi stabilite numai prin lege“ - o formu-lare care este valabil` [i în ziua de azi (ase compara art.49 sect.1, art.54 dinConstitu]ia româneasc`).

Drepturile omului [i ale cet`]eanuluidin Fran]a anului 1789 au devenit mode-lul a numeroase constitu]ii care au fostelaborate mai târziu. Ele sunt în acord cuideea abatelui Siéyès: „Libertatea nu seob]ine prin privilegii, ci prin drepturivalabile pentru to]i“.

IV1. Pentru evolu]ia german`, la înce-

putul secolului XIX, Revolu]ia Francez` afost mai degrab` un exemplu negativ; eaera receptat` prin prisma armatelorrevolu]ionare care au str`b`tut ]ara [iprin prisma terorii guvern`rii iacobine.Drepturile liberale, preluate în Germaniameridional` dup` Congresul de la Vienade la 1815, au avut mai degrab`caracterul unor garan]ii legislative venitede sus decât pe cel al unei impunerivenite de jos în sus, din partea unor for]e

populare. „Faptul c` omul a vrut s` fac`din stat un paradis al s`u, a transformatstatul într-un iad“ deplânge Hölderlinevolu]ia Germaniei. Oricum, perioadapremerg`toare revolu]iei din martie 1848a fost o perioad` de discu]ii însufle]iteasupra drepturilor [i libert`]ilor omului,în special, asupra libert`]ii presei.Înv`]a]ii juri[ti Welker [i Rotteck dinFreiburg au editat între 1834 [i 1843 unlexicon statal în 15 volume. Ideeacentral` era: datoria statului este numaide a respecta [i de a proteja libertateaînn`scut`, nu [i de a o acorda. Aceast`lucrare a fost reprezentativ` pentruliberalismul de pân` la 1848 [i pentruliberalii din Adunarea Na]ional` de laFrankfurt.

2. 1848, anul revolu]iei, a însemnat oimportant` piatr` de hotar în evolu]iadrepturilor fundamentale ale omului înGermania, chiar dac` - datorit` e[eculuiconstitu]iei imperiale - consecin]ele prac-tice au fost în prima faz` reduse.

Important ne apare faptul c` uni-rea poporului german - [i aici se impuneo paralel` cu integrarea european` din adoua jum`tate a secolului XX - a trebuits` fie transpus` în practic` mai întâiprintr-o reglementare a drepturilor [ilibert`]ilor omului valabil` pentru to]i;ast`zi, Uniunea European` a[teapt` de laviitorii ei membri s` adere la comunitateadrepturilor omului din Consiliul Europei[i la Conven]ia European` a DrepturilorOmului. În decembrie 1848, AdunareaNa]ional` de la Frankfurt a pronun]atDrepturile fundamentale ale poporuluigerman ca o lege fundamental` a im-periului. Persista fire[te o nesiguran]` înceea ce prive[te aria nemijlocit` devalabilitate: unele drepturi fundamentaleau intrat imediat în vigoare (printre altelelibertatea persoanei, libertatea de circula-]ie, secretul coresponden]ei, dreptul deîntrunire, protec]ia propriet`]ii); recu-noa[terea altora a r`mas la latitudinealegisla]iei fiec`rui land (desfiin]area privi-legiilor nobiliare, inviolabilitatea domi-ciliului).

La un nivel general, Constitu]ieide la Frankfurt i-a lipsit for]a de a seimpune. Mai multe state au refuzat s`

publice drepturile fundamentale aleomului care au fost promulgate la 28martie 1849 - un stil de comportare poli-tic` practicat din nou în acest secol dec`tre statele socialiste fa]` de catalogulde principii CSCE, promulgate la Helsin-ki. Formal, catalogul drepturilor funda-mentale a fost în vigoare pân` la abroga-rea sa prin decizia federal` din anul 1851.Doar pu]ine drepturi fundamentale ausupravie]uit în constitu]iile statelorfederale - ca, de pild`, libertatea activit`-]ilor [tiin]ifice din constitu]ia prusac`,garantat` prin art VI § 152 (ast`zi art.5sec].3).

Drepturile fundamentale dinConstitu]ia de la Frankfurt nu au fost încele din urm` libert`]i inalienabile deri-vate din dreptul natural, ci drepturi acor-date poporului german care, prin urma-re, puteau s` fie iar`[i retrase. Ele trebu-iau s` serveasc` drept norm` constitu-]iilor diferitelor state germane (§ 130); eleconstituiau numai un program cu carac-ter complementar fa]` de drepturilepozitive în vigoare.

3. Constitu]ia imperial` de la 1871 alui Bismarck nu a con]inut drepturifundamentale ale omului deoarece s-aurm`rit evitarea imixtiunii imperiului înconstitu]iile statelor componente. Abia la1919, a ap`rut din nou o ocazie de a pro-mulga drepturi liberale la nivel central.

4. Constitu]ia de la Weimar, care a im-pus pentru prima oar` în Germania ostructur` republican` [i democratic`, nueste doar o consecin]` a gândirii de tradi-]ie liberal`; dezvoltarea industrial` de lafinele secolului XIX pare a fi f`cut ine-vitabil` o l`rgire a drepturilor în direc]iadrepturilor fundamentale sociale:

Constitu]ia reglementa ordineavie]ii economice dup` principiiledrept`]ii.

aceasta presupunea garantareaunui nivel de trai demn, angajamentulstatului de a împiedica abuzurile legatede fondul funciar [i de a asigura fiec`ruicet`]ean german o locuin]` decent`.

statul î[i rezerv` dreptul de aetatiza întreprinderile economice private.

salaria]ilor le este recunoscut drep-tul de a participa în mod egal la regle-



mentarea salariilor [i a condi]iilor demunc`.

Drepturile fundamentale socialeprev`zute în Constitu]ia de la Weimar aufost preluate dup` 1945 de o parte dinconstitu]iile landurilor - nu îns` [i deconstitu]ia federal`. Pe fondul discu]iilorasidue desf`[urate în interiorul ]`rii, înstr`in`tate, dar [i în România (vezi, depild`, art.32, 33 [i 43 al Constitu]iei din 21noiembrie 1991) despre sensul sau non-sensul pe care îl au drepturile sau obiec-tivele de acest fel ale statului, experien-]ele de la Weimar sunt de mare folos.Drepturile fundamentale sociale [i obiec-tivele statului prev`zute în Constitu]ia dela Weimar au trezit, într-o perioad` decriz` economic` acut`, a[tept`ri pe care,în condi]iile în care politica extern` eraafectat` de consecin]ele înfrângerii iarcea intern` de infla]ie, tân`ra republic`nu le-a putut satisface. Aceasta a fost ocauz` a discredit`rii generale a guvernu-lui [i a statului, fapt care a netezit maitârziu drumul na]ional-socialismului.

Drepturile fundamentale autentice aufost numai slab conturate în Constitu]iade la Weimar. Ele constituiau mai degra-b` un program [i o prezentare de obiec-tive decât drepturi aflate efectiv învigoare. Ele nu serveau legislatoruluidrept fir conduc`tor, ci func]ionau numaiîn conformitate cu legile în vigoare. Întratatele de drept ale epocii au existatmai multe propuneri de a reconstruidrepturile fundamentale neclar precizatesub forma unor garan]ii autentice delibertate:

reprezentan]ii teoriilor orientatespre tradi]ie au f`cut referire la caracterulprestatal al drepturilor fundamentale, laderivarea drepturilor omului din dreptulnatural;

pentru reprezentan]ii noii teoriiintegra]ioniste (Rudolf Smend) drepturilefundamentale erau nu numai statu`riarbitrare ale legisla]iei statale, ci factoriconstitutivi stabili ai sistemului na]ionalcultural [i valoric; numai acest sistemcultural [i valoric face cu putin]` capoporul s` se reuneasc` într-un stat, caordinea statal` [i juridic` s` capetelegitimitate [i s`-[i asigure identitatea.

Dezvoltarea teoriei dreptului natural[i a celei integra]ioniste a fost în între-gime stopat` de barbaria nazist`, care aprofitat de o lacun` în prevederile deprotec]ie a drepturilor fundamentale dinConstitu]ia de la Weimar. Conform arti-colului 48 referitor la starea de urgen]`,pre[edintele guvernului avea dreptul dea abroga drepturi fundamentale impor-tante f`r` acordul parlamentului. PrinLegea st`rii de urgen]` din 24 martie1933, na]ional-sociali[tii au decretatstarea de excep]ie permanent`. Prinacest lucru, drepturile fundamentale aufost, în timpul guvern`rii lor, eliminate.

5.Pervertirea dreptului [i a moraleisub dictatura nazist`, ca [i lipsurile pro-tec]iei drepturilor fundamentale în peri-oada Weimar au fost pline de înv`]`min-te pentru formularea drepturilor funda-mentale ale omului în Constitu]iafederal` de la Bonn (GG):

Partea referitoare la drepturilefundamentale a fost plasat` la începutulconstitu]iei, fapt care simbolizeaz` opreeminen]` fa]` de celelalte drepturi.

Drepturile fundamentale suntdrepturi valabile nemijlocit (art.1 sec].3GG; a se compara [i art.1 sec].3, art.51din Constitu]ia româneasc` de la 21noiembrie 1991); prin acest fapt, dreptu-

rile [i libert`]ile omului trebuie s` fierespectate de toate cele trei puteri alestatului (inclusiv cea legislativ`!); atâtatimp cât constitu]ia îi prescrie legiuito-rului o reglementare a drepturilor indivi-dului (a[a numitele drepturi prev`zuteprin lege), con]inutul esen]ial al dreptu-lui fundamental nu poate fi atins (art.19sec].3 GG).

Drepturile fundamentale suntprotejate prin garantarea dreptului de aface apel pe cale judiciar` (art.19 sec].4GG, art.21 din Constitu]ia româneasc`),în special prin jurisdic]ia constitu]ional`(art.93 sec].4 a [i art.100 sec].1 GG1); elesunt de asemenea - cu pu]ine excep]ii -valabile [i în situa]ii excep]ionale.

În sfâr[it, Constitu]ia se declar`pentru consolidarea metapozitivist` adrepturilor fundamentale ale omului(art.1 sec].1 [i 2 GG): toate drepturilefundamentale sunt o consecin]` a recu-noa[terii inalienabilit`]ii drepturilor omu-lui; drepturile omului se înr`d`cineaz` larândul lor în inviolabilitatea demnit`]iiumane care - protejat` printr-o clausaperena (art.79 sec].3 GG) - se sustragemodific`rilor legislative.

În m`sura în care drepturile omuluisunt desemnate ca „fundament al oric`-rei comunit`]i umane, al p`cii [i al drep-

SummaryThe Historical Evolution of the Human Rights from a Comparative

Point of View upon the Different Concepts and Cultures.

Special Remarks Regarding the Evolution of the German

and Romanian Constitutions (sequel)

The human rights are defined as a starting point of any human community, of

peace and justice in the world (Art.1, sect.2 GG, and art.20 from the Romanian

Constitution). The Constitution is connected to the tradition of the natural right,

founded by sophists and stoics and introduces consistently for the first time the

German state in the tradition of the liberal constitutional development.

For more than 50 years, the states have had the obligation, according to the

UNO Charter, to respect and protect the human rights and the fundamental

liberties of all people without any racial, sex, language or religion discrimination:

„The recognition of the inherent dignity of all people and of their equal and

inalienable rights, which is the basis of the liberty, justice and peace in the world,

is a common point between Germany reunited and Romania, on its way towards

the European Union“.



t`]ii în lume“ (art.1 sec].2 GG [i, în acee-a[i ordine de idei, art.20 din Constitu]iaromâneasc`), Constitu]ia se leag` detradi]ia dreptului natural întemeiat` dec`tre sofi[ti [i stoici [i insereaz` pentruprima oar` statul germanilor, în modconsecvent, în tradi]ia dezvolt`rii consti-tu]ionale liberale.

În aceast` tradi]ie se înr`d`cineaz`întreaga noastr` comunitate de state.Acest lucru este valabil atât pentru ideeasuveranit`]ii statelor cât [i pentru ideeaintegr`rii acestora într-o comunitatemondial` subordonat` dreptului, inclu-siv drepturilor universal valabile aleomului.

De mai mult de 50 de ani, stateleacestei lumi sunt obligate prin Carta

Na]iunilor Unite, s` respecte [i s` prote-jeze drepturile omului [i libert`]ilefundamentale ale tuturor oamenilor f`r`deosebire de ras`, sex, limb` sau religie.Cu 50 de ani în urm` toate aceste obliga-]ii au c`p`tat expresie în Declara]ia Uni-versal` a Drepturilor Omului - în formaîn care aceasta a fost promulgat` de c`treAdunarea general` a Na]iunilor Unite la10 decembrie 1984.

„Recunoa[terea demnit`]ii inerentetuturor membrilor familiei umane [i adrepturilor egale [i inalienabile aleacestora“, lucru care st` la baza libert`]ii,drept`]ii [i a p`cii în lume2, este un punctde leg`tur` între Germania reunit` [iRomânia aflat` pe drumul s`u c`treUniunea European`.

NOTE1Dreptul român renun]` la apelul constitu]ional,

referitor la cazurile de înc`lcare a dispozi]iilor constitu-]ionale, lucru care apare ca justificabil dac` ]inem contde costurile foarte mari [i de [ansele reduse de succespe care le are un apel constitu]ional în Germania: în1997 au fost respinse 4483 apeluri constitu]ionale.Numai 456 din aceste 4483 de plângeri respinse înprocedurile preliminare - prin urmare doar pu]in peste10% - au primit o motivare a respingerii; majoritateacovâr[itoare a primit de la Karlsuhe a[a numita „foaiegoal`“. Fiind vorba despre aproape 4000 de deciziirespinse f`r` orice motiva]ie, la cei în cauz` se poater`spândi foarte u[or suspiciunea c` acceptarea sauneacceptarea unui apel se bazeaz` pe întâmplare saumai degrab` pe ra]iuni str`ine de [tiin]a dreptului.Doar foarte pu]in peste 1% din apeluri au fost rezolvatefavorabil; vezi W. Bausback, Eberich (ed.), Friedenund Recht/Pace [i drept (1998), p.105 ff.; R. Zuck, Wegmit der Missbrauchsgebhr im Verfassungsbesch-werdeverfahren!, în: NJW 1996, p.1254 ff.

2Vezi preambulul Declara]iei Universale a Dreptu-rilor Omului - United Nations General Assembly,Res.217 (III).



Alexandra SARCINSCHI

Cadru generalStudiile asupra rela]iei dintre militari

[i civili realizate de speciali[tii strìni1

relev` faptul c`, în ultimii ani, în EuropaCentral` [i de Est, pattern-urile acesteirela]ii au devenit mult mai complexe [imai variate. Ei apreciaz` c` în Polonia,Republica Ceh` [i Ungaria a fost realizatun progres substan]ial în implementareamodelelor democratice ale rela]iei civili-militari, în timp ce România, Slovacia [iBulgaria, de[i se deplaseaz` în aceea[idirec]ie, sunt totu[i destul de mult în ur-ma celorlalte ]`ri.

În aceste state fost-comuniste, a avut[i are loc un amplu proces detransformare a institu]iei militare dup`trei coordonate fundamentale:

1. controlul democratic civil asupraArmatei, ca tr`s`tur` definitorie a statuluide drept. El reprezint` ansamblul prero-gativelor conferite de Constitu]ie [i delege autorit`]ilor societ`]ii politice, de-mocratic aleas`, de a stabili cadrul nor-mativ privind organizarea, func]ionarea[i responsabilit`]ile for]elor armate, de afixa limitele lor de ac]iune, precum [i dea verifica modul în care activitatea aces-tora este conform` dispozi]iilor legii [ihot`rârilor autorit`]ilor civile compe-tente. Aceast` sintagm` se refer`, înesen]`, la dreptul societ`]ii politice de aveghea ca for]ele armate s` ocupe [i s`p`streze locul ce le-a fost destinat încadrul societ`]ii.

2. rela]iile civili-militari, asupra c`rorase opre[te pe larg acest studiu;

3. reforma domeniului de ap`rare cepresupune restructurarea for]elor armate

astfel încât ele s` reflecte nevoile deap`rare specifice unui stat independent.

Rela]iile civili-militari se desf`[oar`pe dou` planuri: avem de-a face atât curela]iile dintre Armat` [i societatea poli-tic`, cât [i cu rela]iile dintre Armat` [isocietatea civil`. Prima sfer` rela]ionalèste reglementat` printr-o legisla]ie cla-r`, societatea româneasc` construind [icontrolând For]ele Armate, în primulrând, prin intermediul institu]iilor politi-ce specifice: Parlamentul, Pre[edinteleStatului [i Guvernul României.

Societatea civil\Cel`lalt tip de rela]ii civil-militare are

în vedere un subsistem deosebit decomplex al societ`]ii [i anume societateacivil`. Complexitatea subsistemului de-riv` din natura sa: societatea civil` repre-zint` acel ansamblu de institu]ii non-guvernamentale diverse, suficient deputernice pentru a contrabalansa statul[i care, f`r` a-l împiedica s`-[i îndepli-neasc` rolul de men]inere a p`cii [i de ajudeca impar]ial cu privire la intereselemajore, este totu[i capabil s`-l împiedices` domine [i s` atomizeze restul socie-t`]ii2. Societatea civil` este un subsistemce influen]eaz` sistemul securit`]ii na]io-nale [i, de aceea, studiul de fa]` se opre-[te asupra sa. Dat fiind gradul actual dedezvoltare a societ`]ii civile române[ti3,este pu]in probabil ca aceasta s` repre-zinte o poten]ial` surs` de riscuri, peri-cole [i amenin]`ri la adresa securit`]ii [iap`r`rii na]ionale. Din rezultatele stu-diilor referitoare la societatea civil` areie[it cu claritate faptul c` organiza]iileacesteia nu constituie un pericol pentruansamblul societ`]ii. Ele, în prezent, nu

recurg la mijloace violente pentrupromovarea intereselor proprii în sferapublic`, îns` insuficienta dezvoltare asistemului poate conduce la o evolu]ienedorit`, în sensul cre`rii unor structuricare s` promoveze non-valorile, atitu-dinile [i comportamentele deviante ceamenin]` stabilitatea [i securitateana]ional`.

În acest context, este deosebit deimportant` analiza binomului rela]ionalArmat` - societate civil`, ca unul dintreprincipalii factori poten]atori ai stabili-t`]ii na]ionale. Rela]ia aceasta se desf`-[oar` în dou` sensuri: influen]a indirectèxercitat` de societatea civil` asupraorganismului militar, ca element esen]ialîn garantarea p`str`rii de c`tre Armat` arolului constitu]ional în asigurarea secu-rit`]ii [i ap`r`rii na]ionale, dar [i influ-en]a Armatei asupra societ`]ii, ca unuldintre principalii factori de socializare.

Revenind la societatea civil`, îndefinirea acestui concept trebuie avut învedere faptul c` prin institu]ii non-guvernamentale nu se în]elege doaracea pleiad` de asocia]ii [i funda]ii non-profit, ci sunt considerate [i alte elemen-te: grupurile mici, grupurile de interese,vecin`tatea, asociativitatea, mi[c`rilesociale, sfera public`, familia [.a.m.d. Înacest context, societatea civil` are dreptsubstrat leg`turile eficiente create, chiardac` acestea sunt flexibile, specifice sauinstrumentale. În cadrul grupurilor mici,de interese sau în rela]iile de asocia-tivitate sau de vecin`tate avem de-a faceatât cu leg`turi formale, cât [i cu leg`turiinformale. Ele pot merge pân` la a fiorganizate în ample mi[c`ri sociale, cereprezint` acele eforturi inten]ionale ale

Armata României[i societatea civil\

- Scurt\ analiz\ a raporturilor dintre aceste entit\]i -



grupurilor dintr-o societate în scopulcre`rii de noi institu]ii sau de reformarea celor existente (teoreticienii domeniu-lui consider` c` aceste mi[c`ri au ini]ialla baz` comportamente spontane, care,în urma organiz`rii, pot s` adopte unastfel de plan colectiv în scopul promo-v`rii cauzelor proprii).

În ceea ce prive[te dezvoltarea uneisfere publice, trebuie men]ionat cànalize mai recente arat` c` societateacivil` nu poate fi limitat` la un cadru devia]` personal`, ci trebuie ca ea s` aibàcces la angajamentul [i ac]iunea pu-blic`. Din abordarea societ`]ii civile nupoate lipsi dimensiunea etic` [i, prinaceasta, orice politic` fa]` de structurileasociative este în acela[i timp [i o politi-c` public`, orientat` c`tre rezolvareaunor probleme de interes general.

La baza tuturor acestor institu]iiintermediare între individ [i stat carealc`tuiesc o structur` complex` st`familia, ca prim` form` de organizaresocial`.

În contextul socio-politic actual estedeosebit de important s` ne întreb`mCare este rolul societ`]ii civile?.

Societatea civil` reprezint` sfera ac]i-unii unor valori civile în strâns` leg`tur`cu democra]ia [i libertatea. Din acestmotiv, ea tinde s` devin` un sistem nor-mativ, prin intermediul c`ruia sunt eva-luate practicile statale contemporane.

Societatea civil` este, a[adar, pe de oparte, un instrument de analiz` a rapor-tului existent între social [i politic, [i, pe

de alt` parte, ea are rolul de a forma [iconserva o sfer` public` autonom`, ca-pabil` s` garanteze libertatea individu-al` [i s` previn` sau s` împiediceabuzurile statului.

O ]ar` în tranzi]ie, precum România,nu poate exista [i func]iona optim f`r` osocietate civil` puternic`, f`r` o reform`viabil` [i f`r` democra]ie. Prin unele di-ntre formele sale organizatorice,societatea civil` poate contribui substan-]ial [i decisiv la dezvoltarea democra]ieiprin realizarea unor func]ii esen]iale lanivel macro-social:

asigurarea manifest`rii pluralit`]iide interese ale indivizilor [i colectivit`]i-lor într-un cadru adecvat, în care fiecaregrup (asocia]ie, organiza]ie, funda]ieetc.) semnaleaz` celorlalte interesele lui,ia la cuno[tin]` interesele celorlaltegrupuri, realizeaz` distinc]ia dintre inte-resele comune [i cele diferite [.a.m.d.;

realizarea unui mecanism socialviabil, de comunicare a cuno[tin]elor [i ainforma]iilor distribuite în masa colec-tivit`]ii, de cumulare [i de verificare reci-proc` a lor;

stimularea comportamentelorparticipative, prin crearea unor re]eleasociative puternice, bazate pe interac-]iuni sociale liber consim]ite ce sporescgradul de integrare social`;

formarea [i dezvoltarea uneiculturi civice - pentru buna func]ionare aunei societ`]i organizat` pe bazamodelului democratic este necesarèxisten]a unor organiza]ii puternice ale

societ`]ii civile care, prin permanentasupraveghere a institu]iilor statului, prinac]iunile de sanc]ionare a ilegalit`]ilorcomise, împiedic` alunecarea c`tretotalitarism;

formarea ideii de suprema]ie adreptului [i de guvern`mânt limitattrebuie s` aib` în vedere aplicareaprincipiului fundamental conform c`ru-ia se poate da o ordine ac]iunilor umane,folosind tot mai mult ini]iativele indivi-duale ale membrilor societ`]ii [i recur-gând cât mai pu]in la constrângere.

Institu]ia militar\- abordare sociologic\

În ceea ce prive[te institu]ia militar`,Constitu]ia ]`rii noastre consider` c`misiunea esen]ial` a Armatei este garan-tarea suveranit`]ii, a independen]ei [iunit`]ii statului, a integrit`]ii teritoriale a]`rii [i a democra]iei constitu]ionale, înacest scop fiind subordonat` exclusivvoin]ei poporului4. Îns` Armata nu estenumai atât; ea reprezint` [i o institu]iesocial` al c`rei rol în societate estedeosebit de important.

Din punct de vedere sociologic,Armata reprezint` o form` de organizaresocial` ai c`rei membri ac]ioneaz` pebaza corela]iei dintre normele institu-]ionalizate [i execu]ia rolurilor5. De[iArmata este o component` a societ`]iide care este legat` func]ional, este unsubsistem deschis al sistemului socialglobal, totu[i ea difer` structural desocietate:

Societate Armat`

Existen]` ipotetic`, abstract`, integrat` doar pe baza unor

instrumente birocratice [i observabil` statistic.

Organizare concret`, înalt grad de institu]ionalizare.

Un tot în aparen]` nestructurat, un conglomerat de institu]ii care în

mare parte se întrep`trund [i de grupuri organizate sau nu formal.

Institu]ie înfiin]at` pe baza legilor. Este un sistem de roluri

interdependente ai c`rui reprezentan]i au un comportament orientat

prin obliga]ii severe. Structurare evident` pe vertical`.

Nu poate fi vorba de selec]ionarea membrilor societ`]ii (în mod

for]at, se poate vorbi despre marginalizarea social`, dar aceasta nu

înseamn` c` indivizii respectivi sunt exclu[i din societate, ci doar sunt

introdu[i într-o categorie special` a sa).

Membrii sì sunt recruta]i pe baza anumitor principii dintre

membrii societ`]ii, fiind astfel controlat accesul în aceast` institu]ie.

Raportul dintre Armat` [i societate se constituie ca un raport de la parte la întreg, de la subsistem la sistem.



În sistemul societ`]ii române[ti, ca-drele militare, constituite într-un „corpprofesional“ puternic individualizat, auobliga]ia de a respecta regulile „joculuipolitic“ democratic; corpurile militareîncadreaz` institu]iile de ap`rare, sigu-ran]` na]ional` [i ordine public` ale sta-tului, toate puse în subordinea puteriipolitice democratice. Accesul militariloractivi la via]a politic` [i la activit`]ilecomerciale este coerent reglementat, înideea preîntâmpin`rii oric`rei tentativede deturnare a For]elor Armate de laresponsabilit`]ile lor principale. Implica-rea curent` a Armatei în via]a politic`sau în „politica de partid“ este absolutinterzis` în democra]iile moderne.

Rela]ia armat\- societate civil\

Studiul raportului Armat` - societatecivil` este justificat în primul rând desitua]ia [i tendin]ele actuale existente înmajoritatea armatelor lumii: schimbarearadical` a structurii organiza]ionale [i apracticii manageriale, în principal caurmare a renun]`rii la modelul Armateide mas`. În acest sens, pot fi formulate 5enun]uri:

1. declinul Armatei de mas` [i trece-rea la Armata profesionalizat`:

este un proces gradual care sedesf`[oar` pe un interval de timp mailung;

presupune restructurarea [iadaptarea în conformitate cu necesit`]ilesociet`]ii în schimbare a formatului [istructurii organiza]ionale, a dimensiunii,a resurselor [i a misiunilor for]elorarmate;

se renun]` la încorporarea obli-gatorie, în favoarea recrut`rii pe baz` devoluntariat (acest lucru s-a întâmplat înSUA în 1973, în Marea Britanie în 1967,în Danemarca, Olanda [i Belgia în 1975,în Fran]a în 1990);

tendin]a este de trecere de la ofor]` militar` de mobilizare (mobiliza-tion force) c`tre una permanent` (forcein being) capabil` de interven]ie rapid`.

2. reducerea diferen]ei dintre sferacivil` [i cea militar`:

„civilirea“ profesiei militare con-

comitent cu penetrarea for]elor militareîn cadrul structurilor sociale civile.Speciali[tii în domeniu au observat o„militarizare a diploma]iei“ [i, în acela[itimp, o „interna]ionalizare“ [i o „civili-re“a staffurilor militare;

cre[terea interdependen]ei cusocietatea civil`, ceea ce ar putea ducela alterarea structurii interne a Armatei.;

profesionalizarea crescând` apersonalului militar ca urmare a cre[teriicomplexit`]ii tehnologiei militare, dar [iinserarea considerabil` de tehnicienicivili în structurile Armatei.

3. schimbarea autorit`]ii organiza-]ionale [i a tehnicii manageriale:

influen]a din via]a civil`, dar [ievolu]iile interne ale organismului mili-tar au determinat schimbarea radical` abazelor de la modelul autorit`]ii [i impu-nerii disciplinei la o „autoritate manage-rial`“ [i o „autoritate de competen]`“(accentul este pus pe tehnicile explica-tive, persuasiune, expertiz` [i consensde grup);

la baza acestei opera]uni organi-zatorice st` o idee specific` lumii civile:autoritatea se bazeaz` mai pu]in perangul oficial [i pe autoritatea conferit`de func]ie [i mai mult pe leadership-ulpersonal, solidaritatea grupului primar [iob]inerea efectivit`]ii unit`]ilor mai mici;

este caracterizat` de o disput` în-tre dou` ideal-tipuri de conducere mili-tar`: comandantul clasic, care simboli-zeaz` tradi]ia [i gloria militar`, [i mana-gerul militar, expresie a dimensiunii[tiin]ifice, instrumentale a preparativelormilitare.

4. schimbarea modului de recrutarea ofi]erilor [i schimbarea pattern-uluicarierei militare:

din anii '70, s-au remarcat dou`trenduri în recrutarea personalului mili-tar: pe de o parte, voluntariatul a dus lacre[terea calit`]ii individuale a recru]ilor,iar pe de alt` parte, a sc`zut calitateasocial` a cohortelor de indivizi veni]i înArmat`, comparativ cu alte corpuriprofesionale orientate spre via]a civil`;

a ap`rut un concept alternativ laserviciul militar, aplicabil cadrelor înrezerv` sau în retragere [i anume „a

doua carier`“, ce presupune identifi-carea în via]a civil` a unei a doua ocupa-]ii, indiferent de existen]a pensiei per-manente sau nu.

5. schimbarea misiunilor Armatei înfunc]ie de importan]a lor actual`:

prevenirea r`zboiului;p`strarea stabilit`]ii sociale inter-

ne [i interna]ionale (peace-keeping);asisten]` militar`, vehicul pentru

dezvoltarea social` [i na]ional` (nationbuilding), interven]ii în situa]ii deurgen]`.

Opera]ionalizareaparteneriatului pentru securitate

([i ap\rare) na]ional\În acest cadru, rela]iile Armat` - so-

cietate civil` acoper` un spa]iu vast demanifestare [i, implicit, de analiz`.Adesea, îns`, în abord`rile academice [iîn activitatea curent`, rela]iile respectiveau fost restrânse în mod nejustificataproape numai la controlul democraticasupra Armatei. F`r` a nega însemn`-tatea controlului efectuat de factoriipolitici [i de societatea civil` în direc]iaArmatei, ne exprim`m opinia c`: uncontrol eficient trebuie subordonat unuimanagement modern al problemelormilitare [i al ap`r`rii na]ionale, axat,îndeosebi, pe direc]iile reorganiz`rii [iretehnologiz`rii for]elor armate, în toncu muta]iile din mediul intern [i externde securitate; pe m`sur` ce institu]iilestatului democratic s-au consolidat, con-trolul formal al societ`]ii civile ar trebuis` se tansforme într-un „parteneriat“ cares` sus]in` direct misiunile de ap`rare [isecuritate încredin]ate prin Constitu]ieinstitu]iei militare.

Parteneriatul, în sens larg, const` îndezvoltarea colabor`rii, coordon`rii saucooper`rii între oganiza]iile sectoruluipublic (guvernamental) [i cele ale secto-rului nonprofit6. Parteneriatul reprezint`acea rela]ie dintre dou` sau mai multeinstitu]ii, ce are drept obiect desf`[u-rarea în colaborare a unor programe sauproiecte, în cadrul c`rora p`r]ile audrepturi egale cu privire la stabilireaobiectivelor, a mijloacelor de implemen-tare, a evalu`rii rezultatelor. De aseme-



nea, to]i partenerii contribuie la asigura-rea resurselor materiale, umane, financi-are [i documentare în vederea realiz`riiîn bune condi]ii a programelor [iproiectelor.

Particularizând pentru cazul Armat` -societate civil`, opera]ionalizarea con-ceptului de parteneriat pentru securitate([i ap`rare) na]ional`. Promovarea, înprimul rând de c`tre conducereaArmatei Române, a unui astfel departeneriat va permite realizarea cu maimare u[urin]` a intereselor na]ionalefundamentale, în concordan]` cuevolu]ia proceselor de integrareeuropean` [i euro-atlantic`. Nu trebuiepierdut din vedere faptul c` politica desecuritate a României trebuie s` r`spun-d` nu numai provoc`rilor [i oportunit`-]ilor noului mediu de securitate global [iregional, cât mai ales transform`rilorinterne. În acest sens, putem afirma c`,în condi]iile unui management defectu-os al tranzi]iei economice [i sociale,societatea româneasc` este caracterizat`de diminuarea autorit`]ii [i eficien]eiinstitu]iilor statului (acelea[i sondaje deopinie public` analizate mai sus relev`încrederea extrem de sc`zut` a popula-]iei în Parlamentul [i Guvernul Româ-niei), de inducerea unei st`ri de incerti-tudine [i insecuritate la nivel social.Studiile de specialitate7 au relevat faptulc`, în ]ara noastr`, modelul culturiipolitice specifice este deficitar:

insuficient` informare [icomunicare politic`;

valori joase ale competen]eicivice subiective;

valori joase ale ata[amentului fa]`de sistemul politic;

valori joase ale cooper`rii,solidarit`]ii, particip`rii organiza]ionale,în general, [i politico-civice, în special.

O dezvoltare democratic` armoni-oas`, stabilitatea sistemului politic [icre[terea eficien]ei institu]iilor democra-tice pot fi realizate numai cu ajutorulunui model al culturii politice caracteri-zat de întrep`trunderea armonioas` aparticip`rii politice pe fondul tradi]iei(care impune respect fa]` de lege [i loia-litate fa]` de structura puterii), cu orien-

t`rile maxime ale indivizilor fa]` de toateobiectele politice, mai ales ca partici-pan]i activi. Cet`]enii informa]i, activi,implica]i ra]ional în via]a politic` indic`o democra]ie stabil`, consolidat`. Înschimb, în cazul României, majoritateacet`]enilor cred c` obliga]iile lor civiceconstau doar în conformarea la sistemulpolitic, în respectarea Constitu]iei [i alegisla]iei, a sistemului politic a[a cumsunt ele8. Românii sunt adep]ii obliga-]iilor civice pasive, de conformare lasistemul politic [i legislativ, f`r` s`-[i pro-pun` participarea la elaborarea legilor, laschimbarea lor atunci când este cazul, lamonitorizarea modalit`]ii de cheltuire abanilor publici, a modului în careguvernan]ii î[i îndeplinesc mandatul.

A[adar, putem afirma c` societateacivil` româneasc` nu [i-a asimilat înc`rolul de subiect participativ în rela]iile custatul, condi]ie esen]ial` pentru constru-irea unei democra]ii stabile [i durabile.Din acest motiv este necesar s` seacorde aten]ie realiz`rii unei formule deimplicare a societ`]ii civile în realizareacelor interese na]ionale fundamentalestabilite de Strategia de securitate na]io-nal` a României:

1. men]inerea integrit`]ii, unit`]ii,suveranit`]ii [i independen]ei statuluiromân;

2. garantarea drepturilor [i libert`]ilorfundamentale [i asigurarea bun`st`rii [isecurit`]ii cet`]enilor României;

3. afirmarea identit`]ii na]ionale [ipromovarea acesteia ca parte a comuni-t`]ii de valori democratice;

4. protec]ia mediului înconjur`tor.De asemenea, societatea civil` poate

fi consultat` [i în ceea ce prive[te vul-nerabilit`]ile mediului intern de securi-tate în care este direct implicat`: agrava-rea problemelor de natur` economic`,financiar` [i social`, generate de prelun-girea tranzi]iei (aceast` situa]ie poatedeclan[a criza statului de drept [i afunc]ion`rii societ`]ii române[ti); dimi-nuarea eficacit`]ii unor institu]ii ale sta-tului în gestionarea fenomenelor sociale[i economice ale tranzi]iei [i în procesulde armonizare cu Uniunea European` învederea integr`rii; accentuarea fenome-

nelor de corup]ie, de administrare defi-citar` a resurselor, acutizarea inechi-t`]ilor sociale [i a efectelor economieisubterane; sc`derea nivelului de coezi-une social` [i civic`; emigrarea specia-li[tilor din diferite domenii de vârf, feno-men ce afecteaz` poten]ialul de dezvol-tare al societ`]ii române[ti; men]inereaunor disparit`]i de dezvoltare între regi-unile ]`rii; nerespectarea normelor eco-logice [i men]inerea în func]iune aobiectivelor industriale cu un grad derisc ridicat; deficien]e în protec]ia infor-ma]iilor clasificate; men]inerea la unnivel sc`zut a infrastructurii informa-]ionale [i, nu în ultimul rând, ca o conse-cin]` a majorit`]ii acestor vulnerabilit`]i,încetinirea procesului de reform` [irestructurare a Armatei României, ceeace va conduce la apari]ia unor serioasedificult`]i în îndeplinirea misiunilor fun-damentale ale Armatei [i a angajamen-telor pe linia preg`tirii pentru aderareala NATO9.

Parteneriatul pentru securitate ([iap`rare) na]ional` va avea în vedereparticiparea societ`]ii civile la realizareaobiectivelor de securitate, în sensulconsult`rii acesteia în ceea ce prive[teintegrarea în Uniunea European` [iaderarea la NATO, consolidarea statuluide drept [i a mecanismelor democratice,înt`rirea autorit`]ii institu]iilor statului,consolidarea mecanismelor de aplicarea legii, a ordinii publice [i a siguran]eicet`]eanului, dar [i optimizarea capaci-t`]ii de ap`rare na]ional`.

Construirea parteneriatului cu socie-tatea civil`, inclusiv prin asigurarea unuiechilibru între dreptul la liber` infor-mare [i necesitatea protej`rii informa-]iilor clasificate, constituie una dintredirec]iile de ac]iune ale Strategiei desecuritate na]ional` a României, cepoate fi dezvoltat` prin institu]ionaliza-rea conceptului propus \n acest studiu.

A[adar, referindu-ne în special laparteneriatul pentru securitate na]ional`,consider`m c` pentru constituirea rela]ii-lor de acest tip este necesar` conside-rarea implica]iilor unor presupozi]iisubiective [i ale unor condi]ii substan-]iale de cooperare. În ceea ce prive[te



presupozi]iile subiective, se urm`re[te:instituirea unui „respect mutual“,

în sensul consider`rii specificului com-peten]elor celor dou` domenii, a moda-lit`]ii de realizare optim` a acestora [i aimplic`rii autonome în finalizarea unorac]iuni comune;

dezvoltarea încrederii reciproce;evitarea sanc]ion`rilor;centrarea pe nevoile comunit`]ii;asumarea responsabilit`]ii ac]i-

unii;comunalitatea valorilor de refe-

rin]`, ceea ce ofer` cadrul de instituire [ievaluare neutral` a rela]iilor dintre Ar-mat` [i societatea civil`.

Condi]iile substan]iale de cooperarepartenerial` se refer` la elaborarea încomun a m`surilor [i politicilor aplica-bile într-unul dintre cele dou` domenii,de la identificarea nevoilor, a benefici-arilor de servicii, a mijloacelor de abor-dare [i de solu]ionare a problemelor, aplanurilor de ac]iune [i de finan]are,pân` la evaluarea calit`]ii serviciilor ofe-rite. De asemenea, realizarea parteneri-atului trebuie s` aib` în vedere [i trans-ferul de expertiz` dintr-o sfer` în alta;scopul acestui proces este în primulrând de a crea competen]e civile în pro-blemele de ap`rare [i de a îmbun`t`]idialogul dintre militari [i civili, dar [i dea cre[te gradul de transparen]` alinstitu]iei militare [i de a-i face pe civili,în special societatea civil`, s` în]eleag`natura, rolul [i nevoile Armatei. Trans-ferul de expertiz` din zona militar` încea civil` [i invers, este realizat prin câte-va modalit`]i ce pot fi particularizate [ipentru cazul rela]iei Armat` - societatecivil`10:

sesiuni de brainstorming, al c`rorscop este de a ajuta staff-ul militar [isocietatea civil` în exercitarea responsa-bilit`]ilor în domeniul ap`r`rii [i îndezvoltarea ideilor referitoare la tipul defor]e armate de care are nevoie ]ara;

consultarea speciali[tilor civili înprobleme de buget astfel încât s` serealizeze institu]ionalizarea efectiv` aproceselor de planificare [i asistare aap`r`rii în sensul dezvolt`rii capaci-t`]ilor de realizare eficient` a scopurilor

având în vedere constrângerile reale aleresurselor, condi]iile de transparen]` [iresponsabilit`]ile fa]` de institu]iiledemocratice;

instruirea civililor în problememilitare - aceast` modalitate de transferde expertiz` presupune existen]a ini]ia-tivelor bilaterale, dar [i o combina]ie decivili care cunosc aspecte militare (teh-nologie, instruc]ie, tactic`, strategie) [ipersonal militar care în]elege pe de oparte necesitatea subordon`rii fa]` deautorit`]ile civile [i, pe de alt` parte,stilul de lucru în cadrul birocra]iei create.Institu]iile de înv`]`mânt militare ar tre-bui s` fie gazdele programelor educa]io-nale civil-militare, ale workshop-urilor [iale seminariilor;

sporirea rolului organiza]iilornon-guvernamentale în a educa societa-tea în privin]a problemelor militare [i îna aduce în aten]ia Armatei principaleleaspecte civile ale politicii de ap`rare.Este necesar` încurajarea dezvolt`riiONG-urilor atât ca forumuri academice,cât [i ca elemente de gândire informalàta[ate departamentelor guvernamen-tale (staff-ul preziden]ial, MinisterulAp`r`rii Na]ionale, Ministerul AfacerilorExterne [.a.m.d.);

conversia industriei de ap`rareredundant` pentru folosirea profitabil` asa de c`tre societatea civil` în procesulde reconstruc]ie na]ional`;

dezvoltarea cercet`rii indepen-dente [i multidisciplinare, ca modalitatede cooperare între sfera civil` [i ceamilitar` cu scopul identific`rii celor maibune solu]ii pentru problemele ap`ruteîn derularea reformei Armatei.

Constituirea rela]iei de parteneriatîntre Armat` [i societatea civil` trebuies` ia în considerare câteva eventualepericole:

a.pericole ce amenin]` societateacivil`:

pierderea autonomiei [i indepen-den]ei prin interven]ia profund` aArmatei în structurile civile neguverna-mentale. Temerea societ`]ii civile cuprivire la pierderea independen]ei [iautonomiei este legat` de îns`[i caracte-rizarea acestei entit`]i ca fiind „indepen-

dent`“; în acest context, acceptareafinan]`rii de c`tre o institu]ie a statului,a[a cum este Armata, [i posibila transfor-mare în actor statal ar conduce la pierde-rea acestei virtu]i [i la o vulnerabilitatecrescut` fa]` de ac]iunile guvernului.Mai mult, ar exista posibilitatea ca ac]iu-nile organiza]iilor societ`]ii civile s` numai fie dictate de necesit`]ile comuni-t`]ii, ci de priorit`]ile specifice aleArmatei;

deformarea misiunilor specificediverselor organiza]ii ale societ`]ii civileca urmare a preocup`rii de a ob]inefonduri din partea Armatei (modelareascopurilor originale în func]ie de cerereapoten]ialului finan]ator);

insecuritatea financiar`;birocratizarea sau supraprofesio-

nalizarea ca rezultat al pierderii flexi-bilit`]ii.

b.pericole ce amenin]` institu]iamilitar`:

lipsa unor mecanisme adecvatede r`spundere [i control: deciziile cuprivire la „contractarea“ serviciilor socie-t`]ii civile pot fi luate sub presiuneatimpului, f`r` o baz` suficient` de infor-ma]ii [i f`r` posibilitatea de a cùta [icunoa[te poten]ialii contractan]i;

evaluarea deficitar` a ac]iunilorcomune finan]ate de Armat`, ca rezultatal dificult`]ii de stabilire [i de aplicare acriteriilor de performan]`;

infiltrarea în Armat`, sub mascaintereselor societ`]ii civile, a partizana-tului politic;

implicarea exagerat` a societ`]iicivile în problemele particulare aleinstitu]iei militare, astfel încât s` se poat`realiza un control civil al Armatei;

transparen]a prea mare a Armateiîn rela]iile cu societatea civil`, ceea cepune în pericol chiar securitatea [iap`rarea na]ional`.

Totu[i, o asemenea rela]ie nu implic`numai pericole, ci [i avantaje. De[i aces-tea din urm` pot ap`rea numai pe termenlung, ele exist` [i vor duce la dezvoltareaunei raport durabil [i func]ional întreArmat` [i societatea civil`. Iat` câtevadintre avantajele de care beneficiazòrganismul militar în aceast` situa]ie:



NOTE1Cottey, Andrew; Edmunds, Timothy; Forster, Anthony, Democratic Control of the

Armed Forces in Central and Eastern Europe: A Framework for Understanding Civil-Military Relations, în „ESRC One World or Several. Working Paper“, septembrie 1999.

2Gellner, Ernest, Condi]iile libert`]ii. Societatea civil` [i rivalii ei, Ed. Polirom, Buc.,1998, p. 20.

3Aceast` afirma]ie este f`cut` pe baza analizei rezultatelor studiilor asupra societ`]iicivile române[ti realizate de Funda]ia pentru Dezvoltarea Societ`]ii Civile (baza de date afost finalizat` la 29 iunie 2001).

4Constitu]ia României, articolul 117, al. 1.5Lt.col.conf.univ.dr. Dumitru Iacob [i col.lector univ.Valentin Stancu, Rela]ii publice.

Tema: Rela]iile Armatei cu societatea, Editura Academiei de Înalte Studii Militare,Bucure[ti, 1997, 80 pag., p. 17.

6Vl`sceanu, Mihaela, Politica social` [i sectorul nonprofit, în „Politici sociale.România în context european“, Ed.Elena Zamfir [i C`t`lin Zamfir, Ed.Altenative,Bucure[ti, 1996, pp.83-98.

7Nedelcu, Elena, Democra]ia [i cultura civic`, Ed. Paidea, Bucure[ti, 2000. Lucrareareprezint` materializarea cercet`rii cu tema "Pattern-ul culturii politice în România",realizat` de autoare în perioada 1997-1999.

8Ibidem.9Strategia de securitate na]ional` a României, 2001.10Donnely, Chris, Developing a National Strategy, în „Central and European Issue.

Romanian Foreign Affairs Review“, vol. 3, nr. 2, Buc., 1997, pp. 63-82.

THE ROMANIAN ARMED FORCES AND THE CIVIL SOCIETYThe experts in geopolitics underline that in the last decade, the patterns of the civil-military relations across Central and

Eastern Europe have become more complex and more varied. Poland, the Czech Republic and Hungary have made important

progress in establishing democratic models of civil-military relation, but Romania, Slovakia and Bulgaria are moving too slowly

in the same direction. In the context of the Romanian military reform, the partnership between Romanian Armed Forces and

civil society is one of the directions of The National Security Strategy, but this concept must be developed in new approaches

in order to support the vital national interests and the Romania's integration in European and Euroatlantic structures. With that

end in view we suggest the concept of partnership for national security (defense) between Romanian Armed Forces and

Romanian society.

SUMMARY

îmbun`t`]irea imaginii Armatei înrândul popula]iei;

posibilitatea de g`sire a noi sursede finan]are a Armatei din rândulsociet`]ii civile;

cre[terea interesului tinerilorpentru stagiul militar [i pentru urmareaunei cariere militare;

participarea personalului militar

la diverse activit`]i [i programe na]io-nale [i interna]ionale ale societ`]ii civile;

cre[terea rolului Armatei înîmbog`]irea patrimoniului cultural al]`rii;

îmbun`t`]irea capacit`]ii de reac-]ie a popula]iei la situa]ii de criz`, prinimplicarea Armatei [i a societ`]ii civile înprograme de preg`tire comune [.a.m.d.

În acest context, structurarea rela]ieide parteneriat între Armat` [i societateacivil` trebuie realizat` cu mare aten]ie[i într-un cadru legislativ riguros, astfelîncât s` fie eliminate riscurile [iamenin]`rile ce pun în pericol se-curitatea ambelor subsisteme societale[i, în consecin]`, a întregului sistemsocial.


Puncte de vedere

Arma petrolului- Evolu]ii pe pia]a global\ `n anul 2001 -

Ing.Liviu LUCA,prim-vicepre[edinteCNSLR - Fr\]ia

Pie]ele petroliere de cele dou` p`r]iale Atlanticului sunt înc` sub influen]aatentatului din SUA [i a evenimentelordin Orientul Mijlociu, unde se afl` statelecele mai mari produc`toare de petrolbrut de pe mapamond. Actualul „[oc alpetrolului“ este al patrulea consemnatde seismografele economiei mondiale înultimele trei decenii. Acesta se datoreazìnterac]iunii dintre produc]ie, stocurile [iconsumul mondial de petrol. Factoruldeclan[ator a fost îns` criza din Asia din1998, care a erodat pe termen lungcererea de hidrocarburi, a[a încât pre]ullor a alunecat progresiv de la 20USD/baril la începutul lui 1997, pân`sub nivelul a 11 USD, în februarie 1999.Interven]iile OPEC - care furnizeaz` 40la sut` din produc]ia de petrol a lumii [icontroleaz` 60 la sut` din volumul tran-zac]iilor - în acord cu al]i mari produc`-tori (Mexic [i Norvegia) au dus la dubla-rea pre]ului, pân` la sfâr[itul lui 1999,pentru c` în septembrie 2000 acesta sàting` 35 USD/baril.

1. Nici un „nor negru“ pe cerulpie]ei petrolului

Considerând c` stocurile comercialeale OPEC sunt excedentare, anali[tii autras concluzia c` o nou` febr` a pre]uluipetrolului nu se va înregistra în 2001. Înplus, reluarea exportului de c`tre Irak [io a[teptat` cre[tere a produc]iei ]`rilordin afara OPEC au contribuit, cel maiprobabil, la stabilizarea pre]ului pentruco[ul OPEC în jurul valorii de 26USD/baril [i 28 USD pentru WTI (WestTexas) Intermediate. Situa]ia de pe pia]a

petrolului, considerau aceia[i exper]iaviza]i, va continua, de altfel, s` ramân`sensibil` la factorii conjuncturali, dincategoria interven]iilor OPEC, sau aefectelor unor evenimente extraeco-nomice: intrarea [i ie[irea Irakului de pepia]`. La sfâr[itul anului 2000 se aprecia,pe de alt` parte, c` ]`rile din afara OPECnu pot interveni semnificativ, pe termenscurt, asupra ofertei de hidrocarburi,deoarece n-ar putea pune în circuit noirezerve f`r` a face investi]ii suplimen-tare. Ca urmare centrele interna]ionalede monitorizare [i expertiz`, conchi-deau c` pia]a va fi marcat` în 2001 de:pozi]ia Arabiei Saudite, singura ]ar` dinOPEC care nu produce la întreaga capa-citate; ritmul mediocru al cre[terii eco-nomiei mondiale; instalarea iernii cu po-sibile efecte în nivelul consumului [i înpre]uri.

2. OPEC [i Irak `n jocul petrolierdin vara anului 2001.

Calculele anali[tilor în domeniul pe-trolier au început s` fie zdruncinate îniunie 2001. Atunci, pentru a protesta fa]`de proiectul americano-britanic de revi-zuire a sanc]iunilor ONU impuse în1990, Irakul a încetat exportul de ]i]ei încadrul programului Petrol contra hran`.De asemenea, ministrul irakian al petro-lului, Amer Mohammad, nu a participatnici la reuniunea ministerial` a Organi-za]iei ]`rilor Exportatoare de Petroldesf`[urat` la Viena la mijlocul lunii iu-nie. Ca reac]ie la decizia Irakului, ArabiaSaudit`, cel mai mare produc`tor depetrol brut, la nivel mondial, a asiguratc` va compensa orice lipsuri de pe pia]`.Ne[tiind cu exactitate când va încetaprotestul irakian [i ce impact va aveaacesta pe plan mondial, membrii OPEC

au discutat posibilitatea unei reuniuniextraordinare în iulie.

În]elegerea Irak-ONU a încetat la 3iunie. (Acordul dintre Bagdad [i Organi-za]ia Na]iunilor Unite privind exportullimitat de petrol irakian reprezint` o de-rogare de la embargoul interna]ionalimpus dup` invadarea Kuweitului defor]e irakiene, în august 1990. Acestacord se înnoie[te din [ase în [ase ani,exportul de petrol irakian efectuându-sesub controlul strict al organiza]iei inter-na]ionale).

Întreruperea exportului de petrolirakian, anun]at` de autorit`]ile dinBagdad, reprezinta protestul Irakuluifa]` de hot`rârea de a prelungi doar cu olun` programul Petrol contra hran`.

Decizia Arabiei Saudite de a suplinicantit`]ile irakiene de petrol a relaxatpia]a. Conform unui mecanism adoptatde OPEC, produc]ia de petrol urma s`sporeasc` atunci când pre]ul se situa subpragul minim de 22 de dolari barilul.Pre]ul de referin]` al OPEC este mediacelor mai importante [apte cursuri alepetrolului din lume. „OPEC [i pie]elepetrolului au nevoie de timp pentru a seasigura c` decizia Irakului va produce ocriz`“, eviden]ia la momentul respectivministrul Petrolului din Quatar, Abdu-llah Attiyah. La rândul sù, ministrulsaudit adùga: „Irakul va fi luat în calcul[i v` asigur c` nu va exista o lips` de pia-]`. Nu [tim care e planul lor de ac]iune.Va dura o zi, o lun`, o s`pt`mân`? Nu[tim care e planul“.

Oprirea exporturilor de petrol iraki-an a cauzat în mod firesc o sc`dere aimporturilor în SUA, începând cu a douas`pt`mân` a lunii iulie, în timp ce ]`rileconsumatoare s-au antrenat într-ocompeti]ie din ce în ce mai strâns` pen-


Puncte de vedere

tru cantitatea r`mas` pe pia]`. Stocul dis-ponibil de petrol crud s-a men]inutsc`zut, dup` cum a declarat Departa-mentul pentru Energie al SUA. În urm`-toarele [ase s`pt`mâni s-a înregistrat ou[oar` sc`dere a importurilor de petrolpân` la nivelul de 8,5 milioane debarili/zi, comparativ cu 9,343 milioanebarili/zi în cel de-al doilea semestru.Deoarece dureaz` aproximativ 40 de zi-le pentru ca petrolul din Golf s` ajung`în SUA, lipsa lui de pe pia]` s-a sim]itabia în iulie. Diferen]a între pre]ul pe-trolului de la New York [i cel de pe pia]adin Londra a determinat, mai multecargouri decât erau prev`zute s` se în-drepte c`tre Europa [i nu spre SUA.Petrolul din Marea Nordului a r`mas înEuropa, deoarece diferen]a de pre] nu aacoperit costul transportului c`tre SUA.Decizia OPEC de a nu m`ri imediat pro-duc]ia a accelerat [i ea competi]ia pentrucargouri.

Cursul petrolului a cunoscut, totu[i,în iulie, o cre[tere exploziv` în condi]iileîn care OPEC a emis semnale clare c`-[iva majora produc]ia în acest an. În iulie,barilul de ]i]ei Brent, din Marea Nor-dului, cu livrare în luna septembrie, afost cotat la International Petroleum Ex-change, la 26,63 USD/baril. La NewYork Mercantile Exchange, barilul depetrol de referin]` Light Sweet Crude, culivrare în luna august, a ajuns pân` la28,21 USD/baril. Aceast` evolu]ie ascen-dent` a cursului petrolului s-a concre-tizat într-o cre[tere cu 7,5% pe pia]aamerican`, în timp ce la Londra majora-rea a fost de 2,8%. Interesant este faptulc` major`rile de pre] au intervenit, înmod paradoxal, tocmai în momentul încare Irakul a renun]at la inten]ia de sis-tare a ]i]eiului [i a acceptat prelungireacu înc` cinci luni a programului Petrolcontra hran` al ONU, care redeschideaastfel calea exporturilor de petrol brutîntrerupte în iunie.

Pe scena diploma]iei mondiale auintervenit [i anumite evenimente politi-ce cu repercusiuni asupra comer]ului cu]i]ei. Astfel Marea Britanie [i SUA aurenun]at la reconfigurarea sanc]iunilor -u[urarea achizi]ion`rii de c`tre Irak de

bunuri civile [i înt`rirea controalelorpentru cump`rarea de bunuri militare -dup` ce Rusia a exercitat presiuni înConsiliul Europei în favoarea Irakului.Statul irakian considera acest elementdrept o victorie politic`. Totu[i, contra-cte în valoare de 4,72 miliarde USD dincadrul programului Petrol contra hran`au fost blocate de c`tre SUA [i MareaBritanie, conform unei surse din Minis-terul Irakian al Comer]ului.

În august 2001 pie]ele petroliere dincele dou` p`r]i ale Atlanticului au conti-nuat s` se afle sub influen]a evenimen-telor din Orientul Mijlociu [i a vacan]eide var`. De asemenea, cele mai multerafin`rii [i-au stabilit revizii tehnice, con-tribuind la o diminuare accentuat` astocurilor de distilate. Lichiditatea redus`din ringul interna]ional Petroleum Ex-change (IPE), de la începutul lunii augu-st a fost pus` de c`tre brokeri pe seamaa[tept`rii unui comunicat din partea API(Institutul American al Petrolului). Pe dealt` parte, furtuna tropical` Barry [iimposibilitatea înc`rc`rii a dou` cargouricu ]i]eiul irakian (aproape 4 milioanebarili), în portul turc Ceyhan, au cauzat osc`dere a stocurilor de ]i]ei pe pia]`. Înziua de 14 august, la IPE Londra, pre]ulde închidere pentru ]i]eiul Brent septem-brie 2001, a fost de 25,99 USD/baril, iarla Nymax, 28,01 USD/baril pentru LightSweet Crude Oil. La Tokio, tranzac]iona-rea ]i]eiului din Golful Persic a fost ca [iinexistent`, în condi]iile în care în estulAsiei, marea majoritate a operatorilor s-au aflat în vacan]a de var`.

¥`rile membre OPEC [i-au reconfir-mat inten]ia de a-[i reduce cotele deproduc]ie începând cu 1 septembrie. În-s`, ultimele prognoze ale Agen]ieiInterna]ionale pentru Energie (EIA) dinParis, apreciau pentru acest an, o cre[-tere a cererii mondiale de ]i]ei care se vasitua în jurul mediei de 0,5 milioanebarili/zi. Acest lucru a exercitat presiuniasupra produc`torilor [i în mod deosebitasupra OPEC, în sensul cre[terii cantit`]iide ]i]ei livrate. În ciuda agrementului in-tern de reducere treptat` a cotelor deproduc]ie, OPEC a acoperit în lunaiunie, 35% din cererea mondial` de ]i]ei,

adic` 25,08 milioane barili/zi; cotaprevizional` de produc]ie a OPEC, in-clusiv a Irakului, a totalizat 27,07 milioa-ne barili/zi. Potrivit EIA, institu]ie careeste menit` s` protejeze interesele ]`rilorconsumatoare de ]i]ei împotriva deci-ziilor OPEC, în anul 2002, cererea mon-dial` de ]i]ei va fi de 77,18 milioane bari-li/zi, din care 47,25 milioane barili/zi vorfi asigura]i de ]`rile produc`toare din afa-ra OPEC. Din aceast` cauz`, s-a estimatc` OPEC s`-[i ajusteze cotele deproduc]ie în a doua parte a anului 2001cu peste 400.000 barili/zi, mai mult decâtfusese prev`zut, adic` 27 milioane ba-rili/zi [i cu peste 300.000 mai mult decâtprognoza anterioar` pentru anul 2002.

3. Atentatele teroriste de la 11septembrie [i pia]a petrolului

Atentatele teroriste din 11 septem-brie, din SUA, [i campania din Afgha-nistan [i-au sim]it influen]ele marcanteasupra pie]ei petrolului. Bursa din WallStreet a fost închis` pentru dou` zile. Înaceast` perioad`, pre]ul petrolului a os-cilat. Pre]ul ac]iunilor pentru companiiledin industria petrolier` a mai sc`zut înziua urm`toare atacului.

Cota]iile pentru ]i]eiul Brent au reve-nit la 28,5 USD/baril, dup` ce în 11 sep-tembrie atinseser` un maxim de 30,05USD/baril, pentru scaden]a din octom-brie. OPEC a anun]at prin intermediulMinisterului Petrolului [i ResurselorMinerale din Emiratele Arabe c` vaîncerca nu numai s` stabilizeze pre]ul]i]eiului [i s` suplineasc` cererea nece-sar` de ]i]ei din pia]`. Rezervele Emira-telor Arabe Unite de ]i]ei se cifrau înmomentul respectiv la 89 miliarde barili,în timp ce cele de gaz se ridicau la 6trilioane de metri cubi. De[i ]inta OPECconsta în stabilizarea pie]ei ]i]eiului,oficialul arab a men]ionat c` OPEC valua toate m`surile pentru stabilizareapre]ului „la nivel acceptabil“.

ßocul economic provocat de atacu-rile teroriste din SUA s-a resim]it, îns`,puternic la nivelul economiei mondiale.Un regres evident s-a constatat pe pia]aenergiei, prin sc`derea cererii [i reduce-rea pre]urilor la petrol, combustibil [i


Puncte de vedere

gaze naturale, dar [i în comer] [i trans-porturi, pe fondul sc`derii cererii decombustibil pentru avioane. Pe fundalulunei descre[teri economice, tot mai mul-te firme s-au sim]it amenin]ate de fali-ment. Astfel, marile companii caut` cudisperare formule de autoap`rare în lu-mea economic`, sub spectrul reduceriipre]urilor.

Pre]ul barilului de petrol brut a atinsîn 12 octombrie 21,80 USD la Interna-tional Petroleum Exchange din Londra.La New York Mercantile Exchange bari-lul de petrol de referin]` Light SweetCrude, cu livrare în luna decembrie, asc`zut la 22,82 USD/baril. Ministrul Pe-trolului din Quatar, Abdullah al-Attiyah adeclarat c` OPEC este decis` s`-[i redu-c` produc]ia de petrol pentru a stopasc`derea pre]urilor. Acesta a mai preci-zat c` produc`torii de petrol din Quatarvor sprijini o eventual` decizie a OPECîn acest sens, f`r` a furniza nivelul pre-conizatei reduceri.

Anali[tii estimeaz` c`, la nivel globalexist` suficiente resurse energetice pen-tru a acoperi atât nevoile curente cât [i pecele aferente urm`torilor 20 de ani. Pen-tru dezvoltarea acestor rezerve energe-tice sunt, necesare investi]ii importante,estimate la aproximativ 500-600 miliardedolari. O pondere important` a acesteisume este destinat` dezvolt`rii capacit`-]ilor de produc]ie în domeniul petrolier,astfel încât, s` fie acoperit necesarulmondial pân` în anul 2010. Acestea suntconstat`rile primare ale principalelorstudii efectuate de International EnergyAgency (IEA) [i date publicit`]ii la Con-gresul Mondial al Energiei care a avut locla jum`tatea lunii octombrie la BuenosAires. Robert Priddle, director executiv alIEA, a subliniat cu acel prilej: „Dialogulproduc`tor-consumator începe s` fun-c]ioneze. Studiul înaintat Congresuluiprezint` o strategie de stabilire a unuipre] mediu al petrolului furnizat deOPEC, ceea ce va avea ca rezultat unvenit anual mai ridicat pentru membriiOPEC. Pe baza acestui pre] mediu esteestimat venitul anual pân` în anul 2020“.

Pre[edintele OPEC, Chakib Khelil aremarcat c`, dac` unele state vor încerca

s` beneficieze de pe urma economieiglobale aflate în plin proces de rece-siune, prin reducerea taxelor produselorpetroliere, atunci OPEC va lua m`suri [iva reduce pre]ul la petrolul brut.

Pe de alt` parte, rezervele mondialede petrol au crescut. Studiul efectuat deIEA, „Perspectiva energetic` la nivelmondial, 2001: evaluarea rezerveloractuale în raport cu cre[terea cererii“ apus accentul pe toate formele de ener-gie, pe pre]uri [i pe problema comercia-liz`rii resurselor energetice. Priddleciteaz` ultimele estim`ri ale US Geolo-gical Survey, în care se arat` c` rezervelemondiale de petrol au crescut în modconstant în anii '90, de la 1,190 trilioanebarili în anul 1991 la 1,196 trilioane bariliînregistra]i în anul 2000.

Se estimeaz` c` la nivel global, con-sumul de petrol în anul 2000 s-a cifrat la28 miliarde barili, iar, în urm`torii 10 ani,cererea global` de petrol va evolua la 20de milioane barili/zi.

O problem` serioas` o reprezint`mic[orarea investi]iilor în sfera noilorproduc]ii. Diminuarea a investi]iilor -estimat` la 5% pe an, în timp ce, cre[te-rea cererii este apreciat` la 2% pe an - vadetermina pe termen scurt o produc]iesuplimentar` de 60 milioane barili/zipân` în anul 2010. „Dac` ne baz`m pe ocifr` estimat` cu 5 miliarde barili pentrua asigura o capacitate de produc]ie de 1milion barili/zi în Orientul Mijlociu [i ovaloare de cinci ori mai mare pentru aasigura aceea[i capacitate de produc]ieîn afara ariei mai sus men]ionate, atunci,estim`rile privind necesarul de capitalinvestit pentru a acoperi cererea mondi-al` de petrol (pân` în anul 2010), vordeveni fluctuante“, sunt de p`rere ana-li[tii IEA. Priddle apreciaz` c` o mareparte din aceste investi]ii masive vor fidirec]ionate c`tre Orientul Mijlociu [izona fostei Uniuni Sovietice, iar ]`rileOPEC vor juca un rol important în aceas-t` schem`. Estim`rile respective iau înconsiderare un climat „favorabil“ alinvesti]iilor pentru ]`rile implicate [i pre-]uri ale petrolului care garanteaz` inves-titorilor un venit corect. Studiul a consta-tat c` veniturile anuale din produc]ia de

petrol înregistrate de OPEC vor atingeu[or pragul de 600 miliarde USD în anul2020, fa]` de 500 miliarde USD în cazulscenariului care implic` pre]uri ridicate [imai pu]in de 400 miliarde USD în cazulscenariului care implic` pre]uri sc`zute.

În cadrul aceluia[i Congres de laBuenos Aires s-a eviden]iat [i „cre[tereaexploziv` a industriei gazelor naturale,care a devenit o pia]` global`, subli-niindu-se faptul c` rata cre[terii comer-]ului cu energie tinde s` dep`[easc` ratacurent` a cre[terii cererii pentru ener-gie“. În timp ce comer]ul „înfloritor“ cuenergie ridic` întreb`ri cu privire la se-curitatea energiei - acest lucru rezultânddin instabilitatea ap`rut` la nivel geopo-litic - este evident faptul c` 95% din cre[-terea înregistrat` de produc]ia de ener-gie pân` în anul 2020 va proveni dinexteriorul ]`rilor OECD. „Chiar dac` pro-duc]ia de energie provenit` din cadrul]`rilor OECD cre[te, este necesar ca [i ]`-rile care nu fac parte din aceast` orga-niza]ie s` î[i sporeasc` produc]ia“. LaBuenos Aires, s-a ar`tat c` ]`rile europe-ne care vor deveni dependente, înpropor]ie de 60%, de importurile de gaznatural, în urm`toarea decad`, iar „pre-]ul gazului natural poate înregistra ocre[tere pentru a acoperi aceast` cereresuplimentar`“.

Cel mai sc`zut pre] al ]i]eiului, dinultimii doi ani, a fost atins, în 6 noiem-brie, cu doar câteva zile înaintea întâlni-rii OPEC de la Viena. Pre]urile s-aumic[orat inclusiv în New York, sub nive-lul de 20 USD. Acest nivel, departe de afi cel dorit de membrii OPEC, sfideaz`orice a[teptare cu privire la o evolu]ieconsiderat` de avantajoas` pentru toat`lumea (produc`tori-consumatori).

OPEC ar putea s` decid` un nivel alproduc]iei inferior celui din aprilie 1999- moment dup` care pre]ul mondial acrescut de la 10 USD/baril la 35 USD/ba-ril. Cu toate acestea, ecua]ia pre]uluiviitor al ]i]eiului r`mâne în continuareplin` de necunoscute. De altfel, au ap`-rut informa]ii care probeaz` faptul c`nici chiar membrii OPEC nu-[i respect`propriile angajamente de reducere aproduc]iei. Astfel, potrivit Agen]iei Inter-


Puncte de vedere

na]ionale pentru Energie, în luna octom-brie, produc]ia OPEC a dep`[it, cu900.000 barili/zi, nivelul stabilit de co-mun acord în septembrie 2001.

Chiar dac` OPEC [i-ar fi respectaangajamentele „interne“, pia]a petroluluiar fi înregistrat transform`ri defavorabileorganiza]iei. Cauza principal` a acesteisitua]ii î[i afl` sorgintea în ofensiva de„pia]`“ a exportatorilor din Rusia, Mexic[i Norvegia. Lobby-ul pe care OPEC laînceput, în toamna anului trecut, pe lân-g` cancelariile marilor produc`tori ne-afilia]i la cartel are o singur` explica]ie:OPEC nu mai este interesat s` reduc`produc]ia la nesfâr[it, pentru c` în acestmod [i-ar mic[ora cota de pia]`. Totu[i,pozi]iile oficiale ale Mexicului [i aleRusiei sunt departe de a fi favorabilecartelului. Ministrul rus al Energiei, adeclarat c` în anul 2001 exportul de ]i]eia crescut în primele 10 luni, la 3,02milioane barili/zi de la un nivel de 2,82milioane barili/zi. Rusia [i Mexicul [i-aupropus, în continuare [i pentru 2002 oparticipare serioas` la comer]ul cu ]i]ei.Costurile dezvolt`rii acestor ]`ri reclam`în mod direct redimensionarea partici-p`rii lor la pia]a produselor petroliere.

Ca urmare, în cadrul [edin]ei detranzac]ionare din 14 ianuarie 2002, spe-culatorii de la New York [i-au închis

pozi]iile de vânzare, datorit` evolu]ieicererii [i altor factori tehnici. Astfel,pre]ul ]i]eiului light crude oil cu scaden]aîn luna februarie a atins, în data de 15ianuarie, valoarea de 18,89 USD/baril, însc`dere cu 79 de cen]i, respectiv 4 la sut`fa]` de ziua precedent`, dup` ce, încursul [edin]ei de tranzac]ionare atinse-se chiar un minim de 18,65 USD/baril.Stocurile de produse petroliere rafinate,inclusiv de p`cur` (heating oil) sunt cupeste 20 la sut` mai mari decât celeînregistrate în perioada similar` a anuluitrecut, exercitând presiuni asupra pie]ei.Cota]ia NYMEX pentru p`cur` cu sca-den]a în februarie se situeaz` la 51,66cen]i/galon, cu 2,28 cen]i sau 4,2 la sut`mai pu]in decât în [edin]a anterioar`.Conform datelor Reuters, pe pia]a ameri-can` a produselor petrolului Brent s-asituat la 19,78 USD/baril, în sc`dere cu1,08 USD/baril sau 5,2 la sut` fa]` deziua precedent`. Trendul descendentînregistrat pe pia]a futures a benzinei [i ap`curii a contribuit de asemenea, lamen]inerea unui nivel sc`zut al pie]eipetrolului.

Sc`derea pre]urilor futures labenzin` se explic` [i prin masivele livr`-ri de combustibil european c`tre SUA,pe tot parcursul acestei luni (peste 1,5milioane tone de benzin`). Imediat, pre-

]ul futures al benzinei cu scaden]a în fe-bruarie s-a situat la 55,05 cen]i/galon, însc`dere cu 2,26 cen]i sau 3,9 la sut` fa]`de [edin]a anterioar`.

ConcluziiLumea a intrat dup` 11 septembrie

2001 într-o nou` etap` a organiz`rii pie-]ei petrolului [i a competi]iei pentruenergie. Europa Occidental` [i Japoniasunt evident dezavantaje prin compa-ra]ie cu SUA, Federa]ia Rus`, China [iAsia de Sud-Est. Interesul manifestat demarile corpora]ii petroliere din SUA, UE,Japonia, China [i Rusia se concentreaz`din ce în ce mai insistent asupra AsieiCentrale [i Siberiei. În aceste regiuni s-audepistat principalele resurse de energieale viitorului. Punerea lor în valoare [iintroducerea în circuitul economieimondiale implic`, îns`, aranjamente noiîn planurile politico-diplomatice, pre-cum [i investi]ii constante [i substan]ialeîn infrastructur`, tehnologie [i for]` demunc`. Oricum, indiferent de costuri(ajunse ast`zi la 27$/baril), se contu-reaz` tot mai evident o nou` etap` înexpansiunea economiei mondiale, într-odirec]ie care ar putea dep`[i regulile „jo-cului petrolier“ de la sfâr[itul secoluluiXX, joc în care OPEC de]inea indis-cutabile pozi]ii strategice.

THE WEAPON OF OIL - DEVELOPMENTS ON THE GLOBAL MARKETIN THE YEAR 2001

After the 11th of September 2001, the wholw world entered in a new stage of oil market's organization and competition for

energy. Western Europe and Japan are evidently disadvantaged as compared with USA, Russian Federation, China and South-

Eastern Asia. The main point of interest of the great oil corporations from USA, EU, Japan, China and Russia is focused on Central

Asia and Siberia. The main future energy resources are located in these regions. We need new political-diplomatic plans and

constant and substantial investiments in substructure, technology and labour in order to turn to account and to set on the world

economic circulation these resources.

SUMMARY


Puncte de vedere

Strategiile militarede la teorie la practic\ -

General de brigad\ dr.Visarion NEAGOE

Paradoxal sau nu, de[i a fost utilizat`curent în mai toate domeniile sistemuluisocial global (politic, diplomatic, econo-mic, social, demografic, cultural etc.)înc` de la începutul secolului trecut, no-]iunea de strategie continu` s` fie defini-t` în cvasitotalitatea dic]ionarelor româ-ne[ti mai vechi sau mai noi exclusiv caapar]inând domeniului militar. Astfel, încele mai recente lucr`ri, strategia estedefinit` ca reprezentând „partea compo-nent` a artei militare, care se ocup` cuproblemele preg`tirii, planific`rii [i du-cerii r`zboiului [i opera]iilor militare“1.Faptul este explicabil, dac` se ]ine contde faptul c` strategia a ap`rut [i s-aconsacrat ca un concept fundamental al[tiin]ei [i artei militare.

Cu toate acestea, sfera de cuprindere[i extensia conceptului de strategie cu-nosc deja o dep`[ire a domeniului mili-tar, a[a cum rezult` din lucr`ri de presti-giu [i de larg` circula]ie interna]ional`.

Spre exemplu, într-un dic]ionar occi-dental, dup` ce într-o (aproape) fireasc`prim` accep]ie, strategia este definit` ca„[tiin]a sau arta combin`rii [i utiliz`riimijloacelor de r`zboi în planificarea [iconducerea unor mari manevre [iopera]ii militare“2, ea este recunoscut`ca fiind „un plan, o metod` sau o seriede manevre ori stratageme pentrurealizarea unui ]el sau rezultat specific“3.Mai mult, aceea[i lucrare ofer` o exten-sie mult mai general` strategiei, confe-rindu-i calitatea de „folosire sau exem-plu de utilizare a acestei [tiin]e sau arte“4,cu referire direct` la domeniul militar.

F`r` a intra în detalii, prezentânddefini]ii ale strategiei furnizate de mariteoreticieni sau comandan]i militari de-alungul istoriei, dorim s` subliniem,

pentru început, c` strategia, în general,[i strategia militar`, în special, au dep`[itde mult grani]ele [tiin]ei [i artei militare,ele îmbog`]indu-[i considerabil con]inu-tul [i interferând aproape toate dome-niile sistemului social global. Prin urma-re, în prezent, s-a creat o oarecare [i pedeplin justificat` confuzie, concepte, te-ze, principii [i concep]ii ce pân` mai ierierau incluse în documente programaticeintitulate doctrine (politice, economice,militare etc.), ele apar în prezent încon]inutul unor documente denumitestrategii departamentale, cum este [istrategia militar` a României, f`r` ca, încon]inut, ele s` difere. Este aceast`schimbare una de form` sau de fond? Cuce difer`, de pild`, doctrina militar` ro-mâneasc` de ieri de strategia militar` aRomâniei de azi?5

Un posibil r`spuns la aceste intero-ga]ii ar putea fi: diferen]a dintre doctrin`[i strategie este drumul de la... teorie lapractic`. Pentru c`, dac` doctrina în-seamn` „totalitatea principiilor unui sis-tem politic, [tiin]ific, religios etc.“6, expri-mând a[adar latura ideatic` a unuia saualtuia dintre domeniile men]ionate, stra-tegia - în cele mai multe dintre defini]iileprezentate, prin apartenen]a sa la dome-niile [tiin]ei [i, mai ales, artei - este multmai mult legat` de practic`, de parteaaplicativ` a activit`]ii umane, cu referirela oricare dintre domeniile specificeacesteia.

Pornind de la premisa c` acesteconsidera]ii se afl` [i la baza înnoirilorformale, dar desigur [i de con]inut aleactualelor documente fundamentale cereglementeaz` problematica securit`]ii[i ap`r`rii na]ionale a ]`rii noastre -Strategia de securitate na]ional` [i,respectiv, Strategia militar` a României -r`mâne de v`zut ce trebuie f`cut pentrua parcurge acest, de cele mai multe ori,

anevoios drum al teoriei c`tre practic`.Este ceea ce ne propunem s` suger`m înrândurile ce urmeaz`, cu câteva preci-z`ri necesare.

În primul rând, trebuie eliminat`confuzia dintre strategia militar` - cadocument oficial, ce exprim` op]iuneapolitico-militar` [i stipuleaz` m`surilede urmat pentru transpunerea în practi-c` a prevederilor Strategiei de securitatena]ional` [i strategia ca ramur` a [tiin]ei[i artei militare.

În al doilea rând, trebuie în]eles c`adoptarea unei strategii militare ca docu-ment oficial [i juridic incumb` ac]iuni [im`suri cu implica]ii în teoria [i practicamilitar` - inclusiv în domeniul strategieica ramur` a [tiin]ei [i artei militare -document cu valoare praxiologic` in-contestabil`. Mai trebuie amintit oare c`în raport cu atât de omagiata doctrin`militar` dinainte de 1989 nu a ap`rut înnici un document oficial [i care s` aib`putere de lege la vremea respectiv`?

În sfâr[it, poate fi remarcat adev`rulc` actuala sau viitoarea Strategie militar`a României are la baz` o lege - cea aplanific`rii ap`r`rii na]ionale - care con-]ine responsabilit`]i pentru toate structu-rile politice [i administrative, [i carestipuleaz` prevederi clare de punere înpractic`, adic` de opera]ionalizare aacesteia. În plus, aceast` lege a fostexperimentat` [i aplicat` ani în [ir destate. A[adar, aceast` nou` orientareconceptual` [i pragmatic` se poate con-stitui într-o real` [i binevenit` intrare aRomâniei în rândul ]`rilor civilizate [idezvoltate de pe mapamond. [i, pentruorice român, la acest început de secolXXI, este evident c` accesul în UE [i înNATO înseamn` poarta deschis`României pentru a intra în aceast` lume.Iar una dintre condi]ii este strâns legat`,evident, de domeniul militar.


Puncte de vedere

Revenind în domeniul strict semantic[i [tiin]ific, cu referire la strategiilemilitare, este evident` interdependen]aacestora cu domenii de larg` cu-prindere, cum sunt politica, diploma]ia,economia, demografia ecologia etc.,care domin` rela]iile interna]ionale. Înacest caz, este de remarcat penetrareastrategiilor militare în cele mai diversesfere ale ac]iunii umane, vizând atâtnivelul macro-social, cât [i cel micro-social7. Astfel, sunt evidente conexiunilestrategiilor militare cu domeniile fun-damentale ale societ`]ii contemporane,din care transpare ca primordial rolulacestora în proiectarea [i asigurareafunc]ionalit`]ii sistemului na]ional deap`rare. Ca atare, chiar [i în condi]iileprocesului general de globalizare, rolul[i locul strategiilor militare continu` s`se men]in` constante în evolu]iasistemelor societale [i organiza]ionale.Elocvent în acest sens este faptul c`func]iile de orientare, direc]ionare apoliticii militare a statelor, de prevenire[i descurajare a ac]iunilor ostile exer-citate de strategiile militare sunt nelipsiteîn demersurile politico-diplomaticeîntreprinse în planul rela]iilor inter-na]ionale.

În acest context, strategiile militarevizând realizarea unor obiective petermen scurt, mediu [i chiar lung (prinviziunile strategice elaborate) sunt denatur` s` materializeze [i, uneori, s`influen]eze politica, în general, politicamilitar`, în special, a statelor. Cu ocondi]ie, îns`: prevederile acestora s` fieopera]ionalizate, adic` transpuse înrealitate. [i chiar dac` modalit`]ileconcrete de realizare a acestui lucru suntdeja inserate în reglement`rile oficiale,f`când obiectul procesului de planifi-care strategic` a ap`r`rii - pentru carefiin]eaz` structuri specializate [i exist`proceduri de lucru clar definite -,consider`m c` acest proces este mereuperfectibil, susceptibil de îmbun`t`]iri,pe baza experien]ei acumulate, dar [i aunor clarific`ri conceptuale [i apro-fund`ri necesare pentru func]ionareaunui mecanism atât de complex.

Având în vedere considera]iile mai

sus prezentate, opin`m c` trebuie clarprecizate elementele definitorii, decon]inut ale unei strategii militare cadocument fundamental, oficial al unuistat. Astfel, pentru a putea constitui uninstrument de lucru în solu]ionareaprincipalelor probleme ce privesc ap`ra-rea na]ional`, strategia militar` trebuie s`con]in`, obligatoriu, urm`toarele ele-mente:

definirea tipului de r`zboi pe carear putea s`-l duc` România, cu referiredirect` la con]inutul, fizionomia, tipolo-gia, condi]iile de declan[are [i derulare,mediile de confruntare, amploare spa-]ial` [i temporal` etc.;

analiza strategic` a mediului desecuritate [i a factorilor de risc, pe bazac`reia s` poat` fi identifica]i poten]ialiiadversari;

definirea intereselor na]ionaleprin prisma obiectivului fundamental alap`r`rii na]ionale;

decelarea obiectivelor militarena]ionale;

statuarea principiilor [i concep-telor strategice fundamentale, care s`stea la baza concep]iei privind ap`rareana]ional`;

formularea misiunilor strategiceale armatei, pe baza obiectivelor politiciide ap`rare [i priorit`]ilor acesteia. Elevor trebui s` decurg` din obiectivelemilitare na]ionale [i s` se întemeieze peprincipiile [i conceptele strategice fun-damentale, men]ionându-se în modexpres misiunile pentru situa]iile depace, criz` [i r`zboi;

stipularea modului de structurare[i organizare a for]elor armate pentruîndeplinirea misiunilor stabilite;

precizarea elementelor de baz`privind concep]ia de preg`tire [i anga-jare a for]elor armate în ac]iuni militare;

stabilirea principiilor privindrealizarea logisticii for]elor armate [i aac]iunilor militare ce ar putea fi duse deacestea;

statuarea concep]iei de realizarea conducerii for]elor sistemului na]ionalde ap`rare;

precizarea modalit`]ilor de preg`-tire a infrastructurii teritoriale na]ionale;

indicarea modalit`]ilor concretede preg`tire a popula]iei, teritoriului [ieconomiei na]ionale pentru ap`rare;

stipularea resurselor necesareap`r`rii armate a ]`rii, cu precizarea con-cret` a personalului, mijloacelor finan-ciare, tehnologice, [tiin]ifice, materiale [ide alt` natur`, ce vor fi alocate de statpentru materializarea prevederilor stra-tegiei militare.

F`r` îndoial` c` ponderea unuia saualtuia dintre elementele men]ionate - alc`ror num`r poate fi mai mare sau mairestrâns - ca [i gradul de detaliere aacestora vor fi determinate de baza le-gal` pe care o întemeiaz`. În acela[itimp, îns`, va trebui avut în vedere c`aceste prevederi vor constitui bazalegal` pentru întregul lan] de planificarestrategic` [i opera]ional` la toate nivelu-rile ierarhice ale armatei. Este [i acestaunul dintre motivele pentru care în fun-damentarea strategiei militare trebuie ur-mat` cu stricte]e o metodologie de ela-borare, ce va trebui parcurs` pas cu pas.

Cu siguran]` c` întârzierea apari]iei,cu peridiocitatea prev`zut` de lege, astrategiilor de securitate na]ional` [i,respectiv, militar`, se explic` [i prin lipsaunei astfel de metodologii. Convingereanoastr` este c` aceast` problematic` ]ine[i de un exerci]iu democratic în curs deopera]ionalizare înc` în societatea româ-neasc`, de azi. Privind metodologia deelaborare a strategiei militare, care anga-jeaz` îndeosebi structuri militare, este deremarcat c` ea este bine articulat`,existând premisele necesare pentru ofundamentare [tiin]ific` [i o elaborareoportun` a acestui document deosebitde important pentru evolu]ia [ifunc]ionalitatea sistemului na]ional deap`rare.

În opinia noastr`, cu cât sunt maiangajate mai multe structuri [i puncte devedere, cu atât mai mult cresc [ansele decon[tientizare a tuturor celor chema]i s`concure la opera]ionalizarea strategieimilitare de azi [i de mâine. Prin urmare,stabilirea unor responsabilit`]i clare, cutermene precise de elaborare, creareaunui flux informa]ional coerent [i opera-tiv, precum [i asigurarea premiselor


Puncte de vedere

necesare pentru realizarea feed-back-ului indispensabil aducerii corectivelorce se impun, atât în procesul de ela-borare, cât, mai ales, în cel de aplicare,reprezint` tot atâtea [anse de cre[tere aeficien]ei activit`]ilor presupuse deopera]ionalizarea strategiei militare.

Desigur, drumul de la teorie lapractic` în ceea ce prive[te strategiilemilitare, în general, [i a celei române[tiîn special, constituie un proces deosebitde complex, a c`rui dinamic` poate fiaccelerat` prin cunoa[terea [i dirijareaac]iunii tuturor factorilor ce îl influen-]eaz`. Amintind, de pild`, fie [i numaifactorii politic [i economico-financiar

este suficient, credem, pentru a în]elegecomplexitatea acestui proces.

Important este ca factorii de deciziemilitar`, ca [i structurile de concep]ie [iexecu]ie implicate în elaborarea [imaterializarea prevederilor strategieimilitare s` identifice solu]iile pragmaticeoptime pentru aplicarea, în planconceptual [i ac]ional, a cerin]elorformulate în acest document fundamen-tal pentru ap`rarea na]ional` aRomâniei.

F`r` doar [i poate c` a avea docu-mente bine întocmite este un lucrunecesar, dar, cel mai adesea, nu [i sufi-cient. [i aceasta, pentru c` documentele

de planificare trebuie s` fie realistîntocmite [i bazate pe resurse umane [imateriale suficiente [i capabile s` duc`la îndeplinire misiunile stabilite. Ceea cepresupune pragmatism [i realism înmunca de concep]ie, dar [i poten]ialreal, uman [i material, în m`sur` s`materializeze sinuosul drum al strate-giilor militare de la teorie la practic`.Ceea ce ne întoarce, din nou, la unpostulat al originilor mai vechi sau dinvremurile moderne - mereu actuale, îns`- ale strategiei. Pentru c`, totu[i, ear`mâne „arta reparti]iei [i folosiriimijloacelor militare pentru înf`ptuireascopurilor politicii“8.

NOTE1DEX, Dic]ionarul explicativ al limbii române, Academia Român`, Institutul de

lingvistic` „Iorgu Iordan“, Editura „Univers Enciclopedic“, edi]ia a II-a, Bucure[ti, 1998,p.1024.

2Webster's Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English language, GramercyBooks, New York, 1989, p.1404.

3Ibidem.4Ibidem.

5Pentru a nu spori confuzia, men]ion`m c` "doctrina", ca [i concept, continu` s` fieutilizat, inclusiv în domeniul militar (exemplu: doctrina ac]iunilor întrunite, doctrinafor]elor terestre etc.), con]inutul s`u fiind, îns`, semnificativ diferit (n.a.).

6DEX, ibidem, p.313.7Prof.univ.col.dr. Constantin Oni[or, în „Strategia militar` româneasc` în epoca

modern`“, Editura NUMMUS, Bucure[ti, 1999, p. 209.8B.H.Lidell Hart, Strategia ac]iunilor indirecte, Editura Militar`, Bucure[ti, 1973, p.

333.

THE THEORY AND THE PRACTICE OF THEMILITARY STRATEGIES

The military strategy's path from theory to practice is a very complex process. Its dynamic is possible to be accelerated by

the knowledge and the management of the influential factors (for example, political factors, economic and financial factors).

Summary


Puncte de vedere

Migra]ia de popula]ie,amenin]are non-militar\ la adresasecurit\]ii na]ionale a României

ConsilierDan Pârvulescu

1. Fenomenul migra]iei de popula]ie.Considera]ii generale

România se afl` la începutul seco-lului al XXI-lea în plin proces demodernizare a întregii societ`]i, într-uncontext interna]ional marcat de muta]iif`r` precedent.

Evolu]iile specifice tranzi]iei [i modi-fic`rile arhitecturii globale de securitatedeschid oportunit`]i reale, creeaz`responsabilit`]i suplimentare [i gene-reaz` provoc`ri complexe.

Potrivit anali[tilor politici [i militariautohtoni [i occidentali, România nueste [i nu se va afla, în viitorul apropiat,în fa]a vreunei amenin]`ri majore, de tipmilitar clasic, la adresa securit`]ii salena]ionale.

Programele pe termen scurt [i mediueviden]iaz` posibilitatea riscurilor denatur` nemilitar`, la adresa securit`]iina]ionale, în mod special a celor de na-tur` intern`, specifice domeniilor econo-mice, financiare, sociale [i ecologice.

Într-un mediu de securitate complex,difuz [i deosebit de fluidizat, caracterizatde l`rgirea spectrului riscurilor necon-ven]ionale, diversificarea tipologiei cri-zelor [i conflictelor, disocierea net` întreevolu]iile din mediul intern [i cel inter-na]ional devine tot mai greu de realizat[i st`pânit într-o lume a globaliz`rii [i ainterdependen]elor multiple între state.

Pe acest fundal asist`m la o drastic`reevaluare a conceptului de securitateinterna]ional`, respectiv na]ional`, însensul c` priorit`]ile de ordin geopoliticau început s` cedeze locul, în modgradual, unei alte provoc`ri la fel depresante, dar îndelung amânate sau ne-glijate, reprezentat` de raportul omuluicu mediul s`u.

Strategia de securitate na]ional` aRomâniei men]ioneaz` ca principali fac-tori de risc la adresa securit`]ii ]`rii1:

posibile evolu]ii negative în plansubregional în domeniul democratiz`rii,respect`rii drepturilor omului [i dez-volt`rii economice, care ar putea generacrize acute cu efecte destabilizatoare peo arie extins`;

proliferarea armelor de distrugereîn mas`, a tehnologiilor [i materialelornucleare, a armamentelor [i mijloacelorletale neconven]ionale;

proliferarea [i dezvoltarea re]e-lelor teroriste, a crimei organizate trans-na]ionale, a traficului ilegal de persoane,droguri, armamente [i muni]ie, materialeradioactive [i strategice;

migra]ia clandestin` [i apari]iaunor fluxuri masive de refugia]i;

ac]iunile de incitare la extremism,intoleran]`, separatism sau xenofobie,care pot afecta statul român [i promo-varea valorilor democratice;

decalaje între nivelurile de asigu-rare a securit`]ii [i gradul de stabilitate alstatelor din proximitatea României;

limitarea accesului statului românla unele resurse [i oportunit`]i regionale,importante pentru realizarea intereselorna]ionale.

Acestora li se adaug` noile provoc`rigenerate de riscurile asimetrice aflate încontinu` diversificare, mobilitate [i inter-dependen]` cu vulnerabilit`]ile interne2.

Privit` prin prisma surselor de inse-curitate specifice secolului al XX-lea,migra]ia de popula]ie încorporeaz` înesen]a sa existen]a în timp [i spa]iu aunor vectori specifici fenomenului3.

În prima categorie sunt cumulate seg-mentele clasice dintre care enumer`m:

pauperizarea excesiv` a unor re-giuni [i zone geografice, reapari]ia [i

inflamarea periodic` a conflictelor inter-etnice [i interconfesionale, grefate peinstabilitate politic` [i nerespectareadrepturilor omului [i a minorit`]ilor,accidentele ecologice de propor]ii ur-mate de schimb`ri geoclimatice. Un altvector prive[te existen]a [i dezvoltareaunor factori emergen]i actuali deter-mina]i de politici demografice [i migra-]ioniste etatiste disimulate, precum ex-portul [i importul demografic de popu-la]ie (China, India, Pakistan, Bangla-desh, SUA, Canada, ]`rile scandinave [idin Benelux etc.) peste care se suprapunac]iunile non-conven]ionale specificecrimei organizate transna]ionale [i tero-rismului interna]ional, mi[c`rilor necon-trolate de popula]ie în momentele detensiune ori criz` accentuat` (Kosovo,Afghanistan, Ruanda, Liberia, Somaliaetc.). Asupra rezultantei celor doi vectorimen]iona]i se adaug` presiunea cres-când` a unor noi germeni generatori demigra]ie:

explozia demografic` (bombademografic`) datorat` totalei lipse decoeren]` a politicii demografice la nivelmondial [i na]ional;

insuficien]a surselor de ap` lanivel planetar;

criza alimentar` major` (bombas`r`ciei) urmare a unei dezvolt`ri haoticeîntre regiuni [i zone geografice, dar [i alipsei de perspectiv` în utilizarea resur-selor existente la dispozi]ia umanit`]ii.

Pentru a sublinia tendin]ele [i pers-pectivele fenomenului popula]ional lanivelul secolului al XXI-lea apreciez cautil` prezentarea unor date statistice pecare speciali[ti demografi [i umanitari lerecunosc ca fiind de referin]`4.

Conform acestora, la începutul se-colului al XX-lea, popula]ia globuluinum`r` circa 1,5 miliarde de persoane,


Puncte de vedere

iar la sfâr[itul perioadei men]ionateaproximativ 6 miliarde de oameni. Prog-noza speciali[tilor în domeniu avan-seaz` pentru prima jum`tate a secoluluial XXI-lea o popula]ie planetar` deaproximativ 10 miliarde de oameni, dincare circa 2-2,5 miliarde de oameni vormigra din zonele de origine, din diversecauze (s`r`cie, conflicte armate, politicietatiste - export [i import demografic,export de fundamentalism religios [icultural - dezastre naturale ori ecolo-gice) c`tre regiuni sau zone geograficefavorabile dezvolt`rii umane. Lipsa uneistrategii demografice, inclusiv în ceea ceprive[te politica migra]ionist` (cu ex-cep]ia unor state occidentale dezvoltate(SUA, Canada, Australia, Germania,Marea Britanie) dovede[te c` amploareafenomenului a generat intensificareaconstant` a gradului de importan]`public` [i politic` a acestuia, perceputtot mai mult ca o amenin]are la adresastabilit`]ii economice, sociale [i demediu, a echilibrului etnic [i cultural,civiliza]ional în fond, cu implica]ii direc-te asupra securit`]ii umane, pe termenmediu [i lung.

Studiile comparative eviden]iaz` c`în urm`torii 20-30 ani popula]ia Indiei ova întrece pe cea a Chinei, iar popula]iaAfricii în aceea[i perioad` se va tripla,fapt care va impune cu acuitate necesita-tea elabor`rii unei strategii demograficemondiale, inclusiv pe palierul migra]io-nist, mai ales în contextul intensific`riivectorilor generatori de ac]iuni specificecrimei organizate transna]ionale [i tero-rismului interna]ional.

Asocierea fenomenului migra]ionistde popula]ie crimei organizate transna-]ionale [i terorismului interna]ional s-af`cut în baza analizei aprofundate efec-tuate de speciali[ti [i anali[ti în domeniu,care au reliefat amploarea trinomului înstrâns` corela]ie cu cauzele generatoare[i implica]iile asupra sistemului de secu-ritate a statelor.

De altfel, trebuie men]ionat c`, lanivelul Uniunii Europene, trinomulamintit anterior este tratat unitar încadrul Pilonului III - Justi]ie, AfaceriInterne (JAI), aspect care denot`

importan]a agresivit`]ii acestuia asuprastructurii de securitate european` petermen mediu [i lung.

Analiza violen]elor [i conflictelorinteretnice [i religioase specifice ultimu-lui deceniu al secolului al XX-lea referi-toare la migra]ia masiv` de popula]ie caelement non-militar a eviden]iat urm`-toarele aspecte:

tendin]a folosirii expulz`rilor înmas` ca arm` de r`zboi [i ca mijloc de acrea societ`]ile omogene din punct devedere etnic sau cultural (situa]ii ilus-trative tipice în spa]iul ex-URSS, al fosteiR.S.F. Iugoslavia, dar [i în „poligoaneexperimentale de mai mic` dimensiune“,precum Burundi, Somalia, Liberia,Etiopia, Cambodgia etc.). În opinianoastr`, migra]ia de popula]ie sub di-versele forme de manifestare (emigra]ie,imigra]ie, deplas`ri for]ate, trafic necon-trolat de persoane, exoduri de refugia]ietc.) generate de conflictele de naturètnico-religioas` [i social-economic`,este tot mai des uzitat` ca form` non-militar` de sus]inere a preten]iilor terito-riale ori de autodeterminare ale unorminorit`]i, care sunt subtil sus]inute devechile sau noile centre de putere (eco-nomico-financiare, politico-militare, reli-gioase, demografice);

exacerbarea activit`]ilor caracte-ristice crimei organizate transna]ionale [iterorismului interna]ional a avut ca efect[i masive deplas`ri de popula]ie caurmare a unor forme de disperare amaselor provocate de a[a-zise procesesocial-culturale etnice (exemplificativefiind situa]iile din spa]iul central-african,dar mai ales cele din zona adiacent`României, precum cele din Kosovo,Transnistria, dar [i cele din Afghanistan,Yemen, Sudan etc.;

fluxurile masive de popula]ie - re-fugia]i sau deplasa]i for]at - sunt tot maides folosite ca „scuturi umane“ sau„pierderi colaterale“ în atingerea obiec-tivelor tactice sau strategice ale momen-tului de c`tre „actori“ afla]i în disput` (si-tua]iile din Kosovo, Cecenia, fâ[ia Gaza[i Cisiordania, fostul Kurdistan etc.),inclusiv [i manipularea opiniei publice [ia organismelor interna]ionale.

Comentând aceste tendin]e nu pu-tem s` nu fim de acord cu pozi]ia orga-nismelor interna]ionale (ONU - ICNUR,OIM, PNUD, Banca Mondial`) care, înesen]`, arat` c` „deplas`rile for]ate aleminorit`]ilor, inclusiv tacticile de depo-pulare sau repopulare folosite pentru asus]ine preten]ii teritoriale sau deautodeterminare au devenit o practicàbominabil` a lumii contemporane“5.

Evenimentele din 11.09.2001 dinSUA au reliefat nu numai caren]ele stra-tegice la nivel mondial dar mai ales aupus în valoare consensul umanit`]ii înceea ce prive[te combaterea tero-rismului interna]ional.

De altfel, SUA, NATO [i UE auînceput reproiectarea categoriilor deriscuri [i amenin]`ri la adresa statelor [i aumanit`]ii, precum [i remodelarea stra-tegiilor de lupt` împotriva terorismului.La nivel interna]ional, ONU [i UE vorpune în pozi]ie de lucru, pe m`suraratific`rii, Conven]ia ONU referitoare lacriminalitatea transfrontalier`, adoptat`în anul 2000 la Palermo, care cuprinde [iaspecte legate de migra]ia de persoane.

2. România [i migra]ia de persoaneUna din dimensiunile majore ale

procesului de democratizare a societ`]iiromâne[ti dup` 1989 a constituit-o de-mersul de modificare [i adoptare alegisla]iei [i practicii autorit`]ilor româneîn vederea realiz`rii unei concordan]e cureglement`rile interna]ionale în dome-niul drepturilor omului, inclusiv în ceeace prive[te crearea unui sistem deadoptare [i aplicare a prevederilor drep-tului umanitar.

Exercitarea efectiv` a dreptului laliber` circula]ie a persoanelor peteritoriul României a plasat rapid ]aranoastr` \ntr-un nou [i complex contextde migra]ie regional` determinat defactori multipli - economici, politici,demografici [i culturali - la care s-auadùgat influen]ele mediului desecuritate interna]ional.

Analiza situa]iilor conflictuale dinarealul imediat [i proxim României neîndrept`]e[te s` înaint`m câteva apre-cieri de ordin politico-militar:


Puncte de vedere

dezintegrarea unor conglomerateumane de propor]ii (ex URSS [i fostaR.S.F. Iugoslavia) au eviden]iat interesulnoilor centre de putere fa]` de ceea cereprezint` Balcanii în structura actual`de securitate a Uniunii Europene.Implozia sistemic` a avut ca rezultat [iputernice mi[c`ri de popula]ie care ar fiputut afecta la un moment dat [isecuritatea na]ional` a României;

crizele declan[ate în vecin`tateaRomâniei (spa]iul ex-iugoslav, Transnis-tria), finalizate prin agresiuni militare, aubeneficiat [i de aportul ac]iunilor non-militare, reprezentate de vectori na]io-nalism-extremismului [i ai fanatismuluietnico-religios, coroborat cu derapajuleconomic social. Crizele din Kosovo [iTransnistria au fost exploatate în „joculde interese“ practicat de importantecentre de putere (SUA, NATO, UE,Germania, Federa]ia Rus`);

noua arhitectur` european` desecuritate s-a dovedit a avea la baz` [i oanumit` violen]` organizat`. Sus]inemacest punct de vedere atât prin ceea ces-a întâmplat în Bosnia - Her]egovina,Cecenia, Transnistria [i Kosovo ([i mainou în Afganistan), cât mai ales prinfaptul c` nu exist` o strategie mondial`privind gestionarea crizelor majore pemapamond (exemplificativ` este „crizaterorismului“, dar [i modul în care estegestionat` crima organizat` transna-]ional` [i migra]ia de popula]ie).

Dispunerea geografic` a României,la intersec]ia axelor S-N, E-V, cecoincide cu rutele istorice ale marilorfluxuri migratorii de popula]ie o înscriuîn condi]iile actuale în rândul ]`rilor detranzit sau de a[teptare.

Recenta Conferin]` regional` privindcombaterea migra]iei ilegale6, ]inut` laBucure[ti în prim`vara anului 2001, arelevat, prin Comisia European`, c`„România nu dispune de o politic` îndomeniul migra]iei, bazat` pe un studiu[tiin]ific“.

Absen]a unei politici coerente [i aunui mecanism de control adecvatasupra fenomenului migra]iei genereaz`multiple consecin]e negative, dintre careputem distinge:

prezen]a pe teritoriul na]ional aunor comunit`]i str`ine extrem deeterogene din punct de vedere etnic,lingvistic, religios [i cultural, ceea ceimplic` dificult`]i majore de adaptare înrela]iile cu localnicii [i constituie poten-]iale surse de conflict între grupuri rivale(pakistanezi [i indieni, între ace[tia [ibengalezi sau tamili, între turci [i kurzi,irakieni [i iranieni, sârbi [i albanezi etc.);

implicarea unor structuri crimina-le în traficul ilicit de persoane; posibilita-tea ca migran]ii, determina]i de situa]ialor critic`, s` fie recruta]i cu u[urin]` deorganiza]ii ale crimei transna]ionale [iterorismului interna]ional pentru a fifolosi]i în opera]iuni specifice acestora,rezultând implicit, a[a numitul „importde criminalitate“, iar pe termen scurt [imediu, alterarea mediului interlopautohton, erodarea imaginii ]`rii în planextern [i intern, inclusiv a sistemuluina]ional de securitate [i ap`rare;

posibilitatea folosirii teritoriuluina]ional ca refugiu sau zon` de a[tep-tare de c`tre infractorii da]i în urm`rirede Interpol, de persoanele care aus`vâr[it crime împotriva umanit`]ii sau aCartei Na]iunilor Unite, a celor carereprezint` un pericol pentru siguran]ana]ional`, a persoanelor care fac partedin grup`ri teroriste sau organiza]iicriminale ori care sunt implicate înopera]iuni caracteristice crimei organi-zate transna]ionale;

modificarea structurii sociale apopula]iei pe termen mediu [i lung, ca [iposibilitatea transmiterii de c`tre mi-gran]i a unor boli specifice zonei dincare provin cu implica]ii deosebiteasupra structurii genetice [i demograficea popula]iei autohtone [i, deci, aexisten]ei ca stat [i na]iune.

Obiectivul principal al ac]iunii mili-tare violente sau nonviolente, îndeosebiîn cazul situa]iilor atipice, gen atentatterorist de propor]ii, deplas`ri for]ate depopula]ie în scop de omogenizareetnic` sau cultural` [i ca tactic` der`zboi conven]ional, este restabilireaordinii constitu]ionale, respectiv ap`ra-rea acesteia, a institu]iilor statului dedrept [i a democra]iei. Consider`m c`

prezen]a for]elor [i mijloacelor apar]i-nând Ministerului Ap`r`rii Na]ionalepentru gestionarea crizelor generate deelementele non-conven]ionale, inde-pendent sau în cooperare cu Ministerulde Interne [i Serviciile speciale, trebuies` se efectueze în baza unei legisla]iiadecvate atât pentru situa]ii-standard,cât mai ales pentru cele atipice. Ne ex-prim`m opinia c` insuficien]a pre-vederilor actelor normative referitoare laatribu]iile [i componen]a organelor careordon` [i conduc nemijlocit ac]iunilemilitare, precum [i atribu]iile administra-]iei publice centrale [i locale î[i vor g`sirezolvarea într-un timp cât mai scurt.

În gestionarea situa]iilor de criz`,credem c` asigurarea consilierii juridicea comandantului cap`t` aspecte deo-sebite [i determinante în luarea deciziei[i punerea ei în practic`, în conformitatecu misiunile întrebuin]ate în practic`,dar [i cu încadrarea acestora în limitelelegilor care guverneaz` societatea.

Gradualitatea interven]iei for]elor deordine public` [i interven]ia for]elorapar]inând Ministerului Ap`r`rii Na]io-nale - în special în situa]ii atipice,precum masive mi[c`ri migratorii depopula]ie din/spre România (de ordinul5000-10.000 persoane) - impune preci-z`ri mult mai clare decât cele actuale,având în vedere formele de manifestarenonviolente sau violente la care trebuies` r`spund` for]ele angajate în rezol-varea situa]iei de criz`.

Cu privire la cooperarea for]elorparticipante la rezolvarea unor situa]iiatipice, credem c` este necesar` oabordare pragmatic` a acesteia, înc` dintimp de pace, exersându-se diverse sce-narii în cadrul aplica]iilor de stat major lanivel na]ional [i al exerci]iilor interna]io-nale, cu implicarea for]elor [i mijloacelordin Ministerul de Interne, MinisterulAp`r`rii Na]ionale, Serviciile Speciale [iadministra]iile publice centrale [i locale.

Pentru îmbun`t`]irea cadrului juridic[i organizatoric al interven]iei pentrugestionarea unei situa]ii de criz`propunem:

delimitarea prin lege a situa]iilorreferitoare la respectarea drepturilor


Puncte de vedere

omului referitoare la interven]ia for]elorangrenate în restabilirea ordinii constitu-]ionale, de actele ce contravin normelorde drept intern privitoare la indepen-den]a, suveranitatea [i integritatea teri-torial` a statului român;

perfec]ionarea cooper`rii la nivelcentral [i local între toate structurileSistemului Na]ional de Securitate [iAp`rare, a planurilor [i procedeelor,pentru cunoa[terea [i st`pânirea situa]ieioperative, asigurarea [i contracarareaac]iunilor agresive interne;

cuprinderea în regulamentelemilitare, în curs de elaborare, a unorterminologii [i principii de lupt` unice,forme [i procedee non-violente sauviolen]e adecvate comportamentelorSistemului Na]ional de Securitate [iAp`rare în cazul interven]iei pentru ges-tionarea unei crize ori pentru restabilireaordinii constitu]ionale;

introducerea în regulamentelemilitare în curs de editare a unor regle-

ment`ri detaliate, pe baza legilor, princare s` se proiecteze modul de ac]iu-ne/interven]ie, pe categorii de structuri[i misiuni, precum [i modalit`]i deexercitare a dreptului de folosire a for]eiîn situa]ii de criz`, distinct, pentruopera]ii militare [i de natur` necon-ven]ional`;

realizarea unui complex na]ionalde leg`tur`, interoperabil atât cu for]eleSistemului Na]ional de Securitate [iAp`rare, cât [i cu cele ale administra]ieipublice centrale [i locale, care s`permit` conducerea for]elor pe timpulac]iunilor desf`[urate;

includerea în compunerea For]e-lor de Reac]ie Rapid` [i a unor nucleespecifice Ministerului de Interne [iServiciilor Speciale (crima organizat`,migra]ie ilegal`, terorism) care s` ac]io-neze în special împotriva elementelornon-conven]ionale în zona de respon-sabilitate/zona de opera]ii militare;

participarea la exerci]ii [i aplica]ii

multina]ionale „gen CMX“ de gestionarea crizelor [i a elementelor nominalizatedin structurile Ministerului de Interne,Serviciilor Speciale [i ale administra]ieipublice centrale [i locale.

ConcluziiF`r` a avea preten]ia epuiz`rii conse-

cin]elor generate de fenomenul migra-]ionist de popula]ie ]in s` eviden]iez c`în persectiva ader`rii României la UE,este de a[teptat ca ]ara noastr` s` devin`]int`, urmând a fi supus` unei presiunimult mai sporite fa]` de cea pe care ogenereaz` actuala situa]ie de ]ar` detranzit. Având în vedere situa]ia prezen-t` [i perspectiva apropiat`, apreciem cajust` regândirea strategiei na]ionale desecuritate [i ap`rare, reevaluând impor-tan]a riscurilor non-conven]ionale dincomponen]a trinomului crima organi-zat` - migra]ie de popula]ie - terorism capoten]iale mijloace de ducere a unuiviitor r`zboi.

Summary

HUMAN MIGRATION - NON-MILITARY THREATENINGTO THE NATIONAL SECURITY

We can not exhaust the consequences generated by the human migration phenomenon, but we must understand that our

country might became the target for an increased transit of population in the expectation of Romanian's integration in EU.

Within this framework it is necessary to reevaluate The National Security Strategy and the new appraisement of the non-

conventional risks within the trinomial of organized crime - human migration - terrorism.

NOTE1Strategia de securitate na]ional` a României. Garantarea democra]iei [i a libert`]ilor

fundamentale, dezvoltare economic` [i social` sus]inut` [i durabil`, aderare la NATO [iintegrare în UE, noiembrie 2001, Bucure[ti.

2Ibidem.3Dan Pârvulescu, Abordarea migra]iei de popula]ie ca factor de risc la adresa

securit`]ii na]ionale, Revista Funda]iei Colegiului Na]ional de Ap`rare, Bucure[ti, 1/2001.4Date provenind din statisticile: PNUD/ONU, ICNUR, OIM, Banca Mondial`

(Refworld CD ROM, 2000 Bucure[ti).5Petit L., Changing Conception of Security in the Third World, The World Quarterly

vol.17/3, 1996.6Raport privind migra]ia ilegal`. România, Ministerul de Interne, 6 martie 2001,

Bucure[ti.


Puncte de vedere

Colonel (r.) dr.Constantin MO{TOFLEI

Abordarea problematicii op]iunilor [iexigen]elor dintr-un anumit domeniuimpune, din start, clarificarea [i delimita-rea unor aspecte ce-i determin` con]inu-tul (totalitatea elementelor constitutiveesen]iale) [i forma (modul de existen]`,de organizare [i de structurare a elemen-telor constitutive). În cazul nostru, cre-dem c` prezint` interes s` preciz`m: celoc [i rol se acord` cercet`rii [tiin]ificemilitare în ansamblul cercet`rii [tiin]ificena]ionale? De la bun început, trebuie s`eviden]iem faptul c`, în România, „cer-cetarea [tiin]ific`, dezvoltarea tehnolo-gic` [i inovarea sunt priorit`]i na]ionale“,c` activitatea este stimulat` prin m`suridirecte [i indirecte, f`r` a exista limitesau constrângeri în desf`[urarea aces-teia, indiferent de tipul de proprietate [ide forma de organizare a acestora1.Totodat`, se apreciaz` c` „alocarea dec`tre stat a resurselor financiare în acestscop este prioritate a cheltuielilor buge-tare“ [i c` „resursele bugetare alocateprin bugetul de stat la cap. „cercetare[tiin]ific`“ trebuie s` ]in` seama detendin]ele mondiale în domeniu [i s` nufie mai mici de o cincime fa]` de resurse-le bugetare alocate la cap. „înv`]`mânt“.2

Din motive mai mult sau mai pu]inabsconse, dup` 12 ani de reforme, res-tructur`ri etc., cercetarea [tiin]ific` sedesf`[oar` într-un semivid legislativ, însensul c` nu dispunem de o Lege acercet`rii [tiin]ifice ori de un Statut alcercet`torului [tiin]ific, ci doar de anu-mite ordonan]e, hot`râri, legi pentruaprobarea acestora, [i care, în fond,

rezolv` numai probleme sectoriale oripunctuale ale domeniului de referin]`.Contrar practicii din alte domenii, încazul cercet`rii [tiin]ifice s-au abrogatlegi (ex. a Statutului cercet`torului [tiin-]ific) f`r` a se înlocui cu un alt actlegislativ.

Pe plan na]ional, la numai patru lunide la Revolu]ia din decembrie 1989, maiexact la 28.04.1990, se emitea, cu nr.458,„Hot`rârea privind stabilirea unor m`su-ri în domeniile cercet`rii [tiin]ifice, dez-volt`rii tehnologice [i proiect`rii“, încare se precizeaz`, la art. 12; „MinisterulAp`r`rii Na]ionale [i Ministerul de Inter-ne stabilesc prin ordin structura re]elelorproprii de cercetare [i dezvoltare, pre-cum [i reglement`rile specifice de func-]ionare ale acestor unit`]i de cercetare[tiin]ific`, dezvoltare tehnologic` [iproiectare“.

În toate documentele legislative refe-ritoare la organizarea [i func]ionareaMinisterului Ap`r`rii Na]ionale, adoptatedup` decembrie 1989, se men]ioneaz`c` organizarea [i conducerea cercet`rii[tiin]ifice în domeniul militar constituie oatribu]ie principal` a Ministerului Ap`r`-rii Na]ionale.

Ce era de a[teptat, pentru cei impli-ca]i în cercetarea [tiin]ific` din armat`?

În primul rând, emiterea unui ordinal ministrului ap`r`rii na]ionale privindorganizarea cercet`rii [tiin]ifice în arma-t`. Un asemenea act nu a fost emis nicipân` în prezent.

În al doilea rând, pentru un organismmilitar, ce func]ioneaz` dup` reguliprecise, se impuneau delimitate dome-niile cercet`rii [tiin]ifice [i, mai ales, res-ponsabilit`]ile. Cum se reg`sesc elemen-

tele men]ionate în cele 6 documente le-gale adoptate, dup` 1990, privind orga-nizarea [i func]ionarea MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale?

În Legea nr.41/1990 se stipula c` încadrul M.Ap.N. func]ioneaz` Comisia decoordonare a cercet`rilor [tiin]ifice, ac`rei organizare, atribu]ii [i competen]`se aprob` de ministrul ap`r`rii na]iona-le, la propunerea pre[edintelui comisiei(art.10). În activitatea desf`[urat` nu amperceput, pân` în prezent, existen]aunei asemenea comisii.

Urm`toarele Hot`râri ale GuvernuluiRomâniei, nr.110/1997 [i 385/18.05.1999,nu fac nici o referire la cercetarea[tiin]ific`.

Ordonan]a Guvernului Românieinr.41/11.08.1999 stabile[te atât dome-niile, cât [i responsabilit`]ile:

Secretariatul de stat pentru politi-ca de ap`rare „organizeaz` [i desf`[oar`activit`]i de cercetare [tiin]ific` în dome-niile politicii de ap`rare [i securit`]iina]ionale“ (art.23, subcap. A, lit. f);

Statul Major General „coordo-neaz` activitatea de cercetare [tiin]ific`în domeniul teoriei [i artei militare“(art.23, subcap.B, lit.k);

Secretariatul de stat pentruînzestrarea armatei „coordoneaz` activi-tatea de cercetare pentru tehnic` [i teh-nologii militare“ (art.23, subcap. C, lit.f);

Inspectoratul General al M.Ap.N.„controleaz`, evalueaz` [i îl informeaz`pe ministrul ap`r`rii na]ionale despremodul de organizare [i de desf`[urare[tiin]ific` a cercet`rii [tiin]ifice în do-meniul militar“ (art. 23, subcap. D, lit.g).

Cu toate acestea, printr-un ordin alministrului ap`r`rii na]ionale, din

Realit\]i, op]iuni [i exigen]e`n cercetarea [tiin]ific\din domeniul ap\r\rii


Puncte de vedere

28.09.1999, se reorganizeaz` domeniilecercet`rii [tiin]ifice [i responsabilit`]ilecorespunz`toare, astfel:

politica de ap`rare, securitateana]ional`, strategia, teoria [i istoria mili-tar` revine secretarului de stat pentrupolitica de ap`rare;

cercetarea-dezvoltarea (se refer`la tehnic` [i tehnologii militare) revinsecretarului de stat pentru înzestrareaarmatei.

Acesta este momentul în care StatulMajor General, respectiv [eful acesteistructuri, nu mai are responsabilit`]i îndomeniu, chiar dac` nu mai dispunea destructur` proprie de cercetare [tiin]ific`.

Ordonan]a de Urgen]` a GuvernuluiRomâniei nr. 47/15.06.2000, f`r` a preci-za domeniile cercet`rii [tiin]ifice, reiterea-z` posibilitatea constituirii unor comisii,f`r` a le preciza natura acivit`]ii. Îndomeniul cercet`rii [tiin]ifice nu am per-ceput existen]a unei asemenea comisii.

Ordonan]a de Urgen]` a GuvernuluiRomâniei nr.14/26.01.2001, în vigoare [iîn prezent, stipuleaz`:

M.Ap.N. conduce activitatea decercetare [i proiectare din structurilesubordonate (art.9, lit.v);

Departamentul pentru IntegrareEuroatlantic` [i Politica de Ap`rareconduce activitatea de cercetare [tiin]i-fic` în aria sa de responsabilitate (art.10);

Departamentul pentru Rela]ii cuParlamentul, Armonizare Legislativ` [iRela]ii Publice conduce activitatea decercetare [tiin]ific` în aria sa de respon-sabilitate (art.11);

Departamentul pentru Armamen-te conduce activitatea de cercetare [tiin]i-fic` în aria sa de responsabilitate (art.12);

Statul Major General conduceactivitatea de cercetare [tiin]ific` în ariasa de responsabilitate (art.14);

În cadrul M.Ap.N. se pot constituicolegii, consilii, comitete sau comisiiprofesionale. Organizarea [i func]iona-rea acestora se stabilesc prin regula-mente aprobate prin ordin al ministruluiap`r`rii na]ionale (art.27).

Formula de delimitare a responsa-bilit`]ilor [i reiterarea posibilit`]ii deconstituire a unei comisii profesionale,

f`r` a percepe existen]a acesteia, dove-desc formalismul [i ineficien]a unorasemenea acte normative.

Înfiin]area unui departament, încadrul M.Ap.N., al c`rui obiect de activi-tate vizeaz` [i „armonizarea legislativ`“,ne-a dat speran]a c` cele semnalate vorfocaliza eforturile [i asupra coeren]eiprevederilor proprii ap`r`rii cu celespecifice cadrului legislativ intern, nunumai celui extern.

În orice evaluare care urm`re[te s`determine eficien]a dintr-un anumitdomeniu se va cùta s` se raportezeresursele alocate la rezultatele ob]inute,eventual comparându-le cu cele înre-gistrate în alte domenii.

Repartizarea resurselor financiarepentru cercetarea [tiin]ific` militar`, înraport cu suma total` alocat` cercet`rii,difer` de la ]ar` la ]ar`, în func]ie denivelul puterii economice [i militareatins, de interesele urm`rite, de capaci-tatea real` de a le sus]ine, de evolu]iacontextului geopolitic [i geostrategicmondial (pentru marile puteri) sauregional. Astfel, în perioada R`zboiuluiRece, au fost ]`ri, precum Japonia, careau alocat 2%, fa]` 67% (considerat recordabsolut) cât au destinat SUA în 19843.

Care este situa]ia în prezent, în cazulRomâniei? Ne vom referi la anul 1999, lanivelul c`ruia dispunem de date asociateprogramului „ORIZONT 2000“4. Acestprogram se deruleaz` din 1996 [i cu-prinde o sum` de programe [i obiectivestructurate pe domenii [tiin]ifice [i teh-nologice, reprezentând, de fapt, ofertelesistemului de cercetare din România.

Sursa de finan]are a programului„ORIZONT 2000“ a fost Bugetul de stat,care a prev`zut [i s-au cheltuit, în 1999,aprox. 572 miliarde de lei. Alocareafondurilor s-a f`cut de c`tre Agen]iaNa]ional` pentru ßtiin]`, Tehnologie [iInovare, pe 21 comisii de specialitate,printre care [i cea de ap`rare, luând înconsiderare urm`torii factori:

ponderea finan]`rii pe domenii înperioada 1996 - 1998;

solicitarea ministerelor pentrufinan]area unor studii de strategie [ipentru unele tematici de interes general;

sus]inerea cercet`rii funda-mentale.

Fondurile repartizate ini]ial ap`r`rii,prin comisia de specialitate, au repre-zentat 3,10% din totalul celor 572miliarde de lei, dar, în final, acestea aufost de 18.035 milioane de lei, adic`3,16%. Diferen]a rezult` din aceea c`sus]inerea tematicii de cercetare-dezvol-tare nu s-a identificat strict cu speciali-t`]ile [i resursele alocate pe direc]iiletematice din program.

Ceea ce re]ine aten]ia este faptul c`în cadrul fiec`rei direc]ii tematice seremarc` o sus]inere financiar` a progra-melor în func]ie de tendin]ele dindomeniu (manifest`rile în cadrul aces-tuia). Astfel, în domeniul ap`r`rii, celeaprox. 18 miliarde au fost repartizatedup` cum urmeaz`; 17.500 milioane delei (97,03%) pentru programe ce vizautehnica militar` [i echipamente noi; 500milioane de lei (2,77%) pentru promova-rea conceptului de produse cu dublùtilizare; 35 milioane de lei (0,19%)pentru mijloace destinate pazei, inter-ven]iei [i supravegherii frontierei de stat.Optându-se doar pentru 3 programe decercetare, s-a renun]at la altele 9, dintrecare amintim, ca apar]inând armatei:

interoperabilitatea sistemului mi-litar cu cel civil [i cu cele ale altor state;

perfec]ionarea sistemului infor-ma]ional militar;

ecologia sistemelor militare, pro-tec]ia lupt`torilor, a popula]iei civile [i amediului.

Indicatorii sintetici pe comisiile despecialitate, corespunz`tori celei deap`rare, compara]i cu media calculat`pentru toate comisiile, se prezintàstfel:

1. Valoarea activit`]ii de cercetare-dezvoltare/nr. personalului cu studiisuperioare (ss) este de 77,78 milioane delei/ss. Media este de 34,91 milioane delei/ss, valorile limit` fiind de 19,06milioane lei/ss [i 102,96 milioane lei/ss,iar discrepan]ele se explic` prin nivelulde salarizare diferit de la un domeniu laaltul ori prin ponderea diferit` acheltuielilor materiale în totalul valoriitemei (proiectului, programului);


Puncte de vedere

2. Valoarea activit`]ii de cercetare-dezvoltare/tem` este de 282,26 mili-oane/tem` (cea mai mare), media fiindde 73,59 milioane lei/tem`. Explica]iaeste dat` de abordarea diferit` aconceptului de „tem` de cercetare“,pentru unii având o semnifica]ie res-trâns`, iar pentru al]ii de grup de temesau chiar de proiect;

3. Personal cu studii medii/perso-nal cu studii superioare; 0,44 (mediaeste 0,55);

4. Personal cu studii superioa-re/tem`; 3,63 (media, 2,11);

5. Num`r publica]ii/1000 persoanecu studii superioare; 93 (media, 371);

6. Num`r brevete înregistrate/1000persoane cu studii superioare; 31(media, 28);

7. Num`rul comunic`rilor/1000persoane cu studii superioare; 93(media, 562).

În 1999, pe plan na]ional, au fostdepuse 461 propuneri de brevete [i aufost acordate 399, iar 14 au fost vândute.Cifrele corespunz`toare domeniuluiap`r`rii au fost; 7 propuse, 1 acordat, 0vândute.

Referitor la colaborarea [tiin]ific`,num`rul colabor`rilor interna]ionale afost de 193, iar în plan bilateral de 516,dar ap`rarea nu se înscrie cu vreocolaborare.

În anul 2000 s-a trecut de la orien-tarea în func]ie de oferta de cercetare,specific` Programului „ORIZONT 2000“,la orientarea determinat` de cererea decercetare (Programele RELANSIN,INFRAS, CALIST, CORINT). Finan]areaîn cazul programului RELANSIN a fostde 47.409 miliarde lei. Rezultatele nusunt îmbucur`toare pentru cercetareadin domeniul ap`r`rii. La competi]ia dintrim.IV 1999, deschis` pentru toatecomisiile, au fost depuse 2789 de pro-puneri, din care, în urma evalu`rii, aufost selectate pentru negociere 555, iarîn final pentru contractare, 504.Cercetarea din domeniul ap`r`rii a trimis7 propuneri (0,25%), fiindu-i selectatepentru negocieri 2 (0,36%).

O alt` form` de finan]are care afunc]ionat a fost cea prin GRANTURI.Astfel, num`rul temelor finan]ate, în1999, a inclus 188 teme (începute din1998) [i 510 teme noi (în urma compe-ti]iei din trim.III), cu un nivel definan]are de 9.912 miliarde lei.

Credem c` cele men]ionate pe site-ulMinisterului Educa]iei [i Cercet`rii su-port` anumite complet`ri, justificareafiind determinat`, mai mult decât pro-babil, de necesitatea asigur`rii uneianumite protec]ii informa]ionale (cerin]aeste valabil` pretutindeni), dar [i de lip-sa de comunicare din partea executan-]ilor, pentru informarea despre preocu-p`rile [i despre rezultatele ob]inute.

Refoma armatei, parte integrant` aprocesului de restructurare a societ`]iiromâne[ti, declan[at dup` Revolu]ia dindecembrie 1989, include [i trans-formarea sistemului cercet`rii [tiin]ifice[i dezvolt`rii tehnologice din for]elearmate.

Chiar în absen]a unei legi a cercet`rii[tiin]ifice, reorganizarea activit`]ii decercetare [i dezvoltare din armat`presupune o concep]ie [i un programconcret de modificare a componenteloresen]iale ale sistemului de cercetare[tiin]ific` militar`, pe baza principiilor,cerin]elor [i condi]ion`rilor ce funda-menteaz` restructurarea întregului orga-nism militar românesc.

Printre obiectivele reformei cercet`rii[tiin]ifice militare amintim :

formarea unei mentalit`]i noiprivind rolul, locul [i modalit`]ile dedesf`[urare a activit`]ii de cercetare[tiin]ific`, precum [i de valorificare arezultatelor muncii propriu-zise;

optimizarea organiza]ional` [ifunc]ional` a sistemului de cercetare[tiin]ific`.

Reorganizarea preconizat` a cerce-t`rii [tiin]ifice, cel pu]in în domeniilepoliticii de ap`rare, securit`]ii na]ionale,teoriei [i ac]iunii militare, prin centra-lizarea [i includerea structurilor deexecu]ie în cadrul unei institu]ii militarede înv`]`mânt superior, va permite

eficientizarea ei. Cu o condi]ie: s` seasigure un anumit grad de autonomiefunc]ional` structurilor respective, înrela]iile cu institu]iile similare lor, din]ar` [i din strìn`tate, precum [i cu soli-citan]ii [i beneficiarii produselor ob]inu-te. Institu]ia de înv`]`mânt s` nu devinò verig` birocratic` suplimentar`.

Cerin]ele procesului de reform` acercet`rii [tiin]ifice ar trebui s` includ`,dup` p`rerea noastr`:

subordonarea scopurilor activit`-]ilor de cercetare satisfacerii necesit`]iloractuale ale procesului de restructurare [imodernizare din armat` [i fundamen-t`rii solu]iilor preconizate c`tre orizontul2010-2015;

suplimentarea resurselor finan-ciare destinate cercet`rii [tiin]ifice [i dis-tribuirea acestora tuturor celor implica]i;

în aplicarea reducerii efectivelor,impus` de reform`, s` se aib` în vederefolosirea resursei actuale de cercet`toridin sistemul militar, precum [i durata,relativ mare, a procesului de formare aacestei categorii de personal;

asigurarea unei infrastructuriinformatice corespunz`toare desf`[u-r`rii unei activit`]i de cercetare [tiin]ificèficient` [i derul`rii colabor`rii cu insti-tutele similare din ]ar` [i din strìn`tate.

Declarat` prioritate na]ional`, cerce-tarea [tiin]ific`, inclusiv cea din domeniulap`r`rii, cunoa[te transform`ri specificereformei. Solu]iile adoptate, rezultateleob]inute [i corec]iile aduse, în dinamicaacesteia, depind de op]iunile [i exigen-]ele asociate fiec`rui caz în parte. Ceea ceimpune mai mult` responsabilitate.

NOTE1Conf. Legii nr.95/13 mai 1998, art.1 [i 22Ibidem, art. 33Apud, Dossier GRIP nr. 97-98-99, La science et la

guerre, p.18.4A se vedea site-ul Ministerului Educa]iei [i

Cercet`rii.


Puncte de vedere

dr. Vladimir ZODIAN

Europa modern` s-a edificat înetape, în secolele XVIII-XIX, ca efect alprogreselor Revolu]iei industriale, de-mocra]iei, societ`]ii de tip capitalist, na-]iunilor [i statelor na]ionale etc.

Un sistem de factori obiectivi [i su-biectivi a orientat expansiunea spa]ial`[i temporal` a moderniz`rii, declan[at`ini]ial în Occident [i extins` treptat de laAtlantic la Urali. Pân` la cel de-al doilear`zboi mondial, nota dominant` a tren-dului european de înnoire a fost dat` dea[a-numita sincronizare (alinierea lanivelul institu]iilor, regimurilor politice [isistemelor economice vest-europene);ulterior, în Occident s-au inauguratprocese complexe de mondializare aeconomiei, de integrare (adoptarea devalori, comportamente, formarea dementalit`]i etc.) în sferele politico-militar` (NATO) [i economico-institu]io-nal` (Uniunea European`). Concomi-tent, în centrul [i în r`s`ritul continentu-lui, liderii comuni[ti ai Uniunii Sovieticeau încercat, în plin R`zboi Rece, s`utilizeze doctrina a integr`rii cu scopulde a-[i consolida domina]ia direct` [iap`s`toare asupra „statelor captive“.Anii 1989-1991 au marcat pr`bu[ireaURSS [i a regimurilor comuniste, maimult sau mai pu]in „satelite“, [i reluareamoderniz`rii reale a statelor din spatele„Cortinei de Fier“. Ast`zi, integrareaeuropean` acestor state, inclusiv asuccesorilor defunctei Uniuni Sovietice,a devenit o condi]ie a supravie]uirii lor,într-o lume tot mai interdependent`, totmai dinamic` [i mai înalt performant`din punct de vedere tehnologic, eco-nomic [i managerial.

În raport cu procesul moderniz`riicontinentale, societatea româneasc` - ca[i alte societ`]i din centrul, estul [i sud-estul Europei - a etalat atitudini pre-ponderent pozitive.

1. Sincronizarea cu Occidentul(1859-1939)

Elitele române de la începutul seco-lului XIX au con[tientizat necesitateamoderniz`rii rapide a ]`rii. Moderni-zarea a fost imaginat` de genera]iaromantic` a epocii ca un fel de „nou`desc`lecare“ iar proiectul ei a c`p`tatdimensiuni epopeice, eviden]iind uncon]inut în care obiectivele „idealiste“ seamestecau, aparent haotic, cu cele au-tentic pragmatic (egalitatea cet`]enilor [ia popoarelor, dep`[irea barierelor deeduca]ie [i clas`, „luminarea poporului“,bun`starea general`, libertatea comer-]ului, industriei, afacerilor etc.). Raliereala Occidentul civilizat trebuia s` desprin-d` România, care abia se construia înforma sa statal`, de Balcanii turco-levan-tini [i de Orientul european despotic [ive[nic amenin]`tor. Rena[terea na]iuniiromâne se încadra, bineîn]eles, în revi-gorarea unei „Europe de na]iuni“,proiect ce urma s` fie edificat pe calerevolu]ionar`.

Cea mai penetrant` analiz` a con]i-nutului moderniz`rii române[ti apar]inesociologului, istoricului [i criticuluiliterar Eugen Lovinescu. Luând pozi]ieîmpotriva tezelor „formei f`r` fond“emise de Titu Maiorescu, Eugen Lovi-nescu a demonstrat c`: „genera]ia de la1848“ a elaborat un program politic deemancipare a românilor, inspirat deprincipiile liberalismului, masoneriei [ina]ionalismului occidental; domnia so-

ciet`]ii de privilegii a fost r`sturnat` atâtpe cale revolu]ionar` (1848-1849) cât [iprin reforme (1859-1914, 1918-1924);alinierea la Europa de Vest s-a realizat încea de-a doua jum`tate a secolului alXIX-lea, în principal, în sectoareleinstitu]ionale, regimului politic, justi]iei,înv`]`mântului, ap`r`rii, comer]ului [iindustriei; în r`s`ritul Europei, îndeose-bi, dup` e[ecul Revolu]iei din 1848-1849, înnoirea s-a impus, în modobiectiv, de sus în jos, de la form` lafond, datorit` slabei dezvolt`ri a ele-mentelor capitaliste [i a ideilor democra-tice, în cadrul unor societ`]i prepon-derent agrare [i aristocratice etc. Creareade institu]ii moderne, prin imitarea deforme de organizare economic`, politi-c`, de înv`]`mânt, militare reprezentaprima etap` a procesului de sincroni-zare; într-o a doua etap`, aceste institu]iiaveau s` se „acomodeze“ realit`]ilor ro-mâne[ti modificând în sens pozitivsocietatea, într-o direc]ie de evident`sorginte occidental`. Importul de institu-]ii vestice [i integrarea lor în func]io-narea societ`]ii române[ti este îns` oini]iativ` local` [i nu o „sugestie“ venit`din partea unui centru extern de putere;elita politic` autohton` s-a exprimat prinvoin]` politic` coerent` în favoareaschimb`rii, a elaborat proiectele schim-b`rii [i a gestionat modernizarea.

Sincronizarea cu Occidentul a sus-citat dezbateri aprinse la nivelul elitelorintelectuale, politice [i economice. Ro-manticii târzii, sociali[tii, [i poporani[tiiau criticat, din ra]iuni diferite, moderni-zarea accelerat`. Lipsa de capital intern,slaba dezvoltare a industriei, rezisten]amarilor proprietari agricoli au încetinitritmul reformelor. O emancipare real` în

Românii [i Occidentul modern: sincronizare, izolare, integrare

euroatlantic\


Puncte de vedere

lumea satelor a fost, astfel, amânat`pân` dup` 1918. Pe de alt` parte îns`, înanumite institu]ii române[ti [i sectoareale societ`]ii, progresele au etalatperforman]e remarcabile (înv`]`mântulsuperior, Justi]ia, armata etc.). În afarafrontierelor epocii, în provinciile româ-ne[ti din Austro-Ungaria [i Imperiul Rus,modernizarea a cunoscut forme specifi-ce de materializare, mai clare în Transil-vania [i abia schi]ate în Basarabia. Ori-cum, o modernizare complet` nu seputea realiza în lipsa unei structuri uni-tare de stat na]ional, mai exact, pân` laevenimentele ce au condus c`treRomânia reîntregit` din 1918.

Dup` primul r`zboi mondial,România interbelic`, locul în care EugenLovinescu publica redutabila sa Istorie aciviliza]iei moderne române[ti, prezen-ta o serie de tr`s`turi caracteristice ce oapropiau de societ`]ile occidentale. Ast-fel, s-a definitivat construc]ia na]ional-statal`, de tip monarhic constitu]ional,prin Marea Unire din 1918. Reformelepolitice (votul universal, reforma agrar`,drepturi politice, economice, sociale,confesionale, pentru minorit`]i) din anii1918-1924 [i dezvoltarea institu]ional`,plasau România în plutonul frunta[ aldemocra]iilor r`s`ritene; de altfel, pân`în 1938, democra]ia parlamentar` afunc]ionat coerent în ]ara noastr`,România f`când not` discordant` într-un R`s`rit dominat, fie de regimul tota-litar comunist din URSS, fie de dictaturimilitare, na]ionaliste [i semifasciste(Ungaria, Polonia, Bulgaria etc.).

România a contribuit - într-o manier`ce nu-i poate fi contestat` în mod serios- la consolidarea democra]iei în primiiani de dup` 1918, la nivel central - est [isud-est european. Contracararea perico-lului bol[evic la Nistru [i în Ungaria,alian]ele cu Polonia [i Cehoslovacia [iIugoslavia, Antanta Balcanic` (Grecia,Turcia, Iugoslavia, România) au vizattocmai consolidarea drepturilor demo-cratice [i stabilit`]ii în Europa; din p`ca-te, nici Liga Na]iunilor, nici alian]ele re-gionale democratice nu dispuneau destructuri integrate de tip politico-militar[i nici de sus]inerea direct` a celei mai

redutabile democra]ii a lumii - SUA.Pr`bu[irea acestor sisteme de securitategarantate de Liga Na]iunilor (patronat`de Fran]a [i Marea Britanie), ca efect alac]iunii conjugate ini]iate de puterilecontinentale fasciste [i comuniste, aimpus statele continentului inclusivRomânia, în abisul celei de-a douaconflagra]ii mondiale.

Se poate afirma c`, în linii generale,modernizarea (sincronizarea cu Occi-dentul) a reu[it în România pân` în pra-gul celui de-al doilea r`zboi mondial.Economia, structura social`, statul pur-tau amprenta european` clar`. Desigur,la nivelurile comportamentelor [i men-talit`]ilor „europenizarea“ întâlnea rezis-ten]e, specifice unei societ`]i înc` cuputernice reminiscen]e „agrare“. Totu[i,direc]ia modern` orienta clar evolu]iastatului [i societ`]ii pân` la conflagra]iamondial` din 1939-1945 [i la instaurareadomina]iei sovietice [i a comunismului.

2. ~ntre izolare [i autonomie politic\(1944-1989)

Perioada 1944-1989, mai ales, inter-valul 1947-1989, a plasat România pe otraiectorie evenimen]ial` în afara Occi-dentului. Imediat dup` 1944, institu]iiledemocratice au fost distruse, elita politi-c`, intelectual`, economic` a fost deci-mat`, controlul poli]ienesc s-a instauratpe întreg teritoriul [i la toate sectoarelesociet`]ii. Partidul-stat a luat locul mo-narhiei constitu]ionale. Ca [i alte statedin sfera de domina]ie sovietic`, în ]aranoastr` s-au implementat institu]ii, struc-turi economice [i politice, elemente deideologie de provenien]` sovietic`.Acest „transplant masiv“ - axat pe valoriantieuropene [i antiamericane - a reu[itpar]ial, cu prec`dere în anii 1947-1958.Din 1958, mai evident din 1965, regimultotalitar comunist a c`p`tat - în contextul„r`zboiului rece“ - o coloratur` na]iona-l`, practicând un complicat joc de deta-[are limitat` [i calculat` fa]` deMoscova.

Elita nou`, elita comunist` deBucure[ti s-a raliat treptat la o orientaredoctrinar` de industrializare for]at`, deizolare [i xenofobie. Proiectul [i schema

de dezvoltare se inspirau din modeledep`[ite istoric (industrializarea bis-marckian` [i stalinist`, „saltul înainte“maoist) [i erau menite s` consolideze [is` perpetueze puterea nomenclaturii(birocra]ie de partid), în frunte cu familiaCeau[escu. Regimul comunist totalitar aizolat România atât de procesele detransformare ce caracterizau Occidentul(revolu]ia [tiin]ific`, tehnologic` [itehnic`, integrarea economico-institu-]ional`, mondializarea economic`), cât[i de tendin]ele de deschidere, reform`[i liberalizare înregistrate în URSS sauChina. E[ecul regimului Ceau[escu,r`sturnat prin Revolu]ia din decembrie1989, - în condi]iile pr`bu[irii URSS [i alerevolu]iilor democratice din EuropaCentral` [i de Est - a marcat tocmaifalimentul unui amplu proces de edifi-care a unui sistem economic, social [ipolitic bazat pe suprema]ia ideologiei departid [i a birocra]iei politico-admini-strative asupra economiei [i societ`]ii înansamblul ei.

3. Imperativele integr\rii europene[i euroatlantice (la cump\na

secolelor XX-XXI)„Reintrarea“ României în Europa (în

sensul de Occident democratic) a înce-put a[adar în decembrie 1989. Spredeosebire îns` de secolul al XIX-lea, osimpl` sincronizare nu poate asigurasuccesul noii moderniz`ri. În primulrând, deoarece Occidentul [i-a transfor-mat radical structurile politice [i econo-mice în anii de dup` cel de-al doilear`zboi mondial. Spre deosebire detrecut, Occidentul de ast`zi se prezint`ca un sistem complex de structuri inte-grate: Uniunea European`, ca un organi-sm dotat cu o pia]` unic`, cu o singur`moned`, cu structuri politico-admini-strative comune; NATO, o structur`politico-militar` de securitate ce înglo-beaz` SUA, Canada [i majoritatea state-lor din Europa Occidental`. Ambelestructuri - protejate [i dinamizate timpde decenii de SUA - se afl` în vârfuldezvolt`rii tehnologice, economice [ipolitico-militare, acumulând practicputerea real` a lumii. Dar, atât UE cât [i


Puncte de vedere

NATO sunt expresii organizatorice aleunui singur sistem de valori, centrat pe:drepturile omului, democra]ie, capita-lism, dialog, cooperare, securitate, pros-peritate etc. Aderarea la aceste organi-za]ii dep`[e[te simpla sincronizare, im-portul de institu]ii, legisla]ie, tehnologieetc. Aderarea presupune, în ultim`instan]`, asimilarea de valori, adoptareade comportamente realmente democra-tice [i eficiente în cele mai diversecomponente ale societ`]ii, statului, eco-nomiei, vie]ii cotidiene etc.

Revolu]ia din decembrie 1989 [ireformele ce i-au succedat au readusdeci în prim-planul actualit`]ii sincroni-zarea cu Occidentul. Baza economic`etatist` a început s` fie demantelat`,construindu-se treptat o economie depia]`, înc` în curs de consolidare.Regimul politic a înregistrat un spectacu-los salt, în sens democratic, fiind axat pe

valori autentic euroatlantice. În Armat`,reforma a determinat autentice muta]iicalitative, ilustrate [i de performan]eleob]inute în cadrul Parteneriatului pentruPace. Treptat, România s-a conectatserios la procesele de integrare în NATO[i UE [i s-a desprins tot mai mult din a[a-numita „zon` gri“ a Europei.

Presta]ia politico-diplomatic` a ]`riiîn estul [i sud-estul continentului, îndeo-sebi, în anii din urm`, justific` apreciereaRomâniei ca factor regional de stabilitate.Integrarea în NATO [i UE va finalizaacest proces de accedere la comunitateade stabilitate [i prosperitate a Occiden-tului, reprezentând mai mult decât o sim-pl` aliniere - sincronizare economico-politic` [i diplomatico-militar`.

Desigur, integrarea, practic intrareaîntr-o comunitate de valori, institu]ii,interese [i aspira]ii va solicita la maxi-mum o societate de felul celei româ-

ne[ti. Elita birocra]iei administrative tre-buie s` cedeze locul elitei manageriale.Economia va trebui s`-[i definitivezeedificarea temeliilor propriet`]ii private.Democra]ia urmeaz` s` dep`[easc`nivelul formal, devenind un reflexcotidian al cet`]enilor.

Toleran]a, respectul diversit`]ii,subordonarea intereselor individuale,de grup [i de partid fa]` de interesulcomunitar devin a[adar absolut obli-gatorii.

Integrarea înseamn` prin urmarecooperare sincer` [i eficient`, transferde autoritate [i preluare de obliga]iicontractuale.

A face parte din Europa, dinOccident este ast`zi, mai pu]in un„privilegiu“, mai mult o obliga]ie. A nuonora o astfel de obliga]ie echivaleaz`cu a plasa România în afara trenduluifundamental al Viitorului.


Eveniment strategic

Alina Macovei

Vastul spa]iu al Orientului Apropiat[i Mijlociu - cu resurse energetice vitalepentru omenire - a revenit în prim-pla-nul actualit`]ii diplomatice [i politico-militare, îndeosebi, odat` cu înl`turareape cale armat` a regimului taliban, spo-rirea presiunii Occidentului fa]` de Irak[i redeschiderea conflictului pales-tiniano-israelian.

Pentru o mai bun` în]elegere a dina-micii actuale a Spa]iului Orientului Mijlo-ciu [i Apropiat, propunem o abordare aprincipalelor probleme, [i anume:

A) Problema kurd\:Prezen]a în Asia de Vest a triburilor

kurde se pierde în istorie, în ultimele se-cole aceste popula]ii fiind împ`r]ite lafrontierele dintre Turcia, Irak, Iran [iSiria. La jum`tatea secolului al XX-lea,kurzii num`rau aproximativ 30 de mili-oane de oameni, cea mai mare partetrìnd în Turcia (16 milioane), Iran (8milioane) [i Irak (4 milioane) [i, proba-bil, 200.000 în republicile ex-sovietice.

Campania terorist` a PKK - cea maiactiv` organiza]ie kurd` - pare s` fi fostlansat` în anul 1985, atacurile nefiindefectuate numai asupra obiectivelor tur-ce[ti (]inte predilecte: for]ele guverna-mentale de securitate din Turcia [iobiectivele turce[ti din Europa Occiden-tal`), ci [i împotriva intereselor strìne înTurcia. PKK include mai multe fac]iuni:Frontul de Eliberare Na]ional` a Kurdis-tanului (ENRK), Aripa de R`zbunareMetropolitan`, Armata de Eliberare aPoporului din Kurdistan (ARGK) [i estefinan]at, în parte, din „taxe revolu]io-nare“ solicitate de la popula]ia kurd` [idin activit`]ile de distribuire a heroinei

în întreaga lume. Datorit` faptului c`Siria sprijin` func]ionarea PKK [i a altororganiza]ii teroriste pe teritoriul sù,între Turcia [i Siria exist` diferendedestul de grave.

În timpul R`zboiului din Golf din1991, americanii au sperat c` [ii]ii [ikurzii din Irak se vor revolta împotrivalui Saddam Hussein, îns` Turcia s-aopus independen]ei sau autonomieikurzilor de oriunde ar fi ei, a[a cum [iArabia Saudit` s-a opus în aceea[i m`-sur` acord`rii autonomiei sau indepen-den]ei [ii]ilor. Procesul de disiden]`crescând` a popula]iei kurde în dorin]acre`rii unui stat independent - Kurdistan- la interferen]a frontierelor cu Iranul,Irakul, Siria [i Caucazul, are toate moti-vele s`-i nelini[teasc` pe strategii occi-dentali, care urm`resc s` se bazeze înaceast` regiune a lumii pe stabilitateaTurciei.

În ultima perioad`, a ap`rut unelement de noutate în cadrul activit`]iiorganiza]iilor kurde, [i anume: apelul lamijloacele luptei politice, ce-[i areoriginea în respectarea drepturilor omu-lui (de exemplu: dreptul la înv`]`mântîn limba kurd`).

B) Problema palestinian\Problema palestinian` î[i are origi-

nea în r`zboiul dintre Israel [i arabi din1948 [i în neaplicarea hot`rârilor ONUde creare a unui stat palestinian inde-pendent. Situa]ia de atunci s-a perpetuat[i s-a agravat, pe de o parte, datorit`politicii identitariste [i intolerante aIsraelului, care dore[te s`-[i consolidezeentitatea teritorial`, puterea [i securita-tea proprie, [i, pe de alt` parte, datorit`palestinienilor care, pentru a-[i reconsti-tui ]ara, nu se dau în l`turi de la nici un

fel de mijloace.Ei nu consider` ac]iunile împotriva

israelienilor acte teroriste, ci ac]iunieroice, necesare, întrucât nu dispun dealte mijloace. Dimpotriv`, ei consider`c` Israelul practic` un terorism de statîmpotriva popula]iei palestiniene. Iaraceast` calificare are o puternic` sus-]inere în lumea arab`, care, în majoritate,este solidar` cu poporul palestinian.Filosofiile fiind foarte diferite în perce-perea [i calificarea ac]iunilor, este foartegreu de g`sit [i aplicat o solu]ie politic`viabil`. De aici nu se deduce îns` c` oastfel de solu]ie nu exist`. Actele tero-riste atest` persisten]a disputelor etnico-religioase în zona palestinian` [i,implicit, formele cronice de violen]` încare acestea se pot manifesta.

De asemenea, exprim`rile [i mani-fest`rile fundamentalismului islamicpalestinian (Hamas, Hezbollahul palesti-nian, Jihadul Islamic etc.) afecteaz` înmod negativ tentativele politice de stabi-lizare a situa]iei tensionate în plan regio-nal, în anul 2001 înregistrându-se 5353de atacuri armate aupra personaluluiIDF (Israel Defence Forces) [i asupracivililor israelieni, 1215 de civili [i 531 demilitari fiind r`ni]i.

C) Problema libanez\Invadarea Libanului de c`tre Israel

(06.06.1982) a avut o serie de consecin-]e, dintre care cele mai importante sunt:

for]ele islamiste din Liban, în spe-cial cele din rândul [ii]ilor ce fuseseròprima]i [i reprima]i o lung` perioad`de timp, au prins r`d`cini adânci;

situa]ia haotic` [i r`zboiul civil aupermis revolu]ionarilor islamici din Irans`-[i stabileasc` un bastion [i s`-[icreeze un grup radical - Hezbollah-ul li-

R\zboi [i pace `n OrientulApropiat [i Mijlociu


Eveniment strategic

banez (Partidul lui Dumnezeu/Allah,considerat ca o grupare terorist` de De-partamentul de Stat al SUA) - care consti-tuie [i în prezent o for]` deloc neglijabil`în Libanul de Sud;

diferende teritoriale perpetuatede la interven]ia Israelului [i existen]aunor grani]e nestabilite [i nerecunoscuteoficial;

problema refugia]ilor palestinienipe teritoriul Libanului, ceea ce confirm`riscul referitor la mi[c`ri migratorii im-portante, datorate conflictelor.

D) Fundamentalismul islamicEste ridicat la rangul de doctrin` con-

duc`toare în Iran. Dup` 11 septembrie,Iranul - inclus de pre[edintele G.W.Bushîn „Axa R`ului“ - pare s` evolueze spreob]inerea de sprijin din Federa]ia Rus` [iChina [i \ncearc` s`-[i reglementeze re-la]ia cu Irakul, pe o platform` anti-american`.

E) Problema IrakuluiSUA consider` c` pre[edintele

Saddam Hussein nu urm`re[te o politic`sincer` de respectare a hot`rârilor ONU;înl`turarea sa de la putere, ca sus]in`toral terorismului interna]ional, nu a întru-nit îns`, pân` ast`zi acordul F. Ruse, UE,Chinei [i lumii arabe.

F) Problema apeiDe-a lungul timpului, resursele de

ap` au constituit motive de tensiune.Pân` în prezent îns` nici o disput` legat`de împ`r]irea [i modul de utilizare are]elelor hidrografice nu a degeneratîntr-un conflict deschis între state, ci lip-sa resurselor necesare de ap` determin`adesea în]elegeri [i cooperare în privin]aîmp`r]irii acestor resurse. Astfel, Israeluleste direct interesat de împ`r]irea apelorrâului Iordan, controlul aprovizion`rii cuap` fiind vital pentru o na]iune a c`reipopula]ie [i ale c`rei activit`]i sedezvolt` destul de repede.

Un alt exemplu relevant în acest senseste cazul Turciei, care, prin construireaunor noi baraje la Atatürk, ca [i prin pro-iectele de iriga]ii necesare agriculturii, vaafecta situa]ia resurselor hidrografice din

Siria [i Irak, problem` dublat` decre[terea num`rului popula]iei acestordou` ]`ri în viitorul apropiat (rata anual`de cre[tere a popula]iei fiind de 3,1%).

Deoarece unele ]`ri se vor confruntadin ce în ce mai acut cu lipsa resurselorde ap`, între momentul actual [i mijloculdeceniului urm`tor, riscul unor conflictedeterminate de acest subiect va cre[tesubstan]ial, fiind o important` provocarela care vor trebui s` r`spund` guverneledin regiune.

G) Explozia demografic\Majoritatea statelor din regiune au o

rat` anual` de cre[tere a popula]iei de3,1%, fapt ce provoac` dificult`]i înocuparea locurilor de munc`, sus]inereasistemelor educa]ionale, adâncireas`r`ciei etc.

H) Proliferarea armelor denimicire `n mas\

Informa]iile din surse speciale indic`drept state capabile de producerea ar-melor de nimicire în mas`: Israel, Iran [iIrak.

În perioada 1989-1999, Iranul aimportat armament rusesc în valoare depeste 5 miliarde de dolari (3 submarinedin clasa kilo cump`rate de iranieni dela ru[i reprezint` singurele submarinede]inute de vreun stat din regiuneaGolfului Persic).

Anali[tii americani sunt de p`rere c`,în prezent, republica islamist` este maiinstabil` ca niciodat` de la crearea sa (înurma revolu]iei din 1979). Liderii religi-o[i ultraconservatori duc o lupt` surd`cu reformi[tii care îl sus]in pe pre[e-dintele Khatami, adev`rata putere aflân-du-se în mâinile ayatollahului Khamenei[i a apropia]ilor acestuia (care propov`-duiesc „r`zboiul sfânt“ [i „exportul derevolu]ii“).

Dac` situa]ia intern` a Iranului estedestul de îngrijor`toare, cea extern` esteun adev`rat „butoi cu pulbere“: în ciudaarmisti]iului, nimeni nu a uitat înc` de-vastatorul r`zboi cu Irakul (1980-1988).

Iranul are [i alte dispute teritoriale derezolvat cu Emiratele Arabe Unite (situ-ate pe partea opus` a Golfului Persic fa]`

de Iran), iar rela]iile cu Turcia sunt ten-sionate, pe de o parte, datorit` sprijinu-lui acordat de Teheran kurzilor [i, pe dealt` parte, din cauza leg`turilor militaredintre Guvernul de la Ankara [i Israel.

Pe de alt` parte, Irakul continu` s`blocheze inspec]iile ONU, atitudine cetensioneaz` la maximum rela]iile sale cuSUA.

Principale organiza]ii interna]ionaleimplicate în jocurile politice [i politico-militare din Orientul Apropiat [i Mijlociusunt:

1. Liga Arab\Summit-ul din 2001 al Ligii Arabe,

desf`[urat la Amman (27-28 martie) s-aconcentrat asupra situa]iei din teritoriilepalestiniene, raporturile dintre Irak [iKuweit (încercându-se [i ob]inerea uneirezolu]ii privind aceste raporturi) [ipolitica noului prim-ministru israelianAriel Sharon. În cadrul summit-ului,Bagdadul a reu[it s` conving` lideriiarabi de necesitatea ridic`rii embar-goului (considerat de arabi, la presiunealui Saddam Hussein, ca fiind „lipsit defundament“) impus acestei ]`ri de SUA.

Declara]ia final` prevede sus]inerea„cauzei palestiniene de c`tre ]`rilearabe“ [i „dreptul palestinienilor de acontinua lupta împotriva ocupa]iei“,precum [i „tot sprijinul [i ajutorul posibilpentru a fi capabili s`-[i recapete inte-gral drepturile [i s`-[i declare indepen-den]a statului pe p`mântul lor na]ional,cu Ierusalimul drept capital`“ (Abdullah,regele Iordaniei). De asemenea, lideriiarabi au convenit s` sprijine cerereapalestinian` referitoare la trimiterea deobservatori interna]ionali în teritorii (m`-sur` respins` categoric de Israel).

2. Consiliul de Cooperare al Golfului(Arabia Saudit\, Bahrein, EmirateleArabe Unite, Kuweit, Oman, Quatar)

a fost stabilit în anul 1981; adevenit mai activ dup` insuccesul suferitîn ap`rarea Kuweit-ului (la invaziairakian` din 1990); principalul partenereconomic este Uniunea European`;

statele CCG sunt printre cele maimari importatoare de armamente, iar în


Eveniment strategic

anul 2000 au semnat un acord referitor lacrearea unei for]e militare comune (depân` la 25.000 de militari);

pentru a-[i asigura securitateaîmpotriva mai puternicelor Iran [i Irak,]`rile CCG se bazeaz` [i depind, în marem`sur`, de ajutorul/suportul SUA [i alMarii Britanii;

în cadrul Reuniunii CCG din 30-31 decembrie 2001, s-au stabilit m`suriprivind uniunea economic` [i consti-tuirea unui bloc economic puternic înregiunea Golfului Persic (de exemplu,semnarea acordurilor privind taxele va-male comune, pentru o pia]` [i o mo-ned` unic`), precum [i înfiin]area unuiconsiliu suprem de ap`rare, cu rolul dea controla modul de implementare apactului de ap`rare comun` prin carestatele semnatare se angajeaz` s` apereoricare stat membru în cazul uneiamenin]`ri externe;

înc` din 1986 CCG avea ladispozi]ie o for]` de aproximativ 5.000de militari (Hafr Al-Batn, NE-ul ArabieiSaudite, la frontiera cu Irak-ul), înprezent dorindu-se cre[terea for]elor co-mune de ap`rare în vederea constituiriiunei brig`zi mecanizate (cu efective depân` la 20.000 de militari);

de[i unul dintre cele mai s`racestate din Golful Persic, Yemenul esteconsiderat un candidat îndrept`]it laintegrarea treptat` în cadrul Consiliului.

sprijinirea de c`tre SUA a unuipol de putere regional dup` modeluldemocratic american în zona PeninsuleiArabice (pentru contracararea tendin]e-lor izola]ioniste [i, totodat` expansionis-te, pe motive religioase ale Iranului [iIrakului) a determinat Yemenul s`-[ianun]e candidatura la integrarea încadrul Consiliului de Cooperare alGolfului;

CCG s-a opus anex`rii de c`treIran a trei insule cu suprafa]` redus` darcu importan]` strategic`, acestea apar]i-nând în prezent Emiratelor Arabe Unite;

statele membre CCG sprijin` de-mersurile lui Yasser Arafat, culpabili-zând Israelul pentru escaladarea violen-]ei în teritoriile ocupate; conflict de inte-rese între faptul c` sunt arabi musulma-

ni [i faptul c` democra]iile Occidentaleau sprijinit dezvoltarea acestui organismpe plan militar [i economic (colaborareafoarte bun` cu UE);

liderii statelor membre CCG sepronun]` pentru reluarea dialogului [icooper`rii dintre ONU [i Irak în privin]aridic`rii sanc]iunilor economice, ceea cear explica faptul c` un atac americanasupra Irakului ar putea conduce la sl`-birea, chiar destr`marea coali]iei anti-teroriste ini]iat` de SUA [i NATO (în ur-ma atacurilor teroriste de la 11.09.2001),prin decizia acestora de a p`r`si fragilacoali]ie.

3. Alte prezen]e militare `n spa]iulOrientului Apropiat [i Mijlociu

Prin Turcia, flancul sudic NATO seînscrie solid în Orientul Apropiat [iMijlociu. For]e aeriene [i navale NATOsta]ioneaz` în Mediterana de Est [i deSud. Trupe terestre, unit`]i navale [iaeriene occidentale sunt semnalate înKuweit, Arabia Saudit`, zona Golfului,precum [i în Georgia, Afghanistan,Pakistan, [i în fostele republici sovieticedin Asia Central`. Prezen]a lor indic` in-ten]ia SUA, NATO [i UE de a se implicamai direct [i într-un sens major, al`turide Federa]ia Rus`, în redimensionareastabilit`]ii [i securit`]ii regionale.

Evolu]ii posibileÎn ceea ce prive[te conflictul

principal din aceast` regiune - cel dintreIsrael [i Autoritatea Palestinian` (cuimplica]ii majore asupra celorlalte pro-bleme regionale) victoria lui ArielSharon (liderul aripii drepte a partiduluiLikud) în alegerile din februarie 2001(înurma înfrângerii candidatului laburistEhud Barak), chiar în mijlocul celei de-adoua Intifade palestiniene, constituie oschimbare în încerc`rile de negocierereferitoare la conflictul dintre AutoritateaPalestinian` [i Israel, date fiind urm`toa-rele argumente: planul urm`rit deSharon se bazeaz` pe urm`toarele pre-mise: considerarea Acordului de la Oslo(1993) ca pe un dezastru pentru Israel [ifaptul c` Yasser Arafat nu este [i nici nuar fi fost vreodat` un partener viabil în

procesul de negocieri (acesta nefiindreprezentativ, în viziunea israelian`,pentru popula]ia palestinian` [i fiindneputincios în eforturile de stopare aac]iunilor teroriste ale grup`rilor Hamas,Jihadul Islamic etc.); totu[i Israelul nuare o alternativ` viabil` pentru înlocu-irea acestuia în cazul în care ar doricontinuarea negocierilor.

Se poate aprecia c` guvernul isra-elian urm`re[te sc`derea popularit`]ii luiArafat în rândul palestinienilor, fapt ce arfi de folos punerii în aplicare a planuluiconform c`ruia West Bank [i Fâ[ia Gazas` fie împ`r]ite în cantoane (prinîncheierea unor în]elegeri separate cupalestinienii care sunt majoritari înaceste zone).

De asemenea, victoria lui G.W.Bushîn alegerile preziden]iale din SUA a dusla o implicare mai activ` a Casei Albe înprocesul de pace dintre israelieni [ipalestinieni, pre[edintele american sus]i-nând în octombrie 2001 crearea unui statpalestinian.

În aceste condi]ii, este greu de imagi-nat c` acest conflict - reaprins \n primeleluni ale anului 2002 - va fi rezolvat în vii-torul apropiat, continuând s` fie o surs`major` de incertitudine [i risc în regiune.

Pe de alt` parte, din punct de vedereal cre[terii economice, în anul 2001,Orientul Mijlociu [i Apropiat nu aînregistrat decât un procentaj de 0,8%fa]` de anul 2000. Cre[teri economice depeste 5% au cunoscut doar Oman [iQatar, în timp ce Iran, Irak, Yemen,Bahrein [i Iordania au avut o cre[tereeconomic` între 3,1 [i 5%, iar ArabiaSaudit`, Siria, Egipt, Emiratele ArabeUnite, Liban, Kuweit [i Israel - sub 3%.Singura ]ar` aflat` în important` recesiu-ne economic` în anul 2001 a fost Turcia.

În ceea ce prive[te punerea în prac-tic` a programelor de reform` structu-ral` din regiune, Iordania, Arabia Sau-dit`, Siria, Oman [i Kuweit au fost maiactive în acest domeniu.

Complexitatea situa]iei etnice (deter-minat` de opozi]ia dintre turci, iranieni[i arabi), religioase (prezen]a evreilor înIsrael, a musulmanilor diviza]i în sunni]i,[ii]i, [i wahabi]i, precum [i alaoi]i [i druzi


Eveniment strategic

în Liban, Siria, Irak, Egipt [i teritoriile pa-lestiniene), importan]a mo[teniriloristorice (Imperiul Otoman, influen]`francez` [i britanic`), influen]a F.Ruse,SUA [i UE, prezen]e hidrocarburilor, ca[i al]i factori (politici, sociali, geografici,

geostrategici) ofer` evolu]ii diverse, pemultiple planuri, cu multiple strategii, încare alian]ele, sistemele de alian]e, a[e-z`rile [i rea[ez`rile acestora sunt întot-deauna posibile, motiv pentru careapreciem c` aceast` regiune va continua

s` r`mân` [i în 2002 „fierbinte“. Oricum,dup` pr`bu[irea URSS [i \n contextulcampaniilor antiteroriste interna]ionale,geopolitica [i geostrategia OrientuluiApropiat [i Mijlociu nu se pot p`stra \ncli[eele epocii R`zboiului Rece.


Agenda NATO

17 ianuarie - Are loc, în prezen]a pre[e-

dintelui Ion ILIESCU, [edin]a de Guvern

dedicat` preg`tirii candidaturii României la

NATO, la summit-ul de la Praga, din noiem-

brie a.c. S-a decis o intensificare a ac]iunilor

pro-NATO în prima jum`tate a anului în curs.

18 ianuarie - În cadrul unei întâlniri la

Casa Alb`, pe timpul vizitei pre[edintelui

lituanian Valdas ADAMKUS în SUA, pre[e-

dintele George W. BUSH avertizeaz` c`

membrii Alian]ei nu vor acorda privilegii [i

nu vor favoriza pe nici una din statele candi-

date la integrare. Potrivit purt`torului de cu-

vânt al Casei Albe, G.W.BUSH „sus]ine, în

vederea ader`rii la NATO, toate ]`rile

candidate care au îndeplinit criteriile stabilite

de Alian]`“.

24 ianuarie - Ministerul german al ap`-

r`rii anun]` trimiterea în zona Golfului a unui

contingent de 250 militari, dota]i cu tancuri

„Fuchs“, care vor lua parte, în luna februarie,

la manevre NATO de simulare a combaterii

eventualelor atacuri chimice [i bacterio-

logice. Exerci]iile militare, ce se vor desf`[ura

în Kuweit, vor angaja [i militari americani [i,

posibil, din alte ]`ri membre ale Alian]ei.

Presa german` lanseaz` ipoteza preg`tirilor

finale ale unui eventual atac asupra Irakului.

24 ianuarie - NATO desf`[oar` un

exerci]iu de gestionare a crizelor (CMX

2002), f`r` trupe, cu care prilej sunt puse în

practic` proceduri, m`suri [i dispozi]ii de

gestionare a crizelor, de cooperare civili-

militari, ca r`spuns la apari]ia unei st`ri de

criz` în sensul art.5 al Tratatului de la

Washington.

25 ianuarie - Chris DONNELY, asistent

special pentru problemele Europei Centrale

[i de Est al Secretarului General al NATO,

apreciaz`, într-un interviu acordat, la

Bruxelles, trimisului special al ziarului

„Curierul Na]ional“, c` „România, datorit`

suprafe]ei sale, poate dezvolta o capacitate

militar` realist` pe care s` o ofere Alian]ei.

Apoi, datorit` pozi]iei sale geografice,

permite ini]iative cum este deja Centrul SECI,

România având posibilitatea de a începe

dezvoltarea unei colabor`ri regionale pe

aspectele non-militare ale securit`]ii: frontiere,

poli]ie, securitate intern`. În al treilea rând, din

nou din cauza dimensiunii [i a[ez`rii sale

geografice, România poate ajuta la proiec]ia

de securitate spre alte ]`ri, mai pu]in

norocoase. Poate oferi asisten]` unor ]`ri ca

Ucraina, Moldova, ]`ri vecine care au nevoie

de ajutor. România poate face asta. Iat` trei

sectoare distincte în care ]ara dumneavoastr`

poate contribui la securitatea Alian]ei [i, sunt

sigur, cu o valoare real`“. În încheiere, acela[i

înalt demnitar estimeaz` c` [ansele României

la Praga sunt „peste medie“.

28 ianuarie - Cu ocazia unei întâlniri cu

ambasadorii statelor NATO la Bucure[ti,

primul-ministru Adrian NåSTASE declar` c`

includerea României în Alian]` poate con-

duce la construirea unui bloc de stabilitate

politic` [i economic` în Centrul [i Sud-Estul

Europei. 2002, men]ioneaz` premierul, va fi

anul „consacr`rii depline“ a contribu]iei

României la UE, autorit`]ile române punând

accent pe procesul de integrare în Uniune [i

pe campania de preg`tire pentru includerea

în NATO.

29 ianuarie - Reunit la Palatul Cotroceni,

Consiliul Suprem de Ap`rare a ¥`rii

analizeaz` Planul de ac]iune al Guvernului

pentru promovarea candidaturii României la

NATO. Cu acest prilej sunt evaluate ac]iunile

întreprinse de institu]iile abilitate ale statului

pentru integrarea euroatlantic` [i stadiul

îndeplinirii obiectivelor cuprinse în Planul

Na]ional de Aderare.

3 februarie - În discursul rostit la Confe-

rin]a interna]ional` asupra politicii de secu-

ritate de la München, lordul ROBERTSON,

secretarul general al Alian]ei, arat` c` NATO

se va adapta, în viitor, la lupta împotriva tero-

rismului. Subliniind rolul crucial al Alian]ei

euroatlantice, înaltul demnitar reafirm` ideea

c` Washington-ul va avea nevoie de alia]i [i

de coali]ii, pentru c` opera]iunile militare mo-

derne, de genul celei contra terorismului, nu

pot fi duse de o singur` ]ar`.

6 februarie - Pre[edintele Ion ILIESCU,

aflat în vizit` la Washington, se întâlne[te cu

reprezentan]ii Comitetului SUA pentru NATO.

Trecând în revist` situa]ia României [i [ansele

sale de integrare în Alian]`, la Praga, Bruce

JACKSON, pre[edintele comitetului, accen-

tueaz` c` ]ara noastr` are [anse reale s` fie

admis` în NATO, datorit` progreselor înregis-

trate în planul economic [i al reformei armatei,

dar exprim`, totodat`, preocuparea pentru

necesitatea acceler`rii eradic`rii corup]iei [i

rezolvarea problemelor sociale cu care se

confrunt` popula]ia României.

20 februarie - Echipa american` de

evaluare a stadiului îndeplinirii obiectivelor

cuprinse în Planul Na]ional Anual de Preg`-

tire a Ader`rii României la NATO, condus`

de ambasadorul SUA la NATO, Nicholas

BURNS, este primit` de primul-ministru

Adrian NåSTASE, la Palatul Victoria.

26 februarie - Pe parcursul conferin]ei

organizate la Bucure[ti de Asocia]ia „George

C. Marshall - România“, Bruce JACKSON,

pre[edintele Comitetului SUA pentru NATO,

a ar`tat, între altele: „Nu cred c` exist` alte ]`ri

în Europa, în afar` de Marea Britanie, care s`

aib`, ca [i România, trupe în KFOR, SFOR [i

Afghanistan în acela[i timp. Un Plan Na]ional

de Aderare la NATO foarte bun va cre[te [an-

sele de integrare în Alian]`“. Acela[i demnitar

a precizat, la întâlnirea cu reprezentan]ii

societ`]ii civile [i ai presei române, c` opinia

ce s-a conturat în dezbaterile din Statele Unite

asupra extinderii NATO face parte din ceea

ce peste Ocean se nume[te „complesion of

Europe“ - „întregirea Europei“.

AGENDA NATO


Agenda NATO

28 februarie - În cadrul întâlnirii cu Ion

ILIESCU , adjunctul secretarului general al

NATO, Edgar BUKLEY, precizeaz` c` dome-

niile ce constituie obiectul evalu`rii pentru

aderarea la Alian]a euroatlantic` sunt: politic,

economic, legislativ, securitate [i ap`rare [i

afirm` c` România „reprezint` un factor de

stabilitate în regiune“.

8 martie - Mini[trii de externe din ]`rile

candidate la aderarea la NATO se reunesc la

Skopje, în Macedonia, pentru a discuta despre

extinderea cooper`rii dintre ]`rile membre ale

acestui grup [i despre strategia comun` în

perspectiva summit-ului NATO de la Praga.

8 - 9 martie - Aflat în vizit` în România,

Jamie SHEA, directorul Departamentului

pentru pres` [i informa]ii al NATO, subliniaz`

contribu]ia ]`rii noastre la administrarea cri-

zelor din Macedonia [i Kosovo în timpul cât a

de]inut pre[edin]ia OSCE, participarea la

misiunile de men]inere a p`cii din Balcani [i

colaborarea din cadrul centrului SECI în

vederea combaterii criminalit`]ii transfrontali-

ere, f`când [i referiri la necesitatea elabor`rii

unei legisla]ii privind informa]iile clasificate.

9 - 10 martie - Vizita în România a premi-

erului bulgar Simeon de SAXA COBURG-

GOTHA.

14 -15 martie - În cadrul Forumului

„Germania ca partener al României pe calea

spre Europa“, desf`[urat la Institutul Goethe

din Bucure[ti [i organizat de Biroul de pres` al

Guvernului de la Berlin [i Ministerul Federal

de Externe sub coordonarea lui Klaus

BRAMBACH (fost ata[at cultural al Germaniei

în ]ara noastr`), Anelie Ute GABANYI

(cercet`tor la Funda]ia [tiin]` [i Politic` din

Berlin) apreciaz` c` Germania este

„partenerul ideal al României în integrarea în

NATO [i UE“.

La Cercul Militar Na]ional din Bucure[ti se

desf`[oar` reuniunea Grupului de studiu

„Viitorul NATO“ (constituit sub auspiciile

Consor]iului PfP al academiilor de ap`rare [i

institutelor pentru studii de securitate). Dezba-

terile sunt focalizate pe trei teme de interes

referitoare la viitorul Pactului Nord-Atlantic, [i

anume: procesul de extindere a NATO,

rela]iile dintre F. Rus` [i Alian]` [i politica

american` privind scutul antirachet` [i

implica]iile pentru securitatea european`.

18 martie - La Bruxelles încep ultimele

evalu`ri ale statelor candidate la aderare,

înaintea deciziei finale ce va adoptat` la Praga.

În urma întâlnirilor cu reprezentan]ii acestor

]`ri, exper]ii NATO vor întocmi rapoarte

pentru fiecare stat în parte, ce vor fi prezentate

la summit-ul NATO din luna mai de la

Reykjavik.

18 -19 martie - Cu prilejul vizitei oficiale în

România a unei delega]ii militare conduse de

generalul-locotenent Timothy Kennan, repre-

zentantul militar al SUA la NATO, se discut`

despre contribu]ia României la campania

interna]ional` împotriva terorismului, despre

situa]ia politico-militar` din Balcani [i despre

participarea ]`rii noastre la opera]ii de

men]inere a p`cii, dar [i despre rezultatele

ob]inute în procesul de modernizare a

organismului militar românesc [i îndeplinirea

Programului Na]ional Anual de Preg`tire

pentru Integrarea în NATO.

19 - 20 martie - Aflat în vizit` în România,

pre[edintele Republicii Federale Germania,

Johannes RAU, declar` c` „Germania sprijin`

eforturile României de integrare în structurile

europene [i euroatlantice“.

21 martie - Secretarul general al NATO,

lordul George ROBERTSON, declar` c` în

cadrul summit-ului Alian]ei din noiembrie de

la Praga „nu va fi vorba doar de invitarea unor

noi membri NATO, ci va fi [i un summit al

adapt`rii Alian]ei, al moderniz`rii [i adapt`rii

la noile provoc`ri ale secolului XXI“.

25-26 martie - În perspectiva summit-ului

din noiembrie de la Praga, prim-mini[trii din

cele 10 ]`ri candidate la aderarea la NATO se

reunesc la Bucure[ti sub deviza „Prim`vara

noilor alia]i“, care se vrea a fi un eveniment

important [i util pentru fiecare stat candidat [i

pentru aspira]iile lor comune. Dezbaterile din

cadrul summit-ului sunt axate pe urm`toarele

obiective: reafirmarea solidarit`]ii statelor

candidate, sublinierea contribu]iilor pe care

democra]iile europene le pot aduce în cadrul

structurii nord-atlantice [i reafirmarea impor-

tan]ei dimensiunii sud-estice a Europei. La

reuniune particip` [i reprezentan]i ai ]`rilor

aliate, printre care pre[edintele Poloniei,

Aleksander KWASNIEVSKI, premierul

Turciei, Bulent ECEVIT, Cehiei, Milo[ ZEMAN,

ministrul ungar de externe, Janos

MARTONYI. Reprezentan]ii Statelor Unite

sunt: Richard ARMITAGE, adjunct al secre-

tarului de stat al SUA, [i Bruce JACKSON,

pre[edintele Comitetului SUA pentru NATO.

Premierii Grupului de la Vilnius particip` [i la

o mas` rotund` cu tema: „Noi amenin]`ri - noi

alia]i“, moderat` de Misha GLENNY (analist

politic, bun cunosc`tor al problematicii

Balcanilor) [i Jeffrey GEDMIN (directorul

Institutului Aspen de la Berlin). În cadrul

primului panel de discu]ie, intitulat „Noi

amenin]`ri. Noi alia]i“, este subliniat` impor-

tan]a cooper`rii dintre statele candidate în

vederea contracar`rii riscurilor necon-

ven]ionale la adresa securit`]ii, dar este

accentuat` [i necesitatea extinderii robuste a

NATO, ca reac]ie la pericolul terorismului. În

cadrul celui de-al doilea panel, „Adaptarea

Alian]ei. Puncte de vedere ale viitorilor mem-

bri. Drumul c`tre [i dup` Praga“, se exprim`

opinii asupra transform`rilor din cadrul

Alian]ei dup` 11 septembrie, asupra rela]iei

dintre F. Rus` [i NATO [i asupra evolu]iilor

decizionale în cadrul procesului de l`rgire a

Alian]ei, fiind identificate [i modalit`]i de

consolidare a leg`turii între alia]i [i parteneri

în perspectiva unei Alian]e extinse. La

închiderea summit-ului, cele 10 ]`ri candidate

se angajeaz`, într-o declara]ie comun`, s`

colaboreze pentru o Europ` a securit`]ii [i

pentru o extindere a NATO de la Marea

Baltic` la Marea Neagr`.

Puncte de vedere:

George ROBERTSON, Secretarul General

al NATO, sus]ine, în mesajul adresat partici-

pan]ilor, c`: „la summit-ul din noiembrie de la

Praga, vor fi invitate s` devin` membre ale

Alian]ei Nord-Atlantice între 1 [i 9 ]`ri, iar

invitarea acestora va depinde de modul în

care ele vor r`spunde la problema reform`rii

societ`]ilor lor, asigur`rii stabilit`]ii acestora [i

a combaterii corup]iei“ [i c`: „printre proble-

mele principale la care statele candidate

trebuie s` r`spund` se num`r` stabilitatea [i

corup]ia, care trebuie comb`tut` prin legi

ferme sus]inute de voin]a politic`“.

Tony BLAIR, prim-ministrul britanic: „M`

bucur s` observ solidaritatea manifestat` de

statele dumneavoastr` în lupta împotriva

terorismului, precum [i dorin]a de a participa

al`turi de for]ele noastre la misiuni precum

cele din Afghanistan sau din Balcani. Marea

Britanie se angajeaz` ferm pentru asigurarea

unei extinderi a NATO pline de succes, la

summit-ul de la Praga, din luna noiembrie.

Vreau s` v`d invita]ii adresate noilor alia]i care

sunt preg`ti]i s` îndeplineasc` criteriile de la


Agenda NATO

Washington“. „ßtim, din proprie experien]`,

c` dezvoltarea unor for]e moderne [i eficiente

este un proces îndelungat, care solicit` un

angajament sus]inut. V` cer s` continua]i

reforma, utilizând pe deplin direc]iile oferite

de NATO prin MAP“.

Bulent ECEVIT, prim-ministrul Turciei,

declar` c`: „procesul de l`rgire a NATO

constituie o [ans` pentru aceast` organiza]ie

de înt`rire a securit`]ii [i p`cii interna]ionale“.

„Sus]inem politica u[ilor deschise ale Alian]ei

[i nu avem nici o rezerv` politic` pentru

invitarea candida]ilor care îndeplinesc

criteriile de membru al Alian]ei“. „Desigur,

dat` fiind pozi]ia noastr` geostrategic`, am

dori s` vedem accelerat` includerea Europei

de Sud-Est în acest proces. Aceast` dimen-

siune va contribui, f`r` îndoial`, la extinderea

securit`]ii [i stabilit`]ii acestei regiuni extrem

de sensibile“.

Adrian NåSTASE: „În opinia mea, la 11

septembrie, s-a n`scut o nou` Alian]`, atunci

când 19 state membre NATO [i 10 noi

democra]ii, ca membri de facto, au ac]ionat

împreun` pentru un scop comun. Pentru

România, acest fapt a fost generat nu numai

de o situa]ie conjunctural`, ci [i de hot`rârea

noastr` ferm` de a promova securitatea [i

cooperarea în cadrul regiunii noastre [i la

nivel mondial“.

Ion ILIESCU: „Argumentele în favoarea

integr`rii noastre în NATO sunt, în esen]`,

acelea[i, indiferent de pozi]ia noastr` geo-

grafic` sau de poten]ialul nostru economic [i

militar. Prin ceea ce au întreprins în planul

reformelor politice, economice [i militare, ]`-

rile noastre au dovedit c` au voin]a [i capa-

citatea de a r`spunde criteriilor de aderare.

Prin ac]iunile la care am participat atât în

cadrul Parteneriatului pentru Pace, cât [i în

opera]iunile de men]inere a p`cii [i în com-

baterea terorismului interna]ional, am probat

c` suntem furnizori [i nu consumatori de se-

curitate în Europa [i în lume“. „Dimensiunea

sudic` a extinderii NATO va spori stabilitatea

în zona Balcanilor Occidentali [i va înt`ri pro-

cesul de democratizare în aceast` regiune“.

Richard ARMITAGE, adjunctul Secre-

tarului de stat al SUA: „SUA sus]ine o extindere

cât mai larg` cu putin]` a NATO, iar decizia

final` privind invitarea ]`rilor candidate s`

adere la Alian]` va fi luat` la sfâr[itul lunii

octombrie“.

Oficialul american afirm` c` ]ara sa

dore[te o extindere robust` a Alian]ei, care s`

cuprind` întreg spa]iul de la Marea Baltic` la

Marea Neagr` [i pân` la Marea Adriatic`: „Nici

o ]ar` nu este exclus` din considerente

istorice, geografice sau din cauza pozi]iei

sus]inute de alt` putere“. „¥`rile care vor

dovedi c` împ`rt`[esc valorile democratice

ale Alian]ei, vor ac]iona în sensul restructur`rii

for]elor lor armate, al consolid`rii institu]iilor

lor democratice [i vor promova o legisla]ie

care s` reduc` fenomenul corup]iei au toate

[ansele s` fie invitate s` adere la NATO“.

Reprezentantul Administra]iei de la Washing-

ton afirm` c` ]`rile candidate vor trebui s`

continue reformele [i dup` summit-ul de la

Praga, mai mult chiar, s` î[i sporeasc` efor-

turile [i angajarea în sus]inerea obiectivelor

Alian]ei [i c` invitarea ]`rilor candidate s`

adere la NATO depinde în cea mai mare

m`sur` de eforturile fiec`rei ]`ri în parte, iar

decizia nu va putea fi luat` decât în cadrul

Alian]ei, f`r` interven]ia vreunei alte puteri din

afara acesteia.

De asemenea, acesta mai spune c` SUA

apreciaz` cooperarea dintre România, Bul-

garia, Grecia [i Turcia în vederea admiterii în

NATO a primelor dou` state [i combate ideea

c` o Alian]` l`rgit` va fi mai pu]in eficient`,

subliniind c`, dimpotriv`, extinderea acesteia

va spori stabilitatea unei Europe abia ie[ite din

epoca R`zboiului Rece.

Primele luni ale anului 2002 contureaz` o

sporire a [anselor României de aderare la

NATO. În acela[i timp, Alian]a eviden]iaz` o

preocupare sporit` pentru consolidarea flan-

cului s`u sudic, spa]iu în care este stimulat`

adâncirea cooper`rii dintre Grecia, Turcia,

Bulgaria [i România [i cristalizarea „tande-

mului“ româno-bulgar (pentru NATO [i UE).

A.M.


Note de lectur\

1. Globalizare - proces cumultiple consecin]e

În „A National Security Strategy for aNew Era“ globalizarea este definit` ca:

a)proces de accelerare a integr`riieconomice, tehnologice, culturale [i po-litice, al`turi de guvernare democratic`,economie de pia]`, respectarea drepturi-lor omului, dinamism economic [i revo-lu]ia comunica]iilor.

Pe lâng` tendin]ele pozitive, suntprezentate [i:

b) tendin]ele negative datorate ac-]iunilor statelor-problem`, conflictelorinteretnice, prolifer`rii armelor de dis-trugere în mas`, terorismului, traficuluide droguri, crizelor interna]ionale, s`r`-cirii resurselor, colapsului unor pie]e,cre[terii accelerate a num`rului popula-]iei, dezastrelor ecologice, r`spândiriibolilor, corup]iei etc.

Autorii spun îns` c` globalizarea sediferen]iaz` de alte caracteristici ale vie-]ii moderne actuale, precum: moderni-zare, regionalizare, localizare, interde-penden]` etc. ßi de aceea se impune cla-rificarea limitelor [i a con]inutului speci-fic al conceptului de globalizare.

În sens general, globalizarea includeunul sau mai multe dintre urm`toareleprocese ce se produc pretutindeni în lu-me, cu o intensitate mai mare sau maimic`:

accelerarea [i, implicit, compri-marea temporal` a multor tendin]eexistente, cum ar fi, spre exemplu,ritmul moderniz`rii, al descoperirilor[tiin]ifice, al tranzac]iilor economice etc.;

intensificarea complexit`]ii, ge-nerat` de înl`n]uirea proceselor, [i anu-me: fiecare proces luat singular pare

relativ simplu, constituind, în schimb,al`turi de altul/altele, un întreg mult maicomplex;

Ca exemple pot fi date ansamblulnoilor sisteme militare de înalt` tehnolo-gie, folosirea unei mari variet`]i de echi-pamente complexe de testare în dome-niul cercet`rii biologice [.a ;

spargerea/penetrarea frontierelordin punct de vedere geografic, politic,etnic, economic etc., manifestat` prin în-trep`trunderea economicului cu poli-ticul, a frontierelor politice cu cele etniceetc.;

universalizarea normelor [i valo-rilor culturale [i religioase (globalizareaare propria cultur` dominant` [i deaceea tinde spre un efect omogenizant);

dezvoltarea tehnologic`, ce con-duce la importul de niveluri tot mai înal-te ale tehnologiei în toate aspectele vie]ii(gama de exemple include computerul,Internetul, po[ta electronic`, telefoniacelular`, pozi]ionarea global` a sateli-]ilor etc.), dar [i la sporirea importan]eisau extinderea organismelor [i institu-]iilor - regionale sau globale - econo-mice, politice [i militare (G8, IMF, WB,WTO, NATO, NAFTA, UE, CIS, GUUAM,GCC, OPEC, ASEAN, AFTA, SAFTA,MERCOSUR, OAS);

În Europa, Asia [i America Latin` în-]elegerile [i tratatele economice regiona-le au devenit expresia dominant` a rela-]iilor dintre state, mai ales în ceea ce pri-ve[te comer]ul, fapt ce confer` structu-rilor regionale personalitate geopolitic`.

Aceast` dezvoltare face posibil`g`sirea unor modalit`]i mai eficiente dea rezolva conflictele economice, politice[i cele din domeniul securit`]ii.

infinitizarea, adic` fractura-rea/transcenderea limitelor spa]iului [itimpului pe termen lung;

Exemple semnificative în acest senssunt emergen]a nanotehnologiei [itendin]a de apropiere a cunoa[teriilimitelor universului prin intermediul totmai sofisticatelor instrumente astrono-mice, ambele procese fiind produsulcooper`rii [tiin]ifice interna]ionale.

pattern-ul socio-demografic pro-priu, caracterizat printr-o rapid` urbani-zare [i prin stiluri de via]` legate maidegrab` de tendin]ele modei, ale pie-]elor globale etc.

Atunci când sunt asociate, acesteprocese par s` constituie principalul setde schimb`ri care definesc lumeacontemporan`. În orice caz, ele nudefinesc via]a modern`, deoarece multedin activit`]ile umane sunt generateprin coeren]a cu diferitele constante aleexisten]ei cotidiene (natura, casa [i fa-milia, geografia [i climatul, apartenen]ala comunit`]i etc.), acestea fiind dublatede procesele lente de evolu]ie, cum ar fimodific`rile genetice, gusturile consu-matorilor/beneficiarilor [i natura sis-temului interstatal. Îns` trebuie evitat`tenta]ia de a presupune c` globalizareadomin` [i chiar penetreaz` în mod sem-nificativ marea majoritate a nivelurilorcomportamentelor (sociale) obi[nuite.

Globalizarea opereaz` la margineaspectrului existen]ei umane contem-porane. Al`turi de globalizare, exist` [ial]i agen]i ai schimb`rii mai importan]idecât aceasta, printre ei num`rându-se:dimensiunea popula]iei [i amplasareaacesteia, ritmul diferit al cre[terii eco-nomice în diverse ]`ri [i tendin]a c`tre

" The Global Century.Globalization and National Security"

- analiz\ - evaluare - prognoz\ (2001-2002) -


Note de lectur\

democratizare [i economie de pia]`.Globalizarea poate influen]a ace[tiagen]i ai schimb`rii, dar majoritatea ana-li[tilor atrag aten]ia în primul rândasupra acestora [i abia apoi asupra glo-baliz`rii ca variabil` „destabilizatoare“.

Totu[i, trebuie s` semnal`m [iurm`toarele dou` aspecte referitoare laglobalizare:

1) În primul rând, ar fi de dorit s` neferim de plasarea proceselor descrisemai sus, chiar dac` acestea sunt impor-tante, sub umbrela rela]iilor interna-]ionale ca întreg.

Teza avansat` de foarte mul]i anali[tieste c` globalizarea transform` rapidsistemul statului-na]iune, violen]a orga-nizat`, comer]ul, pie]ele [i finan]ele,produc]ia de bunuri de larg consum,componen]a popula]iilor, cultura,mediul etc.

Într-adev`r, globalizarea poate deve-ni for]a conduc`toare care s` modificerela]iile interna]ionale dincolo de în]e-legerea obi[nuit`, dar nu în urm`toriizece-dou`zeci de ani. Rela]iile interna-]ionale [i de securitate, ca [i politicileexterne [i interne de securitate edificatepe baza acestor rela]ii, vor r`mâne înurm`toarele decenii dominate de state,prin înclina]ia de a folosi for]a ca lait-motiv al politicii externe, prin indicatoriai produc]iei economice interne, princontinuarea exercit`rii unei presiuni dec`tre cultura tradi]ional` [i prin limiteleimpuse de mediu.

2) În al doilea rând, o mare parte aanalizelor privind globalizarea suntf`cute de speciali[ti (economi[ti, specia-li[ti în tehnologie), aceast` stare de faptconducând la reduc]ionisme la niveluldomeniilor în care ace[ti speciali[ti aufost instrui]i.

De exemplu, ei studiaz` intensifi-carea comer]ului interna]ional [i contro-lul crescând asupra acestuia de c`tremarile corpora]ii, interdependen]ele dinspectrul financiar interna]ional, influen]acalculatoarelor [i a Internetului, r`spân-direa informa]iei prin satelit [i tele-viziune, capacit`]ile tot mai rapide detransport între orice puncte de pe glob,ca [i diferitele modific`ri ale capacit`]ilor

militare definite prin sintagma C4I(comand`, control, comunica]ii, com-putere [i intelligence).

De[i toate aceste aspecte devin dince în ce mai importante pentru politicileexterne [i de ap`rare în general, globa-lizarea este totu[i un fenomen mult maicomplex decât elemente din sistemtratate separat.

2. Globalizare, securitate [i mediulinterna]ional: Consecin]e strategice

ale globaliz\rii asupra securit\]iiPerioada Post-R`zboi Rece [i

fenomenul de globalizare: sfâr[itulparadigmei R`zboiului Rece

Anali[tii americani sunt de p`rere c`globalizarea nu poate fi separat` de alteforme de evolu]ie a societ`]ii interna-]ionale, ea fiind în]eleas` doar în ex-teriorul contextului mai larg.

Astfel, în privin]a mediului strategic,cea mai important` schimbare a fostreprezentat` de sfâr[itul R`zboiuluiRece. În mod surprinz`tor, tocmai efor-turile lui Mihail Gorbaciov de a moder-niza economia Uniunii Sovietice, cuscopul reform`rii [i implicit salv`rii atâta comunismului, cât [i a „imperiului“(prin glastnost [i perestroika), au ajutatlegitimizarea [i au dat un impuls for]elortotal democratice care au detronat sis-temul totalitarist comunist. Este primalec]ie privind impactul globaliz`rii, însensul c` aceasta din urm` reprezint` unfenomen ce combin` r`spândirea tehno-logiilor moderne [i dezvoltarea schim-burilor economice cu r`spândirea f`r`precedent a ideilor.

Sfâr[itul paradigmei reprezentate deR`zboiul Rece a determinat o reîntoar-cere la „normal“ a politicii interna]ionale,adic` la un sistem fluid al rela]iilor dintrestate, dar [i dintre state [i alte entit`]iinterna]ionale. Societatea interna]ional`este diferit` de cea din timpul R`zboiuluiRece, în parte [i datorit` dezvolt`rilorprogresive, catalogate acum dreptaspecte ale globaliz`rii.

Globalizare [i securitateGlobalizarea nu modeleaz` numai

economia mondial` [i comunica]iile, ci[i politica interna]ional` [i problemele

securit`]ii. În mod tradi]ional, securitateaeste un concept extern, referitor la grani-]e teritoriale, ceea ce a indus noul tip deasigurare a securit`]ii - prin cooperare.

Se [tie c` globalizarea conduce spre ostructur` interna]ional` nou` [i destul delarg bifurcat`, împ`r]it` între acele ]`ricare sunt bine integrate [i adaptate nor-melor de evolu]ie ale economiei globale[i ]`rile care fie au r`mas în urm`, fiecaut` s` se adapteze noii ordini globale.

Globalizarea nu elimin` problema-tica geopoliticii tradi]ionale, deoarece întimp ce economia mondial` tinde spreintegrare, ca rezultat al globaliz`rii capi-talului, a pie]elor etc. Problematica geo-politic` se fragmenteaz` pe direc]iiregionale. În absen]a unei confrunt`ripolitice multipolare, politica regional` [ichestiunile securit`]ii se desf`[oar` f`r`a fi afectate de vreun risc, cu impacturiminore asupra dezvolt`rii în alte regiuni.În schimb, controlul [i accesul la resurseenergetice (petrol [i gaze) se men]in cao chestiune delicat` în cadrul politiciimondiale.

Globalizarea a exacerbat anumiteamenin]`ri la adresa securit`]ii tuturorstatelor, îns` aspectele economice [i ce-lelalte aspecte ce nu se refer` la securi-tate, generate de globalizare, reprezint`,de asemenea, amenin]`ri la adresa stabi-lit`]ii [i securit`]ii interne a statelor aflateîn tranzi]ie sau sub regimuri autoritare.Diminuarea sau pierderea controlului peplan intern (determinat` de trafican]i dedroguri, grupuri religioase, etnice, sepa-ratiste [i/sau extremiste, ac]iuni ale re]e-lelor de crim` organizat`, corup]ie, gru-puri de presiune etc.) pot afecta secu-ritatea regional`.

Democra]ie, securitate [i glo-balizare. Percep]ii regionale

Accentuarea tot mai pregnant` adiferen]elor dintre unele ]`ri [i totodat`dintre ]`ri [i regiuni care se adapteaz` bi-ne globaliz`rii [i cele care sunt l`sate înurm` ar trebui s` devin` o problem` deinteres nu numai pentru exper]ii în dez-voltare [i rela]ii interna]ionale, ci [i pen-tru strategii care se ocup` de securitateana]ional`. În fosta Iugoslavie, spre ex-emplu, criza datoriei globale din anii 80


Note de lectur\

a exacerbat recesiunea economic`; maimult, acest fenomen a m`rit contrastuldintre regiunile bogate [i cele s`race alefedera]iei [i a alimentat tensiunile etnice,care au condus la tendin]e separatiste [ir`zboi. Acesta este un exemplu ce arat`cum mi[c`rile extremiste î[i pot g`sira]iunea de a fi în teama de globalizare.

La fel, ]`rile „coda[e“ în economiaglobal` se g`sesc în regiuni ale lumiimarcate de tensiuni inter [i intrastatale,multe dintre acestea sprijinind tero-rismul [i promovând dezvoltarea WMD(arme de distrugere în mas`).

În ]`rile în care structurile institu]io-nale [i legale sunt slabe, globalizarea aprovocat intensificarea corup]iei [i a faci-litat func]ionarea re]elelor teroriste [i alecriminalit`]ii organizate. În aceste condi-]ii, corup]ia [i criminalitatea organizat`nu numai c` deturneaz`/absorb resurse-le (care altfel ar ajunge la bugetul sta-tului), ci determin` [i sc`derea încrederiipopula]iei în mecanismele economiei depia]`, în administra]ie, în autorit`]i etc.,precum [i afectarea siguran]ei publice.

Crima organizat`, traficul de droguri[i terorismul, poten]ate de mediul creatde era informa]ional`, au crescut înintensitate pân` la un punct în care auconturat deja o latur` negativ` a globali-z`rii, ce amenin]` securitatea tuturor ]`ri-lor, inclusiv a celor cu tradi]ie democra-tic`. De asemenea, activit`]ile criminalepot afecta în plan mai larg politica mon-dial`, prin apari]ia unor state criminaleinteresate de profitul ob]inut prin inter-mediul activit`]ilor ilegale, ele apelândadesea chiar [i la amenin]area cu pute-rea militar`. Autorii men]ioneaz` faptulc`, indiferent de forma pe care ar avea-o, evenimentele [i ac]iunile din sferacriminalit`]ii dobândesc un caracterrelativ greu predictibil.

Aceste amenin]`ri transna]ionaledemonstreaz` cum se poate transformapolitica interna]ional` într-o lume globa-lizant`, statele fiind nevoite s`-[i redefi-neasc` atât concep]iile strategice, cât [imodalit`]ile practice de punere în apli-care, în vederea preg`tirii pentru noi ris-curi, amenin]`ri, misiuni [i responsa-bilit`]i în ceea ce prive[te problemele de

securitate [i geopolitic`. Societ`]ile carese caracterizeaz` prin existen]a uneistructuri sociale flexibile, prin respectpentru valorile specifice spa]iului public[i deschidere spre tehnologii de vârfdispun de un nivel sporit al institu]iilor,al culturii politice [i al civismului, adap-tându-se mai bine [i mai u[or la globali-zarea economic`, politic` [i cultural`.Astfel, culturile din America de Nord,din Europa Occidental` [i Cental`(exceptând Balcanii), din cea mai mareparte a Asiei Orientale (inclusiv Japonia,Asia de Sud-Est, Australia [i NouaZeeland`, dar nu Indonezia [i Coreea deNord) [i doar din câteva ]`ri ale AmericiiLatine (în special Brazilia [i Chile) fie seadapteaz` relativ u[or la globalizare, fieau mari [anse s` ating` acest dezideratcu condi]ia s` reu[easc` s`-[i rezolveproblemele determinate de tranzi]iapolitic`, economic` [i social`. Cât des-pre China [i India, situa]ia acestora r`-mâne incert` datorit` faptului c` se con-frunt` cu profunde probleme interne [ipentru c` exist` disparit`]i regionale îninterior (unele regiuni adaptându-semult mai bine decât altele).

Autorii americani sunt de p`rere c`]`rile cu rezultate bune în procesul deadaptare la globalizare sunt fie „liberesau par]ial libere“, fie dispun de un regimautoritar „de catifea“ („soft authoritarianstates“) în care predomin` valoriledemocratice, dar chiar [i cele mai stabiledemocra]ii se pot confrunta cu provoc`rigenerate de consecin]ele negative aleglobaliz`rii [i ajung în postura de a cùtasolu]ii ce pot fi oferite de institu]iile [iorganiza]iile interna]ionale (aceasta fiindo alt` form` de manifestare a globaliz`riipolitice [i economice).

Majoritatea ]`rilor din America Latin`[i din Balcani - spun autorii - prezint` unnivel sc`zut de adaptare la noile condi]iigenerate de globalizare.

Intensificarea comunica]iilor interna-]ionale a generat noi griji la adresapoliticii globale, deoarece, prin interme-diul televiziunii [i Internetului, „politicilelocale au devenit globale“. Aceste noimodalit`]i de manipulare a informa]ieiau avut o serie de efecte pozitive, pre-

cum: avertizarea timpurie privind uneleconflicte regionale, probleme de mediu,înc`lc`ri ale normelor [i valorilordemocra]iei sau ale drepturilor omuluietc., ca [i prezentarea acestora.

În cazul Chinei sau în cazul unei alteguvern`ri autoritare care î[i dore[teadaptarea la noile condi]ii oferite deglobalizare, spre exemplu, datorit` fap-tului c` pia]a are nevoie de informa]iipentru a func]iona adecvat, astfel deregimuri se g`sesc în imposibilitatea dea mai putea controla fluxul informa-]ional, încât puternica presiune spredeschidere ar putea conduce spre o libe-ralizare politic`.

Referindu-se la ]`ri din zona instabilà Golfului Persic, autorii lucr`rii arat` c`globalizarea are o influen]` negativàsupra problemelor interne [i, mai mult,globalizarea este perceput` ca un efortal Occidentului de a-[i impune valorilepolitice în regimurile tradi]ionale.

Se poate aprecia, deci, c`, spre deo-sebire de ]`rile cu regim democratic, cudoar câteva excep]ii, na]iunile localizateîn spa]iul ex-sovietic, Orientul Mijlociu,Asia de Sud, America Latin` [i Africasub-saharian` nu pot fi deocamdat` asi-milate procesului de globalizare, deoa-rece în aceste ]`ri institu]iile politice suntslab conturate, culturile sunt inflexibilesau divizate social, marcate de r`zbu-nare [i neîncredere [i loiale mentalit`]iiarhaice, tribale, regularizarea social`fiind excesiv` [i dublat` [i de un nivelridicat al corup]iei.

3. Tendin]e pentru secolul XXICu certitudine, conturarea din ce în

ce mai clar` a sistemului global erodeaz`vechile grani]e dintre politica intern` [icea extern` a unui stat, dintre securitate[i economie. Datorit` intensific`riirapide a re]elelor [i a interdependen-]elor ce rezult` ca urmare a globaliz`rii,anali[tii americani sunt de p`rere c`, însecolul XXI, lupta pentru progres [iprosperitate, ca [i problema p`cii [ir`zboiului, vor fi influen]ate de eveni-mente petrecute în orice col] al lumii.

Spa]iile de confruntare prioritare numai sunt cele referitoare la ambi]iile


Note de lectur\

geopolitice, la rivalit`]ile militare etc., cicele economice (unde marile corpora]iijoac` un rol foarte important) [i celelegate de lupta pentru resurse, informa]ii[i comunica]ii.

Puteri politico-militare regionale[i rela]iile reciproce

Principalele efecte ale noii ordinirezultate în urma globaliz`rii se refer` laregionalizarea strategic` [i regio-nalizarea puterii.

În prezent, din cele aproximativ 200de na]iuni existente pe plan mondial,aproape 80% s-au format în urma celuide-al doilea r`zboi mondial, jum`tatedintre acestea confruntându-se cu graveprobleme de instabilitate (generate desl`biciuni ale sistemului politico-econo-mic, de separare etnic` [i/sau religioas`)[i cam 40% sunt implicate în diferendeteritoriale. În acela[i timp, se pare c`, înmai multe p`r]i ale lumii, au ap`rutregimuri extremiste, precum cel dinLibia, iar r`zboaiele civile continu` s`men]in` în situa]ie de criz` state ca:Burma/Myanmar, Sri Lanka, Sudan.

La momentul apari]iei acestei lucr`ri(2001), autorii spun c` SUA descriu carisc imediat la adresa securit`]ii (globale)apari]ia unui conflict regional major înGolful Persic sau în Coreea [i posi-bilitatea unor r`zboaie împotriva Coreeide Nord [i Irakului, iar ca risc pe termenlung - amenin]`rile din partea F.Ruse [iChinei, un aspect fiind destul de lim-pede, [i anume c` nu se poate [ti cucertitudine cum vor ac]iona în cazul uneicrize/tensiuni regionale [i de pe cepozi]ii (parteneri, rivali, oponen]i) blo-curile politico-militare regionale.

Scenariile posibile privind rela]iiledintre blocurile politico-militare regio-nale în cazul unui conflict, imaginate înanul 2000 de strategii americani sunturm`toarele:

Uniunea European` [i Europa vs.NATO [i Atlantism. SUA trebuie s` fac`în continuare fa]` incertitudinii în ceeace prive[te rela]ia cu F.Rus` [i celelalte]`ri din spa]iul ex-sovietic [i posibilaapari]ie a unei rela]ii ]ntre China [iF.Rus`. În acela[i timp, odat` cu cre[-terea rolului UE în domeniile economic,

politic [i al securit`]ii [i ap`r`rii regio-nale (prin realizarea Politicii de ap`rare[i de securitate comun` [i a for]eimilitare comune, dar [i prin extindere),pot fi posibile apari]ia rivalit`]ilor deordin economic [i militar, ca [i sc`dereaimportan]ei rolului SUA în Europa. Unpunct fierbinte de pe agenda extinderiiUniunii Europene este cel referitor laintegrarea Turciei (membru NATO cuun rol foarte important din punct devedere geostrategic), c`reia i se impunerespectarea a dou` condi]ii pentruînceperea negocierilor de aderare, [ianume: abolirea pedepsei cu moartea [iacordarea unor drepturi popula]iei deetnie kurd`.

Statele Europei Occidentale suntpreocupate [i de stabilitatea continen-tului, aten]ia fiind concentrat` atâtasupra Europei Centrale, cât [i zoneibalcanice, aceasta din urm` fiind perce-put` ca un veritabil generator de inse-curitate regional`. Atât NATO, cât [iUniunea European` încearc` s` creezestabilitate [i prosperitate prin angajarea]`rilor din aceste zone în încerc`rile co-mune de realizare a securit`]ii (un exem-plu elocvent în acest sens fiind Pactul deStabilitate pentru Europa de Sud-Est).

Interesele occidentale directe (deexemplu, resursele energetice) sau indi-recte (legate de asigurarea stabilit`]ii) seextind [i asupra ariilor instabile, cu oevolu]ie greu predictibil`, din spa]iul ex-sovietic. Astfel:

intensificarea îngrijor`rii Occi-dentului în ceea ce prive[te regiuneacaucazian`, pe de o parte datorit` evo-lu]iei F. Ruse (referitoare la viitorul aces-tui pol de putere regional`, integritateasa, rolul Occidentului în promovareaideii de evolu]ie spre o societate stabil`[i democratic`), iar pe de alt` partedatorit` situa]iei ]`rilor transcaucaziene,c`rora Vestul le ofer` sprijin pentruob]inerea independen]ei, fie prin asi-gurarea securiz`rii capacit`]ilor deproducere a energiei (Azerbaidjan) sauasigurarea securit`]ii conductelor ce letranziteaz` teritoriile (Georgia);

aceea[i îngrijorare se manifest` [iîn leg`tur` cu ]`rile Asiei Centrale;

noul context este completat derela]iile ruso-chineze, cu posibilitate deextindere a influen]ei unuia sau altuiadin ace[ti doi actori nu doar în spa]iulex-sovietic, ci [i spre Asia Central` [iOrientul Mijlociu [i Apropiat.

Zonele tensionate din OrientulApropiat [i Mijlociu. În viziunea ana-li[tilor americani, pare destul deimprobabil ca SUA s` „demonizeze“Iranul, Irakul [i Libia la nesfâr[it. Înacela[i timp, pe termen scurt, SUA nuvor fi amenin]ate cu un r`zboi regionalîn Golful Persic, iar rela]iile bilateraledintre israelieni [i arabi vor continua s`ocupe o pozi]ie important` pe agendarela]iilor regionale [i interna]ionale (dat`fiind probabilitatea crescut` a perpe-tu`rii conflictului).

Asia divizat`. Dezvoltarea econo-mic` a unor zone de pe acest continenta adus stabilitate în sud-estul Asiei,aceast` tendin]` nefiind întâlnit` îns` înzonele sudice [i nord-estice. Autorii sce-nariilor spun c` problemele regionaleexistente (datorate Coreei de Nord,conflictului dintre China [i Taiwan - carea c`p`tat accente militare etc.) pot ficonsiderate amenin]`ri la adresa securi-t`]ii regionale [i globale. Îns`[i ASEANîntreprinde demersuri destul de limitatepentru a aduce stabilitate unor na]iuniprecum Burma/Myanmar [i Cambodgia,iar riscul unui amplu r`zboi civil nu parea fi eliminat.

Pozi]ia Chinei în sud-estul Asiei secontureaz` ca fiind un factor major îndezvoltarea economic` regional` [i glo-bal` în viitorul apropiat. De asemenea,autorii spun c` este previzibil` oimplicare mai intens` în aceast` zon` [ia altor actori, cei mai importan]i fiindJaponia, Coreea, India, Pakistan, F. Rus`[i SUA.

Africa va continua, în opinia auto-rilor, s` fie caracterizat` prin instabilitate,cele mai importante probleme aleregiunii datorându-se imigra]iei ilegaledin nordul continentului, explozieidemografice [i amenin]`rilor transna-]ionale, mai ales la adresa Europei. Regi-unea este v`zut` îns` ca un important ex-portator de energie, instabilitatea perpe-


Note de lectur\

tu` fiind un factor de îngrijorare vizavi detransportul naval înspre Marea Medite-ran`. De asemenea, cea mai mare parte aAfricii Subsahariene este deja implicat`în r`zboaie, aceste conflicte dând na[tereunor noi [i instabile blocuri regionale deputere. Intensificarea dependen]ei eco-nomiei SUA de rezervele de petrol dinvestul Africii confer` acestei probleme oimportan]` strategic` deosebit`.

Caracteristica Americii Latine -instabilitate. Ca [i Asia Oriental`, Ame-rica Latin` a cunoscut o important` cre[-tere economic` în ultimii ani, îns` intere-sele divergente [i diviz`rile economice [ietnice constituie înc` amenin]`ri, datorit`posibilit`]ii apari]iei unor noi conflicte. Înceea ce prive[te Columbia, aceasta esteconsiderat` ca problem` major` pentrusecuritatea SUA, datorit` traficului dedroguri, ce a dus la r`zboi civil.

Principalele posibile conflicte regio-nale, în viziunea anali[tilor americani,care ar putea afecta interesele SUA sunt:Grecia - Turcia, Israel - lumea arab`,Coreea de Sud - Coreea de Nord, China- Taiwan, India - Pakistan, diferendeledintre unele state din Golful Persic [iCornul Africii, ca [i conflictele internedin Sudan [i Congo.

Anul 2001 s-a încheiat cu reac]iavirulent` a Statelor Unite ale Americii(care, probabil, va fi [i foarte îndelun-gat`) la atacurile teroriste din 11 sep-tembrie 2001 asupra complexului WorldTrade Center din New York [i cl`diriiPentagonului. Coali]ia antiterorist` s-aconstituit, având la baz`, pe de o parte,necesitatea unei reac]ii imediate împo-triva terorismului [i, pe de alt` parte,impulsul de solidarizare cu Statele Unite.

Declan[area ofensivei împotriva te-rorismului a acutizat lupta pentru resur-se [i, mai ales, pentru controlul zonelorde importan]` strategic`, între care, peprimul plan, în deceniul urm`tor, pares` fie cea a Asiei Centrale. For]eleconcurente [i, totodat`, cooperante într-o oarecare m`sur` sunt Statele Unite,Rusia, China, India, Pakistan, Iran [i,par]ial, Uniunea European`. Riscurile [iamenin]`rile cele mai periculoase, al`-turi de cele care vin din partea tero-

rismului interna]ional [i regional, r`mâncele referitoare la proliferarea WMD,îndeosebi a celor nucleare [i biologice.

Privitor la evolu]iile viitoare în planstrategic, se poate aprecia c` procesul dereelaborare a politicilor [i strategiilor desecuritate [i, legat de acestea, de recon-figurare a spa]iilor de interes strategic seva accentua în urm`torii ani, dublat deconturarea mai clar` a centrilor deputere, a sferelor de cooperare [i deinfluen]are [i a raporturilor dintre marileputeri, precum [i a rela]iilor acestora cuorganismele [i institu]iile interna]ionale.

Evenimentele de la 11 septembrie2001 au schimbat orientarea politiciiStatelor Unite, deoarece acestea se simtobligate s` treac` la ac]iuni de amploarepentru asigurarea securit`]ii proprieina]iuni, dar [i concentrarea eforturilorpentru ie[irea din recesiunea economic`[i rezolvarea problemelor interne, exis-tând poten]ialul necesar pentru realiza-rea în urm`torii ani a acestui obiectiv.

Noua pozi]ie a SUA, ca superputeremondial` ce conduce r`zboiul împotrivaterorismului, pune în umbr` (cel pu]in înaceast` etap`) rela]iile din cadrul NATO[i mut` centrul de greutate al interesuluistrategic în zona asiatic`. Totu[i, SUAvor continua s` pun` în practic` politica[i strategia alian]elor [i parteneriatelorstrategice [i, în acest sens, sunt posibileurm`toarele grup`ri [i regrup`ri de for]e[i ac]iuni cu impact strategic:

consolidarea rela]iei euroatlan-tice prin aplicarea politicii europenecomune de securitate [i ap`rare, prinrealizarea mai rapid` a For]ei Europenede Reac]ie Rapid` (complementar` NA-TO) [i înt`rirea Alian]ei cu noi membri;

crearea unui pol euroatlantic deputere cu func]ii [i valen]e mondiale,care s` joace un rol foarte important înmondializarea economiei [i a informa]iei[i în gestionarea crizelor, dar [i ie[ireamai frecvent` [i mai accentuat` aUniunii Europene, ca entitate strategic`,din zona continental` (unde este impli-cat` în rezolvarea situa]iei politice, etni-ce [i economice din zona Balcanilor) [iparticiparea ei efectiv` la b`t`lia pentruresurse, f`când astfel posibil` cre[terea

în viitor a influen]ei europene în AsiaCentral`, în nordul Africii [i în OrientulApropiat; parteneriatul strategic cu Rusia[i o politic` american` foarte atent` fa]`de China [i India. Situa]ia politic` [istrategic` din Orientul Apropiat va conti-nua s` fie deosebit de tensionat`, dato-rit`, în principal, incompatibilit`]ii dintrepolitica Autorit`]ii Palestiniene [i politicaIsraelului, ac]iunilor kurzilor din Turcia,din Iran [i Irak, lipsei apei [i multiplic`riiactelor de terorism, trafic de droguri [icrim` organizat`. Orientul Mijlociu vacontinua s` se afle sub control american,iar situa]ia s` se men]in` relativ stabi-lizat`, adic` f`r` posibilitatea declan[`riiunui conflict major.

De[i în b`t`lia pentru petrolul caspicexist` deja doi mari câ[tig`tori - SUA [i F.Rus`, iar Turcia (pe teritoriul c`reia seconstruie[te conducta Baku-Ceyhan)este una din beneficiarele acestei tran-zac]ii, confruntarea va continua. Iranulva fi [i în viitor nemul]umit de solu]iaaleas`, dar [i de faptul c` este consideratdrept inamic [i e probabil s`-[i sporeas-c` poten]ialul nuclear [i chiar terorist.

În ceea ce prive[te China, este posibils` creasc` puterea economic`, militar` [icultural` a acesteia [i implicit, rolul ei înzon`. De[i tensiunile între China [iTaiwan nu vor fi rezolvate în viitorulapropiat, este probabil ca în Taiwan s` semanifeste tot mai mult tendin]ele dereunificare cu continentul, în pofidacre[terii influen]ei americane în zon`.

De asemenea, este posibil ca Indias`-[i consolideze statutul de mare putereregional`, acest fapt putând accentuatensiunile din zona Ka[mirului. Aceast`evolu]ie ar face oricând posibil` declan-[area unui r`zboi conven]ional între In-dia [i Pakistan, de[i trebuie luat în calcul[i poten]ialul nuclear al celor dou` state.

Ac]iunile împotriva terori[tilor [ire]elei al-Qaeda au apropiat [i mai multF. Rus` de Statele Unite [i, în pofidaunor reticen]e r`mase de pe vremeaR`zboiului Rece, este posibil ca o astfelde cooperare s` influen]eze în modpozitiv situa]ia strategic` din zona asi-atic` [i din cea a Balcanilor.

A.M.


Note de lectur\

Centrul Interna]ionalde Cercetare BEAUMARCHAIS

Rezultat al activit`]ii a 27 de specia-li[ti în domeniu (printre care: ArnaudBlin, Director al BCIR; Francois Gere,Director [tiin]ific al Funda]iei pentruCercet`ri Strategice; Gerard Chailand,Directorul Centrului European pentruStudiu al Conflictelor), Anuarul degeopolitic` [i geostrategie 2000 - 2001 alCentrului Interna]ional de CercetareBeaumarchais1 prezint` o mare varietatede puncte de vedere asupra st`rii lumii.Editura Corint a publicat în anul 2001aceast` culegere de studii, aducând înaten]ia publicului român principaleleprobleme de geopolitic` [i geostrategieale ultimilor doi ani. De[i dup` mo-mentul 11 septembrie 2001 agenda desecuritate a SUA, dar [i a întregii lumi asuferit modific`ri substan]iale, Anuarulnu cade în desuetudine.

Puteri [i influen]e aduce în discu]ieproblema raporturilor de for]e în carecele mai puternice state au de spus uncuvânt important în rela]iile interna-]ionale. În acest context, sunt analizateatât starea statelor din epicentrele lumiigeopolitice (Europa, SUA, Rusia [iChina), cât [i problemele din domeniulstrategiilor [i al tendin]elor generale,dincolo de frontierele statale [i regio-nale. Scopul declarat al acestei lucr`rieste de a oferi câteva reflec]ii asupraunor state aflate la marginea centrelorgeostrategice, care au cunoscut multeschimb`ri sau care s-au confruntat cuprobleme deosebit de importante încursul anului 1999.

Anuarul debuteaz` cu dou` studiisuccinte asupra umanit`]ii la începutulmileniului trei, continu` cu analiza

geostrategic` [i geopolitic` a regiunilorlumii (Europa, Rusia, Asia, SUA, OrientulMijlociu, Africa, America Latin`), seconcentreaz` pe câteva dintre noileriscuri [i amenin]`ri la adresa securit`]iina]ionale (religia, tehnologia, armelenucleare, drogurile [i pirateria mari-tim`), face previziuni asupra viitoruluir`zboiului [i prezint` unele perspectivede pace.

Cele dou` studii introductive apar]inDirectorului [tiin]ific al Funda]iei pentruCercet`ri Strategice, Francois Gere,respectiv Directorului Centrului Euro-pean pentru Studiu al Conflictelor,Gerard Chailand.

În Ordinea obi[nuit` a r`zboaielor [inoua mare schism`, Fr. Gere porne[tede la ideea c` acum este momentulr`zboaielor regionale, al conflictuluilimitat geografic, îns` dincolo de acesttip de r`zboaie de joas` intensitate exist`o mare amenin]are la adresa ordiniimondiale: schisma mondial` ce nucorespunde nici demarca]iilor religioase,nici antagonismelor de civiliza]ie mile-nar`, nici clasicei discrepan]e dintreboga]i [i s`raci. Schisma î[i are r`d`cinileîn „divergen]a crescând` dintre princi-piile fondatoare ale regulilor de func]io-nare a vie]ii politice interna]ionale, celpu]in începând cu anul 1945: suverani-tatea teritorial`, independen]a na]ional`,intangibilitatea frontierelor“2. Este adus`în discu]ie problema op]iunii multi-polare a ]`rilor alarmate de unipo-laritatea promovat` de SUA [i alia]ii lor.În acest sens, actori politici [i geograficiprecum China, Rusia [i partenerii lor dinAsia Central`, pe de o parte, [i India, pede alt` parte, sus]in pozi]ii identice [isunt mai uni]i de teama ce le-o inspir`„hegemonia [i amestecul Statelor

Unite"3, decât de împ`rt`[irea real` avalorilor [i intereselor comune. Punctulde vedere francez afirm` c` fracturalumii înc` nu s-a consumat, procesuleste în curs de desf`[urare [i nu esteireversibil - drept dovad` este adus` îndiscu]ie complexitatea rela]iilor dintreSUA [i China, ce se atrag [i se resping înacela[i timp. Ireparabilul va fi declan[atnumai dac` în Asia [i în alte p`r]i alelumii se vor produce evenimente extremde grave ce, în momentul efectu`riianalizei, nu au putut fi prezise. Având învedere aceste constat`ri, ne întreb`m:Oare evenimentele declan[ate de ataculterorist asupra SUA în toamna lui 2001fac parte dintre „evenimentele grave“ decare pomenea cercet`torul francez?

În completarea primului studiu,Gerard Chaliand face o trecere în revist`a noilor Conflicte [i amenin]`ri în zoriimileniului trei. Este vorba aici desprecre[terea excesiv` a popula]iei mon-diale, adâncirea inegalit`]ii dintre claselesociale, urbanizarea intens` [i sporireanum`rului conflictelor infrastatale (]`rilecare [i-au câ[tigat de curând indepen-den]a î[i maltrateaz` cel mai adeseaminorit`]ile etnice sau religioase, iarabsen]a democra]iei le oblig` pe acesteadin urm` s` recurg` la violen]`). Autorulprognozeaz` c`, de[i opera]iunile r`z-boinice de anvergur` vor fi rare, estepu]in probabil ca, în viitor, for]ele arma-te occidentale s` se limiteze strict labombardamentele aeriene. Pare multmai sigur` dotarea centrelor urbane cuarme letale [i nonletale.

În acela[i timp, nici un stat nu pare s`reprezinte o amenin]are pân` cel pu]inîn anul 2015. Riscurile cele mai pro-babile vin din partea actorilor nonstatali,precum organiza]iile politice, apreciate a

Puteri [i influen]eanuar de geopolitic\ [i geostrategie 2000 - 2001


Note de lectur\

fi cele mai periculoase, [i organiza]iilecriminale.

În ceea ce prive[te analizele peregiuni, articolele referitoare la Europaenumer` înv`]`mintele interven]iei dinKosovo [i formuleaz` întreb`ri asupraunei posibile extinderi a sistemului„protectoratelor“ interna]ionale. În cazulRusiei, anali[tii apreciaz` c` viitorul eieste mai mult decât nesigur din cauzatrecutului [i a continuit`]ii procesului dedezagregare a Fostei Uniuni Sovietice;acum, este evident` tensiunea dintreRusia [i SUA, mai ales în ceea ce prive[teCaucazul. China este analizat` prinprisma dorin]ei ei de recucerire a loculuipe care îl de]inea în centrul lumii, ca omare putere a mileniului III, dar [i dinpunctul de vedere al poten]ialelor peri-cole ce provin din partea oriental` acontinentului euroasiatic. Alte studii seopresc asupra conflictului din Ca[mir,asupra rela]iei dintre candidatura Turcieila UE [i problema kurd`, asupra noiiordini din Maroc [i asupra redobândiriisuveranit`]ii întregului teritoriu alstatului Panama.

Problema amenin]`rilor la adresaStatelor Unite ale Americii ocup` un spa-]iu mult mai vast, îns` autorii articolelorrespective (Frank J. Cilluffo, Director de

program în cadrul Centrului pentruStudii Strategice [i Interna]ionale; BruceHoffman, Directorul biroului RANDCorporation la Washington; FrancoisGere [i Arnaud Blin) fac evalu`ri [i prog-noze numai în ceea ce prive[teterorismul cibernetic, armele atomice,bacteriologice [i chimice, ap`rarea anti-rachet` [i amenin]`rile virtuale, sc`pânddin vedere terorismul clasic. Eveni-mentele ulterioare apari]iei Anuarului auar`tat c` terori[tii sunt conservatori înplan opera]ional [i c` securitateana]ional` a unei ]`ri precum SUA poatefi pus` grav în pericol prin mijloace tero-riste ce, în contextul dezvolt`rii continuea tehnologiei, par demodate.

În ansamblu, Anuarul Puteri [i influ-en]e dezbate teme deosebit de impor-tante pentru securitatea unei lumi aflat`în continu` transformare. De[i, a[a cumam afirmat mai sus, priorit`]ile agendeide securitate interna]ional`, dar [i aleagendelor na]ionale au fost schimbate înultimul an, punctele de vedere exprima-te de speciali[tii Centrului Interna]ionalde Cercetare Beaumarchais [i ai altorinstitute de studii strategice [i de securi-tate sunt înc` valabile. Evolu]ia lumiigenereaz` noi riscuri [i contribuie laapari]ia unor mai vechi amenin]`ri pre-

cum drogurile [i pirateria maritim`. No-ua ie[ire la ramp` a terorismului clasicnu implic` dispari]ia pericolelor genera-te de noile tehnologii [i nici nu stopeaz`discu]iile despre r`zboiul viitorului, con-flictele neconven]ionale [i modalit`]ilede anticipare a viitorului strategic. A[a-dar, varietatea opiniilor exprimate ofer`o analiz` complex` geopolitic` [i geo-strategic` a anilor 2000 - 2001 [i relev` olume ce se schimb` mereu în sensulstabilirii unei noi ordini mondiale.

A. S.

NOTE1BCIR (Beaumarchais Center for International

Research) a primit numele dup` Pierre - Augustin

Caron de Beaumarchais (1732 - 1799), celebru om de

afaceri francez, ceasornicar, dramaturg [i agent secret

în acela[i timp. Caron de Beaumarchais a sprijinit în

1776, prin furnizarea de armament [i echipament,

revolu]ionarii americani, iar dup` secole, Centrul a fost

înfiin]at cu scopul de a oferi o baz` de cercetare [i

consultan]`, dar [i o punte de comunicare între Fran]a

[i SUA pentru oamenii de [tiin]`, oficialii guvernamen-

tali, oameni de afaceri [i membri ai mass-media din

ambele ]`ri. În prezent, BCIR contribuie la realizarea

unui cadru mai larg de dialog între diferitele ]`ri care

împ`rt`[esc idealurile democra]iei [i ale liberalismului

economic.2Ibidem, p. 16.3Ibidem, p.18.

Impact strategic - UNAp · Nr. 3 (2002) Impact strategic Publica]ie de strategie militar\, analiz\...

Documents

Transcript of Impact strategic - UNAp · Nr. 3 (2002) Impact strategic Publica]ie de strategie militar\, analiz\...